Page 86 - Drumul_socialismului_1989_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. a 727
Pag. 2

Autoportretul şi portretul
Pictura caligrafică negru, sint memorabile ITEIEI
de bătrin, ambele pe fond
prin sobrietatea culorii,
Retrospectiva Alexandru gios conducător ol primei demnitatea ţinutei şi ca­ • 13,00 1
Popp (1868-1949), de la instituţii de invăjămint ar­ pacitatea de a sugera niş­ La sfîrşit di
Secţia de Artă a Muzeului tistic superior de la noi, te destine. Dintre peisaje, * Crenguţe
judeţean, poate suscita Alexandru Popp nu şi-a în­ morile, cea veche şi cele brad. Meh
citeva reflecţii interesante găduit evaziuni din aria de pe Cerna, veritabile * Românie
asupra a ceea ce va să artei academice. Confor­ capodopere ale genului, * Gola d
zică gustul unei epoci. mismul său poate fi ex­ concentrează in ele aura mat * Tine
Contemplindu-i lucrările, plicat prin raţiuni de au­ de legendă şi misterul Fţţţ valulu
mi-am amintit de observa­ toprotejare a onorabilităţii inefabil care învăluie În­ „Cîntarea
ţia pe care o tăcea Octa- unul statut social consoli­ deobşte asemenea locuri. Cintecul
vian Pater intr-un recent dat dar şi prin date tem­ Unde se vădeşte atunci O melodie
eseu din „România literară“ peramentale deconspiraie gustul epocii, care face Climat adecvat artei plastice Dauer * f
(nr. 6/89) : ,,'storia cultu­ de arta sa: echilibru, o- din Alexandru Popp un zicii * Ma
rii - scrie el — e plină (...) roare de stridenţe, predi­ artist clasat, datat ? In In spaţiul artelor vizuale, de fiinţare a galeriilor, iar în cadrul săptămînii cultural- ale baletu
eclucativc „Flori de mai", să
„Paleta“
de exemple de valori care lecţie pentru locul comun portretele feminine mult expoziţiile cercului cultură şi următorii doi ani — deci în invităm personalităţi artistice moteca de
1987 şi 1988 — Ia 18 şi, res­
de
al
centrului
au intrat in biblioteci sau etc. prea convenţionale, bună­ creaţie „cîntnren României" pectiv, 21 de expoziţii. In ca­ din ţară. Asemenea întîlniri lesport * ,
în muzee în răspăr cu gus­ oară, sau in nudurile mult din Lupeni constituie auten­ drul precedentei ediţii a fes­ sint pentru public evenimen­ lisai: Eva
te culturale cu reală înriurirc
prea decorative şi tranda­
tul comun, uneori chiar firii sau chiar in unele tice evenimente culturale in tivalului „Sarmis" am avut estetică. Săptămina
bucuria să găzduim expoziţia
viaţa
spirituală
a
oraşului.
împotriva lui (...). însă la peisaje prea... frumoase. Iniţiat şl coordonat, de aproa­ artiştilor plastici din judeţul — Ne-am convins de aceas­ 15,00 Inch
ta ia vernisajul expoziţiei do
fel de adevărat e că ace­ 11 ' 1TJ jj Paradoxul e doar aparent. pe trei decenii şi jumătate, Hunedoara şi, sperăm, ca a- artă plastică al Danielei Pas­ gramului <
nual să putem oferi aseme­
eaşi istorie a culturii e Căci zăbovind intre aceste de reputatul artist plastic nea evenimente. In acest an, ca, atunci cînd întîlnirca s-a jurnal •
de
cercul
Tellmann,
Iosif
plină de exemple de va­ pinze, pătruns de lumina creaţie şl-a cîştlgat un bilc- galeriile şi-au deschis suita transformat într-un emoţio­ tricolor, su
manifestărilor cu expoziţia o-
Gustului comun nu-i pla­
nant dialog între creatori şi
lori care au intrat in bi­ ce să fie violentat. Nimic lor molcomă şi odihnitoa­ meritat prestigiu în judeţ şi magială dedicată preşedinte­ public. * 19,40 1
în ţară.
blioteci sau în muzee şi re, m-am întrebat îndelung — Activitatea cercului nos­ lui Republicii, tovarăşul — Asemenea dialoguri s-au dia • 20,'
datorită elanurilor gustu­ din arta lui Alexandru ce le închide accesul în tru de creaţie s-n intensificat Nicolae Ceauşcscu, cu prile­ conturat şi la expoziţiile sem­ tăm să iu
mult prin înfiinţarea, în 1986,
lui comun". Lucrările lui Popp nu violentează privi­ lumea artei nedatabi- a galeriilor de artă „Apollo", jul sărbătorii de la 26 ianua­ nate de Tiberiu llalasz, Itu- rii... • 20,!
rie. A urmat „o personală" a
Tiberiu
Bos-
dolf
Ianovetz,
rea şi atunci, desigur, nici
Alexandru Popp oferă un le, inclasabile, ce le spaţiu ce nc-n fost acordat Iul Ion Pardos, din Vulcan. ncac, Vasile Vasinc, Radu tic: „iustiţi-
exemplu elocvent de ase­ afectivitatea sau raţiunea. lipseşte totuşi ? Şi in­ prin grija Comitetului orăşe­ In prezent pregătim expoziţia Petre din Lupeni, Viorica Telejurnal
colectivă consacrată Zilei fe­
Marin din Urlcani, Iosif Nagy
nesc de partid Lupeni, a că­
menea valori care s-au Desenul e exact, compozi­ tr-un tirziu mi s-a părut rui îndrumare o simţim per­ meii, după care vom organi­ şl Parascliiva Maran din Pe­ chiderea pi
impus „datorită elanurilor ţia echilibrată, culoarea a fi aflat răspunsul: nu e manent. Acest spaţiu — pre­ za un schimb de experienţă troşani. Dincolo de acest as­
cu artiştii plastici de la Pc-
gustului comun". Cu preci­ ponderată, totul e delecta­ vorba de o carenţă ci de cizează artistul plastic Iosif trila. Vor urma, desigur, alte pect, care configurează o tot
mai reală apropiere a publi­
Tellmann — a stimulat acti­
bil, agreabil, in sfîrşit fru­
zarea că aici e vorba de un exces. Un exces de vitatea creatorilor din Valea expoziţii. cului de artă, de frumos, este SfADI
gustul comun al epocii in­ mos in accepţia curentă a perfecţiune, de simetrie, Jiului, membri ai cercului — Iubitori al artelor plasti­ îmbucurător şi faptul că ni­
cuvintului. In grafică insă, de cuminţenie şi caligrafie nostru. Avînd un asemenea ce din Lupeni şi-au exprimat velul expoziţiilor e tot mai
terbelice, care purta in­ cadru de expunere, creaţia bucuria întîlniril, în cadrul ridicat. Numai munca făcută
tr-insul, încă puternice, artistul mi se pare mai care te lac de la o vreme plastică a fost mal bine pusă manifestărilor de la galeriile cu plăcere are putere de con­ sr rii
„Apollo", cu personalităţi ale
reverberaţiile gustului epo­ aproape de el însuşi, lâ- să simţi nevoia unei tuşe în valoare, fiecare prezenţă viaţii spirituale româneşti. vingere. Fa a creat şi aici un GRa. jL ]
climat emoţional, specific ar­
artistică devenind un eveni­
răzvrătite, a unei linii tă.
programul
— Aşa este. chiar de la des­
cii anterioare, numită „la sindu-ne să ‘întrevedem ioase, a unui ţipăt al cu­ ment cultural in viaţa ora­ chiderea galeriilor ne-au o- telor vizuale, ce poartă girul Audienta
belle epoque", ce a do­ distanţa mică la care a lorii. Se pare că doar un şului. norat cu prezenţa şl, bineîn­ bunului gust. La galeriile „A- Buletin de
pollo",
ce
turiştii
— O retrospectivă a acestor
localnicii,
trecut pe lingă arta mare.
Din coinoii
ţeles, cu opiniile lor. Ion Să-
minat arta Europei şl în­ grăunte de nebunie i-a evenimente credem că ar fi lişteanu, vicepreşedinte al trec spre Retezat, au ce ve­ 10,25 Revis
Există aici, incă pură, o
deosebi cea a Europei vocaţie a simplităţii şi e- lipsit acestui incontestabil edificatoare. U.A.P., şi criticul de artă dea, iar noi — cu ce ne mîn- dio; n,oo
Intr-adevăr. Publicul din
dri. O mîndric ce nu e numai
ştiri; 11,35
Octav Barbosa. Apoi, poetul
Centrale de pe la 1880 senţializării care n-a fost talent pentru a scăpa de Lupeni, şi nu numai el, a George Ţărnen, criticul de artă a noastră, ci şi a oraşului. ră; 12,00 B
pină la primul război. A- dusă la capăt şi in pic­ pe orbita academismului avut prilejul să fie marto­ Virgil Mocanu şi alţii. Inten­ LUCIA LICIU 12,20 De p
rul a 16 expoziţii de artă
a tării; 13
dică exact in epoca de tură, răminind ca un semn spre a se bucura de înves­ plastică, încă în primul an ţionăm ca şl în acest an, în 3; 15,15 îl
titura marii arte, a artei
formare a artistului. După tragic al unei şanse rata­ eterne. de preţ 11
Dialoguri
Marea Unire apoi, ca ex­ te. Ceea ce nu înseamnă Radio jurm
lit.V.ile (ă
celent pedagog şi presti­ că i-aş subestima pictura. RADU CIOBANU no- ',-e de;
mito-socii
letin de
zică pe a
Orele ser
jurnal; 2:
Din activitatea cenaclurilor literare Moment p
zică de i
Buletin d
Sub semnul limbii,
pentru tineri, Eminescu... Moment expoziţionnl la
Galeriile „Apo!!o“ din DEVA:
Poate că nici un gest risit crezul poetic in ver­ Lupeni. tPatrla);
de înclinare in faţa limbii suri de firească sensibili­ (A« •
române nu este mai adine tate Eugen Evu, Miron I'oro AL. tAtar Le. „
lcy ...tot
decit acela al rostirii unui Ţie, loan Evu, David Rusu. Î11 Bucu
singur nume : Eminescu. Corolar al glodurilor măr­ B); Mir.
Poate că nici un semn al turisite înainte, cuvintul PETROŞ
veşti alt
spiritualităţii româneşti nu cald al poetului Nicolae I-n (Pa
transmite atita profunzi­ Dan Fruntelată l-a înfăţi­ besc des
me ca lumina, venită de şat pe Eminescu drept cel iembrie)
grului C
peste timp şi spaţiu, a „Lu­ mai mare dascăl de limbă LUPENI
ceafărului". Gestul şi sem­ română, drept simbol al doar pe;
nul iubirii de limbă a ţă­ purităţii de grai şi simţi­ NOTE DE LECTURĂ rai); VT.
torul dc
rii l-au împlinit, pentru re a neamului. cronica filmului g anchetă ciudată farul);
tineri, creatorii de cuvint, Ca răspuns al unui ase­ IOAN VASiU yj au ochii deschişi" băieţi g
poeţii. menea adevăr-convingere, Jf s Ce se întâmplă cu un nind pe scenă şi revăr­ PETRIL;
(
celor
In cadrul „Zilelor revis­ cel mai frumos vers din în ultimii ani, scriitorii de cîntec curat ?// I-o ciu­ miliţian inteligent şi a- sau,du-se în viată, dezvă­ NINOAS
tei «Luceafărul” la Hune­ limba română — „Nu cre­ himedoreni s-au apropiat tură cu apă vie/ ce-o moş­ bll atunci cînd, purtat luind luminile şi umbre­ start <M
doara şi Deva", sub auspi­ deam sâ-nvăţ a muri vreo­ în mai mare măsură de li­ tenim din străbuni —/ nu-i de mersul sinuos al unei le unor destine. Confrun­ CÂNI: C
— I-1I
ciile „Centenarului Emi- dată" — a fost evocat, in­ teratura pentru copii, crea. aşa că patria ştie/ că noi anchete mai puţin obiş­ tările dintre cele două Lumina
n-escu", s-au intilnit ca in­ tr-o vibrantă interpretare ţiile lor vădind multă du­ sîntem fiii ei buni ?" („Ti­ nuite — prinderea unor eroine, una, vedetă la rii (St
vitaţi ai elevilor de la Li­ muzicală, de elevul Alin ioşie, suavitate. Pe rînd, nereţea patriei"). Aliter- jefuitori de morminte sfîrşit de carieră, pradă rAştie
relui (I
ceul industrial nr. 5 Deva Cibian. Cintecul, laitmotiv Valeriu Bârgău, Eugen nînd versul supus rigori­ vechi, ajunge în „lumea" acum depresiei psihice, rea Sfî
poeţii: Nicolae Dan Frun. al rezonanţei de simţire, Evu, G. Mărcanu, Maria­ lor clasice, unde poetul actorilor şi cîntăreţilor ? alta, actriţă tînără şi fer­ Geoag:
telată, redactor şef al re­ s-a constituit discret in na Pândaru s-au confesat mizează pe tonul solemn Film de acţiune şi sus­ mecătoare, căutînd cheia stins (t
ră şl e
vistei „Luceafărul", Ion cadru pentru montajul li­ copiilor prin versuri pline şi chiar grav, cu versul pans, tensionat şi susţi­ marelui succes personal, Românii
luga, Valeriu Bărgău, Eu­ terar „Odă limbii româ­ de sensibilitate, fior artis­ „ii'Uipt", specific cărţilor de nut oa ritm, pelicula ce­ dau acestui film exten­ Pis tru ia
gen Evu, loan Evu, Miron ne", prezentat de elevii tic şi pdrtînd cu ele un această factură, poetul nu hoslovacă „O anchetă sia psihologică necesară recţia 1
Ţie, David Rusu. claselor a X-a şi a Xl-a. caid mesaj patriotic, de face decît să-şi demonstre­ ciudată" găseşte acestei şi, simplificînd puţin, am Uimitoa
muşche
Conducind desfăşurarea Sub semnul odei, din crea­ pace. Alături de. ei, loan ze atît uşurinţa versifica, întrebări un răspuns, pe putea spune că aduc în Rocco
manifestării literare, profe­ ţia eminesciană şi a poe­ Vasiu cucereşte inimile ţiei cât şi talentul. Dintre cî-t d normal, pe atît de prim-plan o bogată tipo­ I—II (i
e
sorul Troian Dinorel Stăn- ţilor invitaţi, au recitat a- celor mici — dar si ale poeziile cuprinse în pla­ ciudat. Cazul de la care logie umană, o sumă de ră şi i
Români
ciulescu a evocai multi­ poi cu emoţie elevele A- celor mari — cu poezii, chetă reţinem atenţia cu se porneşte va fi rezol­ personaje cu identitate A^entu
plele deschideri creatoare mira Gavriş, Ana Maria ce trădează un fin cunos­ cîteva titluri: „De ziua vat aşa cum se aşteaptă clară, pe care genul po­ 7-9); n
ale operei eminesciene, Kdvari, Daniela Murza. cător al sufletului infan­ mamei", „Micul agent de spectatorul, dar impor­ liţist le caută, dar nu le sumă
pentru a desprinde din a- Florile oferite oaspeţilor, til, adunate în placheta circulaţie", „Jocul pe har­ tanţa lud este progresiv „prinde" totdeauna.
ceasta imaginea unui ori­ pe fondul muzical al „Do­ „Vis cu ochii deschişi". A- tă", „Fotograful", „Priete­ umbrită de cea a altui Cit de implicat în ca­
ginal model cosmologic, rului de Eminescu", s-au părută la Editura Ion nul meu" ş.a., la care tre­ „caz", apărut prin forţa zul real cercetat de
model al unităţii dintre prefăcut in finalul intîlni- Creangă, într-o reuşită ţi­ buie remarcată nuanţa e- împrejurărilor, însă a că­ Kren este fiecare prota­
marele şi micul infinit. rii in simbol al unei tacite nută grafică — amintim ducativ-soeială, în primul rui rezolvare nu mai gonist se poate lesne ve­
Penti
Ancorarea personalităţii împliniri spirituale, in care că ilustraţiile aparţin u- rînd patriotismul ce se de­ este de competenţa jus­ dea urmărind filmul. A- fi calc
marelui poet in contextul poeţi şi tineri, ascultători nuia dintre cei mai cu­ gajă, vers cu vers, cum, tiţiei, ci a conştiinţei ca supra felului în caro îi mult i
sociaJ-istoric al vremii a şi ascultaţi şi-au schimbat noscuţi şi apreciaţi ilus­ de exemplu, se întîmplă primă şi ultimă instanţă. va folosi căpitanului, ploi si
constituit subiectul unei pe rind rolurile, pentru tratori de carte, Done în poezia „Minerii" : „l-am Spectacolul, în a cărui pentru meseria sa de om tiv ex
generoase şi documentate a-şi împleti arta cu sensi­ Stan —, placheta este, de căutat/ şi i-am aflat sub atmosferă căpitanul Kren al legii, întâlnirea cu sufla
sificâr
pledoarii a poetului Ion bilitatea, valoarea cu re­ fapt, o caldă evocare a munte,/ cu frunţile-n/bro- pătrunde din simplă cu­ „lumea" pe care a urmă­ lcm/h
luga. Realizind parcă arc ceptarea. O manifestare patriei şi oamenilor ei mi­ boane de sudoare,/ căznin- riozitate profesională pen. rit-© cu atîta interes, se Tempo
peste timp, in tiparele u- cu profunde reverberaţii nunaţi, autorul făcînd-u-se du-se/ să scoată din adîn- tru a fi mai .apoi capti­ poate medita. Importantă vor f;
Şi 9 f
neia şi aceleiaşi rostiri ro­ cultural-educative, ale că­ mesagerul trăirilor copii­ curi,/ pe benzi rulante,/ vat de dramatismul re­ rămâne senzaţia de expe­ ximo
mâneşti, volumul lui Nico­ ror ecouri vor genera ti­ lor: „Zîmbeşte cîrnpia în bulgării de soare". loan laţiilor umane dintre ac­ rienţă umană cu totul a-
La
lae Dan Fruntelată — nerilor conştiinţa demnită­ soare/ cocorii în martie Vasiu ştie să-şi dozeze bo­ tori, de motivaţiile evi­ parte pe care „O anche­ fi cal
„Viaţa in limba română" ţii de a se împlini în pa­ cînd vin —/ nu-i aşa că gatul material avut la dis­ dente ori ascunse ale tă ciudată", film poliţist,, mult
(II) - a fost prezentat de trie sub semnul limbii ro­ patria are/ mereu orizon­ poziţie, creaţiile sale con- comportamentului lor, dar nu numai atît, ţi-o semne
Valeriu Bârgău. In atmo­ mâne. tul senin ?// I-o lume de stituindu-se în adevărate este, în cele din urmă, lasă. be m
fia n
sfera de confesiune lite­ vis şi poveste,/ de doină manifeste pentru liniştea o continuă Interferare de licări
rară creată, şi-au mărtu- D. STRAIAN şi zbor necurmat —/ nu-i şi pacea celor mici. situaţii extreme izbuc­ GHEORGHE POGAN din s
aşa că patria este/ tărâmul DUMITRU HURUBĂ