Page 94 - Drumul_socialismului_1989_02
P. 94
ag. 2 DRUMUL SOCI ALISMULUI NR. 9 T.
\ Mulţumirile exprimate de beneficiar - motiv de
\
Eforturi susţinute pentru ridicarea> \ mîndrie şi de mobilizare pentru întregul colectiv
\ (Urmare din pag. 1) primul trimestru al aces spunea muncitorul Iulian
continuă a nivelului de viată a localităţii \ tui an — continua ideea Bugariu. Şi a dat un e- • 19,0
19,20 S
\ raschiva Mărcii, şef de e- sing. Puiu Vasiu, coordo xemplu : anul trecut, cînd muncim i
(Urmare din pag. 1) Vasta şi nobila operă de partidului, t o v a r ă ş u l \ chipă la atelierul tîmplă- natorul formaţiei de con- in întreprindere se căuta melor eti
modernizare a satului ro Nicolae Ceauşescu, la rie — am reuşit să devan fecţioneri metal —, nive o secţie capabilă să pro socialiste,
mânesc iniţiată de secre marele forum democratic \ săm termenele de execuţie lul producţiei din luna ducă mobilier din răşinoa-
care au premise pentru tarul general al partidului, din noiembrie 1988, se a- iniţiale. Nu este vorba pe care o încheiem este se, repetatele experimente duitâ po
i introducerea in viaţa lor care se inlăptuieşte cu rată : „Fără îndoială că \ însă de grabă în detri încă o dată mai mare nefiind întru totul conclu şi Orofes
realizarea acestor ccrinje \
I..austria
de ii cu zi a elementelor
faţă de cel din ianuarie
i vieţii citadine. succes de peste 20 de ani mentul calităţii, ci de or dente, acest colectiv . s-a prioritare
şi care a intrat acum in ale unei vioji civilizate, \ angajat să rezolve o dată
Din 1970 pină in pre tr-o fază superioară gă moderne, în spiritul uma pentru totdeauna proble bazei de
! zent, in comună s-au ma seşte, după cum s-a vă nismului propriu societăţii \ ma. Astăzi, celor din sec şi energi
terializat investiţii alocate zut, şi in această comună noastre cere o perioadă \ le cnerg<
de stat in sumă de peste de la extremitatea vestică mai îndelungată, cerc efor \ ţia Haţeg li se spune „spe fionalc <
I 70 milioane lei, destinate a judeţului multe elemen turi susţinute. Dar avem cialişti în răşinoase". Tot tv. : „Pr
perlecţionării vieţii sociale te de continuitate. Pe rea ferma convingere că îm s ganizarea mai judicioasă a.c. Faptul că astăzi (23 astfel, ei şi-au propus ca plomă",
a oamenilor. Ele înseam lităţile de pină acum se preună cu locuitorii sate \ a fluxului de producţie, februarie a.c. — n.r.) ne pre în anul celei de-a 45-a Popescu.
nă: magazin sătesc, şcoa vor implanta ca pe o te lor vom reuşi, treptat-trep- necesitate pe deplin înţe zentăm cu planul îndepli aniversări a marii noastre • 21,15
lă şi centru de cultură şi melie trainică cele viitoa tat să rezolvăm această \ leasă de Doru Macra, nit în procent de 90 la sărbători naţionale şi al Răspunde
creaţie ,,Cintarea Româ re : dispensarul uman cu problemă". Răspunsul \ Gheorghe Ţapu, Constan sută, cu perspective certe celui de-al XlV-lea Con că • 21
niei" în fiecare sat, maga casă de naşteri, aflat in populaţiei comunei la acest tin Balica, Ioana Crişan, de a-1 depăşi, vorbeşte de gres ni partidului să ob sefile f
zin universal, restaurant, stadiu de proiect, extin generos indemn al secre de la finisaj, Liliana Işfan, la sine despre puterea ţină numai rezultate foar Telcjurna
chiderea
piaţă alimentară, bloc de derea construcţiei de lo tarului general al parti Sorin Sîrbu, Lăcrămioara de mobilizare a întregu te bune în producţie. Rea
locuinţe cu oficiu poştal cuinţe pentru specialiştii dului va li ca şi in anii Ilie, de la montaj, de alţi lui nostru colectiv. lizările din primele două
la parter, extinderea spi din comună care acum lac trecuţi, unul faptic. Dis- \ luni reprezintă o garanţie
talului din comună cu un naveta din alte localităţi, cutind amănuntele activi \ muncitori harnici şi pri „Atunci cînd oamenii în plus că şi de această
pavilion de 220 paturi, o unitate turistică şi de tăţii cu constructorul unor \ cepuţi din atelierul nostru. muncii de la Secţia de dală artizanii lemnului de K_ad
brutărie cu o capacitate alimentaţie publică, uni obiective sociale ale co — Conform eşalonării mobilă Haţeg îşi propun aici îşi vor respecta cuvîn-
de 2 500 kg pîine in 24 tăţi prestatoare de servicii munei, consiliul popular s-a \ planului de export pe ceva, musai să reuşească", tul. SELECT
de ore şi multe altele. şi organizatoare de pro angajat să-l sprijine cu \ GRAMUL
Activitatea economico-so- ducţie industrială mică şi forţă de muncă necalificată programu
Răspund»
1 cială a comunei asigură in general tot ceea ce şi calificată de care are \ lor; 10,00
I locuri de muncă pentru viitorul a rezervat satului nevoie. Un angajament „Ai încredere, patrie, în fiii tăi!“ 10.35 Mu
11.00 Bu
11,0' ui
I 435 de oameni localnici şi românesc. izvorit din realităţile pre ( 11,2.
300 de navetişti din loca
In magistrala Expunere
zentului, închinat viitorului
lităţile învecinate. a secretarului general al luminos al comunei. ) (Urmare din pag. 1) lor de teatru şi scenete de prezentantul Liceului in şurile p<
l la şcolile generale nr. 2 dustrial nr. 5 Deva, Alin Buletin
Revista
prcciaţi au dat prezenţei Simeria, 4 Deva, liceele in Cibian, o voce originală, 12.35 Din
lor girul calităţii: de la dustriale nr. 4, 2 şi 1 De timbrată, care cu siguranţă rului; 13
formaţiile vocal-instrumen- va, brigăzilor artistice de îşi va trasa un frumos des muzica;
tale (Şc. gen. nr. 4 Deva la şcolile generale nr. 3 tin. Prezenţa dansului cu „Cupa L
ria — I
— clasele II—IV), ori de Deva, 2 Simeria, Liceului temă, modern, a creat mo 17.00 Bu
industrial nr. 1 Deva, re 17,05 Co
muzică uşoară (Şc. gen. nr. mente de calde aprecieri, mice; li
6 Deva) la cele corale, de citalurilor de poezie de la îndeosebi prin formaţiile 20.00 Ra
voci egale, de la şcolile Liceul industrial nr. 3, Şcolii generale nr. 7 De Memoria
generală
1
nr.
Şcoala
generale nr. 5 şi 8 Deva, C.P.S.P. Deva, grupului sa şi va, ca si ale Liceului in mânesc;
tr-o orii
de la grupul vocal folclo tiric de la Şcoala genera dustrial nr. 2 şi Şcolii ge 24/10 M
. 3 No
ric (C.P.S.P. Deva) şi co lă nr. 5 Deva, recitatori nerale nr. 4 Deva, ca să 23,55—21,
lectivele de obiceiuri popu lor Paul Ţoţa, Daniela impresioneze prin acel gen ştiri.
lare (şcolile generale nr. 4 Dara, Cipriana Butari, coregrafic aparte conferit
Deva — clasele II—IV şi Claudia Roşianu, Mircea de formaţia liceului „Dc-
nr. 2 Simeria), la orchestra Mihuleţ şi multor altora. cebal" şi solistul Florin
de muzică populară (Şc. Iar salba de solişti vocali Florea. Ci
gen. nr. 8 Deva), de la sui şi instrumentişti de muzi întrecerea judeţeană de
DEVA
tele de dansuri populare, că populară a strălucit la Deva a constituit o ma ciudată
într-o ţinută scenică meri prin interpreţii Râul Bor- nifestare cu profunde re de aur
tuoasă (Liceul industrial lea (C.P.S.P.), Daniela Du verberaţii educative, eta- DOARA:
nr. 2 Deva), de băieţi (Şc. mitru (Păuliş), Cosmin lînd talente şi speranţe niu (î
Cat I3a 11
gen. Rapolt, Liceul indus Crăciun (Şcoala gene artistice din rîndul copii ZOITO,
trial nr. 3 Deva), la gru rală nr. 4 Deva), Oli lor şi adolescenţilor, care PETRO^
şerifi
viu Mihuţ (Şc. gen nr. 8
purile folclorice' ale licee Deva), Adriana Vinţan (Şc. şi-au exprimat în cînt, (Par*
lor devene. vers şi dans, gîndurile şi SOi »
gen. nr. 2 Simeria), ca să Ultii,
A fost o revărsare de emoţioneze prin mesagerii năzuinţele, încrcdinţîndu-ne LUPE
frumuseţi artistice, care a- muzicii tinere şi uşoare — cum au făcut în finalul iii (Cu;
duc laude .interpreţilor şi Cezar Filip (Şc. gen. nr. 2 spectacolului, prin însufle- Soferiţe
LONEA
Peste 7 milioane lire do răsaduri pentru cultura în cîmp şi 1,5 milioane fire pen instructorilor, teatrelor de Simeria), Diana Bauman ţitoarele versuri ale mon ducător
tru solarii sînt pregătite la Asociaţia economică de stat şi cooperatistă din Slntandrcl. PETRIL
păpuşi de la şcolile gene (C.P.S.P. Deva), duetul Au tajului literar-muzical: ..Ai (Muncit
Foto NICOLAE GHEORGHIU rale nr. 4, I, 3 Deva, 2 Si rora Tabacu, Sorina Benea încredere, patrie, în fiii SA : N
meria, Certcj, a colective (Liceul pedagogic) sau re tăi !". baţii i
RICANI
mul ui '
zat); p
la mar;
Şic); C
în lumina cerinţelor for hon, Petru Dănescu, Elena (Patria)
Cu răspundere mulate de secretarul ge Invătămînful politico-ideologic, pîrghie Ignat, losif Blaga, Nicolae lerine
neral al partidului, tova Iîanciu. GIU-B^
sporită faţă de răşul Nicolae Ceauşescu, în Este necesar să subli ploaie
tură «
magistrala Expunere din importanfă în cunoaşterea şi niem însă faptul că în rea Ro
soarta producţiei luna noiembrie, anul tre desfăşurarea învăţămîntu Ultimul
BRAZT
cut, Comitetul orăşenesc realizarea sarcinilor lui politico-ideologic nu ră; (
de legume de partid Orăştie, orga toate organele şi organi după 1
de cui
nele şi organizaţiile sale zaţiile de partid din oraş „Cîntar
au acţionat şi militează legătură cu cerinţele con prevăzute în bibliografie, a putea exercita un con acţionează cu răspunderea SIMERl
(Urmare din pag. 1) crete din fiecare unitate, planşe, diapozitive, alte trol sistematic şi exigent şi exigenţa cerute. Există
cu răspundere pentru ri pe coli
dicarea calităţii şi efi de la fiecare loc de mun materiale ce cuprind cifre asupra modului cum se încă tendinţe de forma şui); I
tatea de răsaduri necesară, că. şi date concrete din fie desfăşoară dezbaterile, am lism şi superficialitate, de Za Za
a
cavităţi
care se repică integral cienţei întregii politico-edu- Sub semnul acestor exi care unitate. De altfel, tre stabilit o zi din lună în improvizaţie şi abordare mina).
şi
ideologice
roşii, ardei şi varză — genţe, învăţămîntul po buie să spunem că pregă care are loc, în tot ora generală a problematicii.
este produsă la seră. Pen cative, pentru creşterea litico-ideologic din oraşul tirea celor 212 propagan şul, învăţămîntul politi Se manifestă, de aseme
tru a asigura plantatul la continuă a conştiinţei so dişti se realizează şi în co-ideologic. în felul aces
cialiste şi formarea o- Orăştie a fost organizat în nea, suficienţă şi lipsă de
sfîrşitul lunii martie, în mului nou. 212 cursuri, conduse de raport cu modul de orga ta, membrii biroului comi interes în pregătirea şi
aceste zile se lucrează la Aşa cum a indicat se propagandişti — comu nizare şi specificul activi- tetului orăşenesc de partid desfăşurarea dezbaterilor,
acoperitul solariilor cu cretarul general al parti nişti cu o bună pregătire şi colectivul de propa ceea ce scade desigur cali Penti
fi cal<
polietilenă. dului, s-a avut în vedere politică şi profesională, gandişti, repartizaţi la tatea şi eficienţa acestora perioac
Inginerul Petru Bolea, perfecţionarea continuă a care se bucură de încre VIAŢA DE PARTID cursurile din întreprinderi în cunoaşterea şi realiza instabi.'
şeful fermei nr. 7 solarii, învăţămîntului politico- derea colectivului în care şi instituţii, au posibilita rea sarcinilor. tempor
dea pi
nc-a relatat că şi aici, în ideologic care trebuie să muncesc. Lunar, la Co tea să participe la acti Iată de ce, Comitetul sub fo
această săptămînă, se tre asigure cunoaşterea de mitetul orăşenesc de partid taţilor din cercuri. vităţi şi să informeze as orăşenesc de partid, or re pot
ce la plantatul salatei, ce către toţi participanţii a se organizează instruirea în vederea sprijinirii ac pectele cu concluziile des ganele şi organizaţiile sale de ave
fia pn
a fost repicată, pe un ha noilor realităţi, însuşirea acestora, prilejuri cu care tivităţii de perfecţionare a prinse. trebuie să acţioneze cu rat dii
în cultură asociată. întrea concepţiei revoluţionare se realizează un valoros muncii de conducere .şi în buna organizare şi mai mare fermitate şi tensifii
nă Ia
ga suprafaţă este arată şi despre lume, să-i ajute să organizare ştiinţifică a desfăşurare a învăţămîntu responsabilitate pentru în peratu:
fertilizată, toate utilajele înţeleagă cum trebuie le schimb de idei, de me tuturor sectoarelor, un lui politico-ideologic, în lăturarea tuturor acestor dea u
sînt pregătite să intre în gate mai bine teoria cu tode folosite pentru creş accent deosebit punem pe întărirea caracterului mi deficienţe, pentru ca în fi cup
lucru, la legumele din practica, activitatea gene terea calităţii învăţămîn pregătirea şi desfăşurarea litant al dezbaterilor, eli văţămîntul de partid să 2 şl ]
cele m
cultură anticipată s-a fă rală cu iictivitatea con tului politico-ideologic. A- minarea rutinei şi forma constituie o pîrghie tot grade,
cut fertilizarea suplimen cretă de construcţie a so ceastă pregătire nu se li dezbaterilor în cele trei lismului, dezvoltarea spi mai importantă în mate ceată.
tară şi se lucrează la a- cietăţii socialiste. întreaga mitează însă doar la in cursuri pentru cadrele de ritului de răspundere .şi a rializarea obiectivelor a- La
coperirea cu polietilenă a noastră experienţă probea struirile lunare. Propa conducere de la întreprin exigenţei, experienţă valo cestui an şi în perspecti genera
solariilor. ză că eficienţa învăţămîn gandiştii au create con derile mecanică, „Vidra" roasă au dobîndit mulţi va întregului cincinal. mai n
Modul cum se lucrează tului politico-ideologic tre diţii de studiu la puncte si chimică, unităţi cu dintre propagandiştii noş dea p
mai a
în aceste zile în fermele buie să se regăsească în le dc documentare din în pondere în economia ora PETRU HANCHEŞ, soare,
aparţinătoare A.E.S.C.II. modul în care sînt trans treprinderi şi instituţii, au şului. Desigur, activitatea tri, dintre care amintim secretar cu probleme intens
Deva constituie o garanţie puse în viaţă sarcinile iz- la dispoziţie mape cu ma tuturor cercurilor este în doar cîteva nume: Ioan de propagandă 50—70
Cal Ci
că recoltei de legume i vorîte din hotărîrile de terial documentar adecvat Andreica, Viorel Tuhuţ, al Comitetului orăşenesc
de partid Orăştie
se asigură temelii trainice. partid si do stat, în strînsă fiecărei teme, documentele atenţia noastră, iar pentru Ioan Co.stea, Nicolae Col-