Page 93 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 93
\ y H n jl o
# %' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! Modernizarea localităţilor — cerinţă a vieţii civilizate
i Eforturi susţinute pentru ridicarea
continuă a nivelului de viată a localităţii
S O C I A L I S M U L varăşul Nicolae Munteanu. şi-au aliat locul mai toa ganizării administrativ-teri
Privim, împreună cu to
toriale a ţării din 1968.
te elementele vieţii cita
Oamenii au profitat de
secretarul biroului executiv
in comuna de la gra
al consiliului popular al
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C; comunei Zom, harta aces dine. noile condiţii ce li s-au
creat, aducindu-şi in gos
niţa de vesf o judeţului
G O M S I t l U L U I O O P U L A R J U tei localităţi, au sosit constructorii. Vor podăriile lor cit mai _multe
dintre elementele care ri
avea ceva treabă aici a-
— După cum se poate
vedea, ne spune interlo nul acesta. Deocamdată dică nivelul de civilizaţie
cutorul, cele mal multe au venit să preia ampla al unui om, al unei la-
dintre satele comunei se samentele noilor construc milii sau unei întregi co
Anul XLI, nr. 9 729 MARŢI, 28 FEBRUARIE 1989 4 pagini - 50 bani prezintă ca grupări com ţii pe care le vor executa lectivităţi. Sate cum sint
pacte de gospodării ţără in acest an şi in anii vii Sălciva, Pojoga, Aimas-
neşti, in care există toate tori, căci in comună ver Sălişte, Cerbia, Micăneşti,
Pogăneşti
sau
premisele pentru organiza bul ,,a construi" se con fac parte dintre acelea Godineşti
rea modernă a vieţii socia
TEZAURUL OiNDIRII TOVARĂŞULUI HICOLAE CEAUŞESCU, le. De altfel, in cele mai jugă de mulţi ani la timpul
prezent. Peste 300 de case
multe sate, aceste premi şi gospodării noi s-au con ION CIOCLEI
se au şi fost folosite, in struit in satele comune'
program ai dezvoltării socialiste a ţării, multe gospodării ţărăneşti in anii ce au urmai reor (Continuare in pag. a 2-a)
a! perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor
Mulţumirile exprimate de beneficiar —
motiv de mîndrie şi de mobilizare pentru
întregul colectiv
De curînd, pe adresa lor oferite spre contrac organizatorice, care, odată
întreprinderii de prelu tare. finalizate, să ne permită
crare a lemnului Deva a — în magistrala Expu atingerea obiectivului pro
sosit, de la mii de kilo nere a tovarăşului Nicolae pus — confirmarea încre
metri, un mesaj în care Ceauşcscu la şedinţa co derii acordate oamenilor
beneficiarul produselor mună a Plenarei C. C. al muncii din Secţia de mo
realizate la Secţia de mo P.C.R., a organismelor de bilă Haţeg de a fi mesageri
bilă Haţeg exprima vii mocratice şi organizaţiilor ai înaltei competitivităţi
mulţumiri pentru calitatea de masă şi obşteşti din pe care produsele româ
mobilei executate şi livra noiembrie 1988 — remarca neşti o au pe piaţa ex
ternă.
Cunoaşterea exactă, în
amănunţime, a planurilor
lunare şi trimestriale la
producţia pentru export a AU ÎNCEPUT
întreprinderea
tri
te de colectivul acestei maistrul principal Petru fost prima măsură despre cotaje Petroşani, de sec)ia
unităţi în anul 1988 Prejban, secretarul comi a cărei eficienţă vorbesc ÎNSĂMÎNŢĂRILE DE PRIMĂVARĂ tricotaje. Muncitoarea
— De ce să nu recu tetului de partid al uni realizările obţinute „la zi", Maria Man se evidenţia
noaştem, ne-a bucurat tăţii —, se sublinia im produsele executate şi li Urmărind permanent furajere se situează ză tună de lună în între
cerea socialistă, prin dă
pe
foarte mult această apre portanţa deosebită pe care vrate suplimentar de la în evoluţia condiţiilor indicaţia C.A.P. Strei, Mărtincşti, ruire şi conştiinciozitate
doclimatice,
Ia
A.E.I. Bobîlna şi altele.
ciere venită din partea îndeplinirea întocmai a ceputul anului însumînd specialiştilor s-a începui Suprafeţe însemnate în muncă.
unui partener din străină sarcinilor la export pe 68 000 lei. Acest succes se însămînţarea culturilor sint gata să primească Foto AI.. TATAU
tate — arăta ing. Avram acest an o. arc asupra adaugă depăşirilor înre de primăvară, punîndu- sămînţa, avînd pregătit
Lazăr, şeful secţiei. Am realizării integrale a pre gistrate la producţia mar se accentul pe calitatea patul germinativ, Ia
fă — peste 110 000 lei şi
considerat-o cu toţii ca a- vederilor actualului cinci lucrărilor de pregătire C.A.P. Sîntandrci, lîa-
tare, adică o recunoaştere nal. în organizaţiile noas la cea de mobilă — 275 000 a terenului şi semănat, poltu Mare, Tîmpa, Gîn- iN ZIARUL DE AZI :
tre de partid şi în adu lei.
a eforturilor permanente narea generală a oame — Pe baza reevaluării pe diminuarea pierderii ţaga, Bretea Română,
pe care le depunem pen nilor muncii am dezbătut normelor zilnice de lucru apei din. sol. Baliz, acestea oferind • Invăţămîntul politico-
tru onorarea exemplară a pe larg cifrele de plan — preciza tovarăşa Pa- între primele unităţi exemple bune de ur ideologic, pîrghie im
contractelor la export- şi, pe 1989 la acest impor care au început însă- mat şi de către celelal portantă în cunoaşte
în acelaşi timp, un stimu tant indicator, stabilind MIRCEA DIACONU mînţarea mazării de te unităţi agricole din rea şi realizarea sarci
nilor
lent pentru sporirea con totodată noi măsuri teh- grădină sau a plantelor judeţul nostru. • Sport
tinuă a calităţii produse nico-economice şi politico- (Continuare in pag. a 2-a)
Festivalul naţional „Cîntarea României"
Cu răspundere sporită faţă de soarta
„Ai încredere, patrie, producţiei de legume
în îiii tăi!“ • în fermele Asociaţiei e- de repicare a întregii can îndeaproape evoluţia con prevăzute. Şi la aceasta
conomice de stat şi coo tităţi de răsaduri. în ace- diţiilor pedoclimatice, ast fermă s-au pus cartofi la
peratiste horticole Deva se laşi timp, s-au pus la pre- fel îneît să poată indica preîncolţit, sînt asigurate
„Sub bolta de lumină a Deva, oraşul Simeria şi acţionează cu răspundere,
zorilor primăverii, cuvin din împrejurimile acestor încolţire 24 de tone car la momentul potrivit înce seminţele necesare, s-a
tele înseşi devin ghiocei localităţi au evoluat în în spiritul cerinţelor for tofi din soiul „Ostara". a- perea însămînţării legume acţionat la fertilizarea su
pentru a înmiresma gîndu- formaţii de variate genuri mulate de secretarul gene ceştia urmînd să fie plan lor rădăcinoase pe cele plimentară a legumeior-
rile şi sufletele noastre, artistice, sau ca interpreţi ral al partidului, tovară taţi manual. între legumi 12 ha planificate. De a- verdeţuri şi la transportul
acum cînd participăm, cu individuali, în întrecerea şul Nicolae Ceauşescu, pen cultorii care contribuie semenea, am notat că sînt îngrăşămintelor organice în
întreaga rîvnă, la etapa realizată, într-o ţinută me tru obţinerea în acest an permanent la efectuarea asigurate toate condiţiile cîmp, condiţii esenţiale
judeţeană a celei de a ritorie, de organizaţiile de a celor mai mari recolte, lucrărilor se numără Ion în vederea irigării întregii pentru obţinerea celor
Vil-a ediţii a Festivalului copii şi tineret şi Inspec unitatea avînd prevăzut să Nedelcu, Pavel Gherman, suprafeţe ce va fi culti peste 2 000 tone legume
naţional „Cîntarea Româ toratul şcolar judeţean. realizeze aproape 12 000 Emil Mihuţ, Vasile Toma, vată cu legume. planificate.
niei". întrecerea constituie Strădaniile instructorilor tone legume şi peste 800 Şeful fermei nr. 9, Ioan
tone fructe.
un cald şi pur omagiu a- — cadre didactice — s-au A.E.S.C.H. DEVA Faur, ne spunea că, pe
dus copilăriei, vîrstelor reunit cu cele ale interpre împreună cu inginerul lingă procurarea seminţe
noastre vegheate de lim ţilor, aducînd în întrece şef al asociaţiei, ing. Mir- lor necesare, aici s-a ac
pezimile timpului pe care, rea judeţeană un reperto cea Muzieaş, ne-ara depla Teodor Calotiţă, Silvia Tro- în discuţia purtată cu ţionat pentru fertilizarea
cu unanimă simţire, îl nu riu cu adine mesaj patrio sat la cîteva ferme unde naru şi alţii. în scopul şeful fermei nr. 4, ing. a 16 ha eu gunoi de grajd.
mim „ E p o c a Nicolae tic, unde, de multe ori, am urmărit modul cum ridicării fertilităţii pă- Andrei Dima, s-a desprins De menţionat că pe în
mobilizaţi
Ceauşescu". Iată — sinte arta s-a împletit cu can sînt în scopul legumicul mîntului s-au aplicat, în cerinţa ca I.E.E.L.I.F. De treaga suprafaţă s-au apli
torii
îndeplini
tizate prin cuvintele rosti doarea. rii sarcinilor de plan. raport de cartarea agro- va să urgenteze lucrările cat îngrăşăminte chimice,
inclusiv pe cele 15 ha o-
te, duminică, de pioniera Au fost, poate, de-a lun Iată, succint, cîteva din chimică, îngrăşăminte com la amenajarea de irigaţii cupate cu legume-verde-
Daniela Dara, la deschide gul întregii evoluţii şi mo aspectele semnificative în- plexe, superfosfat şi sare de aici, astfel îneît aces ţuri.
rea întrecerii de la Deva mente care au micşorat e- tîlnite. de potasiu pe aproape 70 tea să fie încheiate pînă O rodnică activitate se
— gîndurile sutelor de moţia firească a unei com de hectare, iar în aceste la însămînţarea culturilor. desfăşoară la ferma nr. 8
participanţi la etapa jude petiţii artistice, dar ele La ferma nr. 1, condusă zile se împrăştie cele 450 Interlocutorul aprecia că solarii, condusă de ing.
ţeană a festivalului, des de ing. Georgeta Vlad, se
n-au putut umbri revărsa lucrează zilnic cu însem tone îngrăşăminte organice prin lucrările de scarifica- Liviu Ardean. în ziua rai
făşurată pe scenele centru rea de sensibilitate şi fru nate forţe la pregătirba a transportate la grădină. La re şi nivelare, care se dului se lucra la planta
lui municipal de cultură mos prin care recunoscute 1 000 mp răsadniţe ce vor legumele-verdeţuri, care efectuează cu sprijinul uti tul salatei în cultură aso
şi creaţie „Cîntarea Ro formaţii sau interpreţi a- fi însămînţate în prima ocupă 18 ha, s-a făcut lajelor de la T.E.E L.I.F., ciată pe cele 2 ha solarii
mâniei" şi liceului peda decadă a lunii martie cu fertilizarea suplimentară a acoperite cu sticlă. Canti-
gogic. LUCIA LiCIU roşii timpurii şi vinete. culturilor de spanac şi se va asigura un spor de
cel puţin 20 de procente
Elevi ai şcolilor generale Pentru a spori producţia, ceapă. al recoltei de legume pe NICOLAE TÎRCOB
şi liceelor din municipiul (Continuare in pag. a 2-a) aici s-au asigurat condiţii Şeful fermei urmăreşte cele circa 80 de hectare (Continuare in pag. a 2-a)
