Page 9 - Drumul_socialismului_1989_02

invâţâmîntui agrozootehnic de masă — şcoală a recoltelor bogate
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VĂl
Dezbaterile — concrete,

t\Â y . cu un conţinut bogat, eficiente

A*n urmărit cum se des­
M A L M 1 1 E zootehnic de masă în două stat celor care cresc ani­ de de depozitare, pregă­
male
invăţămîntul
agro­
gospodăriile
lor
făşoară
în
tire şi administrare a nu­
treţurilor".
fost
Au
şl vînd surplusul la fon­
pre­
zenţi la dezbateri 18 din
din
agricole
cooperative
dul centralizat.
cei
lucrători
comuna Dobra. Este vor­
în­
22
de
Remarcăm faptul că lec­
ba
Lia
Roşea, lectorul
nic pentru această temă.
ginera
la
participat
iilTmIi'li I COMITETUMII JUDEŢEAÎU HUIVEOOAFtA At P.C. unde de am C.A.P. Lăpuşnic, torul s-a pregătit temei­ scrişi la acest cerc. In­
dezbaterile din cadrul cer­ De altfel, după cum am cercului, a expus, pe baza
C O N S I L I U I U I P O P U L A R J U D E T E A N cului de creştere al ani­ constatat, cercetînd dosa­ planului tematic întocmit
malelor şi de C.A.P. Do­ rul cursului, bine au fost din timp şi bine documen­
bra, unde am urmărit ac­ pregătite şi celelalte nouă tat, cele mai semnificati­
tivitatea cercului pentru teme dezbătute pînă la ve aspecte din tehnolo­
Anul XLI, nr. 9 708 VINERI, 3 FEBRUARIE 1989 i pagini - 50 bani cultura mare şi a celui acea dată. Au fost, bine­ gia preparării furajelor şi
zootehnic. Iată, pe scurt, înţeles, şi intervenţii din administrării lor la ani­
constatările noastre. partea unor cursanţi (Ioan male, punînd accentul pe
Cercul zootehnic al Sas, Gheorghe Oacheş, activitatea concretă din
C.A.P. Lăpuşnic cuprinde Maria Marina), oameni ferma zootehnică a unită­
15 cursanţi, toţi lucrători care, după cîte am aflat, ţii. Cu acest prilej au fost
............... din ferma zootehnică a se dovedesc harnici şi des­ evidenţiate neajunsurile
wM, - unităţii. In ziua docu­ toinici la locul lo.r de manifestate în activitatea
program al dezvoltării socialiste a ţării, mentării se preda tema a muncă, Mai ferma imi­ colectivului, ca subliniindu-se
în
în
perioa­
necesitatea
taţii.
că
amintim
- ' ■ ■ ' XT- a — „Avantajele acor­ prezenţa era bună, lip­ da următoare ele să fie
v
date
cetăţenilor
pentru
al perfecţionării muncii şi vieţii Întregului popor sporirea producţiei anima­ sind doar trei cursanţi. reproşa munca zilnică, ferma zoo­
din
definitiv
eliminate
am
Ce
putea
liere livrate la fondul de
stat". O temă binevenită lectorului de aici, dar şi tehnică a C.A.P. Dobra
în această perioadă în celor de la cele două avînd toate condiţiile să
care, după cum se ştie, cercuri de la C.A.P. Do­ se ridice cu realizările la
Partidul Comunist Român-continuatorul strălucitelor în toate localităţile se bra,- este faptul că nu nivelul bazei materiale şi
desfăşoară acţiunea de utilizează în mai mare al potenţialului.
contractare pentru produ­ măsură planşe, grafice, „Cultura cartofului Teh­
tradiţii de luptă ale poporului pentru dreptate sele agroalimentare- de la diapozitive şi alte mate­ nologii şi acţiuni menite
gospodăriile populaţiei. riale menite să contribuie să ducă la realizarea u-
Ma-
socială, libertate naţională, progres şi civilizaţie Lectorul — inginera fermei la mai buna însuşire de nor producţii sporite la
hectar” a fost tema dezba-
către cursanţi a temelor.
şefa
ria
Tomuţă,
zootehnice — a prezentat La 'cursul zootehnic de
în documentele de partid, rândurilor sale şi a forţe­ consecventă în lupta îm­ obligaţiile ce revin locui­ la C.A.P. Dobra s-a dez­ MIRCEA LEPADATU
în opera secretarului ge­ lor clasei muncitoare, co­ potriva fascismului şi pen­ torilor satelor din pre­ bătut tema a noua —
neral, tovarăşul Nicolae muniştii reuşind să iden­ tru democraţie o repre­ vederile legii, accentuînd „Iirănirea animalelor. Fo­
Ceauşescu, Partidul Comu­ tifice formele şi căile zintă clasa muncitoare, în în mod deosebit asupra losirea raţională a tuturor
nist Român este apreciat, potrivite pentru realiza­ alianţă cu ţărănimea, cu avantajelor acordate de resurselor furajere. Meto­ (Continuare in pag. a 2-a)
cu deplin temei, continua­ rea unităţii de acţiune, în intelectualitatea progre­
torul luptei revoluţionare funcţie de sarcinile fiecă­ sistă, unitatea tuturor
şl democratice a poporu­ rei etape istorice, de inte­ forţelor democratice".
lui nostru, al tradiţiilor resele fundamentale ale Apărarea şi întărirea
mişcării muncitoreşti şi întregului nostru popor. independenţei şi suverani,
socialiste din România. Mărturie sînt în. acest tăţii naţionale a consti­
„în 1921 a fost creat sens amplele şi viguroase­ tuit pentru partidul co­
muniştilor români coman­
damente de bază gle în­
Teze, idei, orientări cuprinse tregii activităţi, dragostea
în cuvîntarea secretarului general sa fierbinte de ţară fiind
strălucit ilustrată în îm­
al partidului la solemnitatea omagierii prejurările deosebit de
zilei sale de naştere şi a îndelungatei grele ale perioadei in­
terbelice, de marile ac­
activităţi revoluţionare ţiuni îndreptate împotriva
promotorilor fascismului,
Partidul Comunist Român le acţiuni revoluţionare revizionismului şi revan-
— continuatorul, de fapt, din timpul crizei econo­ şismului. încă de la înce­
al primului partid munci­ mice din 1929—1933, ale put, Partidul Comunist
toresc din România — minerilor, metalurgiştilor, Român a descifrat esenţa
subliniază t o v a r ă ş u l petroliştilor şi feroviarilor uitrareacţionară şi antina­
Nicolae Ceauşescu în cu­ din România. De altfel, ţională a fascismului, in­
cu
compatibilitatea
lui
vântarea la solemnitatea momentele culminante ale interesele vitale ale po­
omagierii zilei sale de acestui uriaş val revolu­ poralul român, fiind cel
naştere şi a îndelungatei ţionar — grevele petro­ din.Hi care a chemat în­
activităţi revoluţionare —, liştilor din Ploieşti şi alo tregul popor la luipta ho-
care şi-a propus să ridice ceferiştilor din Bucureşti, tărîtă împotriva primej­
— şi a ridicat — lupta re­ din ianuarie — februarie diilor care planau asupra Inginerul Marcel Vaşile, împreună cu şeful formaţiei de dulgheri Ion Şandru, or­
voluţionară a clasei mun­ 1933, au fost, după cum unităţii naţionale. In vi­ ganizează operativ montarea panourilor metalice pentru turnarea betonului la pila ca­
citoare, a forţelor înain­ relevă t o v a r ă ş u l ziunea partidului, calea meră a barajului de la centrala hidroelectrică Haţeg.
tate, la un nivel supe­ Nicolae Ceauşescu — „pri­ sigură pentru înlăturarea Foto NICOLAE GHEORGHIU
rior, pe baza unei concep­ mele mişcări de masă în acestor pericole era uni­
ţii noi". Europa după venirea la tatea tuturor forţelor so­
De o deosebită semnifi­ putere a hitlerismului în ciale şi politice într-un LA PANOUL „Zilele filmului la sate"
caţie este faptul că, în Germania, care au de­ unic front patriotic. DE ONOARE
tot cursul acestei ample monstrat cu putere capa­ Constituirea în ţara AL ÎNTRECERII
acţiuni revoluţionare, parti­ citatea organizatorică a noastră, din iniţiativa SOCIALISTE au marcat o creştere a eficienţei
dul comunist s-a pro­ Partidului Comunist, au (pag. a 2-a)
nunţat pentru unitatea arătat că forţa cea mai (Continuare în pag. a 2-a] acţiunilor cinematografice
Aşa cum se subliniază judeţ, dezbateri, expuneri,
[a fiecare punct de lucru - bună organizare, ordine şi disciplină în v a r ă ş u l u i Expunere a evocări, medalioane, mese
magistrala
Manifestările
rotunde
Nicolae
ş.a.
t o
Ceauşescu, secretar gene­ au fost dedicate eveni­
împreună cu tovarăşul apartamente noi. Aş evi­ Simion Gheorghiţă pun în faza de săpare şi tur­ ral al partidului, la marele mentelor politice aniver­
Florca Bărbulescu, secre­ denţia hărnicia şi dărui­ Ultimele bucăţi de fa­ nare a fundaţiilor. Maistrul forum democratic din 28— sate : Marea Unire din
tarul Comitetului de partid rea cu care acţionează ianţă... Aurel Răcăşan face pre­ 30 poiembrie T988 şi lu­ 1918 şi Ziua Republicii, în
al Brigăzii nr. 2 — Deva Titcl Moisa, Petru Teodo- De faţă, tovarăşul Va- cizări : crătorilor din domeniul luna decembrie, iar în
din cadrul T.A.G.C.M. Hu­ rescu, Aurel Floricel, Iosif sile Teban, de la compar­ — Sarcina construirii a- celei de-a şaptea arte le ianuarie, zilelor de naştere
nedoara—Deva, am trecut Bolog, Traian Cibian — timentul aprovizionare al cestui 1 bloc o privim cu revin sarcini educative ale conducătorului iubit,
pe la cîtcva puncte de care asigură buna întreţi­ brigăzii, ne spune: „A- toată răspunderea. La lu­ deosebite în activitatea de t o v a r ă ş u l Nicolae
lucru. cru este echipa de beto- formare a omului nou. în
— Aici sîntem la blo­ nlşti condusă de Ioan Vi- acest scop, pe lingă spiri­ Ceauşescu, şi .tovarăşei
cul 45. Executăm ultime­ Riim şi calitate In realizarea droiu, care zi de zi toarnă tul combativ, revoluţionar academician doctor inginer
le operaţii de finisaje. în la temelia viitorului “bloc, care trebuie să caracteri­ Elena Ceauşescu, ca şi
vederea predării aparta­ INVESTIŢIILOR cu 48 de apartamente, în­ zeze filmele de actualita­ împlinirii a 130 de ani de
mentelor — ne spune semnate' cantităţi, de be­ te româneşti se impune o la unirea Moldovei cu
maistrul Octavian Cotoi, toane. Ar fi de mare fo­ mai mare preocupare şi Muntenia.
care coordonează lucrări­ Pe şantierele de locuinţe din Deva los în creşterea ritmului din partea celor care lu­ înţelegînd responsabilită­
le la acest nou bloc de pe muncii noastre dacă a- crează în reţeaua de difu­ ţile ce le revin, lucrătorii
strada 23 August, colţ cu provizionarea cu balast zare, pentru deplina valori­ întreprinderii cinemato­
bulevardul Nicolae Băl- nere şi funcţionare a uti­ vem toate materialele asi­ s-ar face mai ritmic, pen­ ficare a mesajului educa­ grafice judeţene au reali­
cescu. lajelor, maşinilor, instala­ gurate. Locatarii vor intra tru a urgenta montarea tiv al acestora. zat în timpul „Zilelor
— Ce meseriaşi sînt as­ ţiilor — macarale, aparate în apartamente bine puse căii de rulare a macara­ Ediţia a XXXII-a a „Zi­ filmului la sate" mani­
tăzi la lucru ? de sudură, aparate de cu­ la punct de constructorii lei. Azi, de pildă, din 80 lelor filmului la sate" ce festări ce vor rămîne în
din
locuitorilor
conştiinţa
— Mozaicari, zidari, zu­ răţat mozaic şi altele. noştri. Sudorul Gheorghe tone balast ce trebuia s-a încheiat duminică, a mediul rural, ca de pildă
gravi, geamgii, vopsitori, Dintre mozaicari se remar­ Moisa, tîmplarii Vasile primit, a sosit doar o ma­ favorizat, timp de două cele organizate la Tlia,
tîmplarl. Prezenţa este de că formaţia condusă de Pricop şi Victor Alecu ve­ şină cu 16 tone. luni, desfăşurarea unei
sută la sută. Muncim în Gheorghe Diaconu; zugră- rifică şi, unde este nevoie, variate game de acţiuni VIORICA ROMAN
program prelungit pentru viţele Mariana Furdeanu rezolvă ultimele finisări GH. I. NEGREA cu filmul: simpozioane^
a încheia cît mai grabnio şi Florica Pis sînt eele la uşi, geamuri, balcoane. premiere de gală, întîlniri
toate finisajele, ca locata­ mai harnice, iar zidarii Ora 14,30. Trecem peste ale publicului cu creatori,
rii să se poată muta în din formaţia condusă de drum la blocul 22, aflat (Continuare în pag. a 3-a) de film sau actori d>n (Continuare in pag. a 3-a)
<