Page 1 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 1
^ 1
‘ T
â mi In oglinda Mureşului...
Dacă te opreşti pe malul caţiuni ne atrage privirea deplină siguranţă, circa
Mureşului, imediat după ce ca un magnet. Este un 50—55 mc de balast — do
|Sj scapă din „chingile" de „du-te-vîno“ vioi, al unor la locul de extracţie pină
piatră ale Uroiului şi Si- nave destul de impozante. in port. Desigur, trebuie
meriei şi se aşterne la trap Pe una dintre acestea, ce menţionat şi faptul că ex
mărunt pe palma verde a are înscris pe copastie nu- presiile „navă", „port",
cimpului, către Deva, vei
observa că tăcerea ce te
cuprinde este, de fapt, li La panoul de onoare — oamenii,
niştea ta interioară. Pen faptele lor de muncă,
tru că acest riu, cum o
lace de milenii, continuă de înalt patriotism
ORGAV Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C să fredoneze crimpeie de
melodii la repezişuri şl să
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N şoptească poveşti vechi şi mele „Pietriş‘ , se pot zări „marinari — pe care sin-
aromitoare pe sub răchi de-acum şi chipurile oa tem obligaţi să le consem
te. Iar oglinzile apei se menilor. Cu palmele bine năm - au corespondenţe
sparg şi se refac mereu, încleştate pe un volan so depline la loja tocului.
Anul XLI, nr. 9 730 MIERCURI, 1 MARTIE 1989 < pagini - 50 bani sub truda oamenilor care lid şi lustruit se allă con ii abordăm pe coman
scot nisip şi pietriş, un ducătorul de şalandă dantul Nicolae Codrin.
deva, mai in jos, aproape Nicolae Codrin. Apoi, in Obrajii săi poartă urma
de satul Săuleşti. alte părţi ale şalandei se aspră a viaturilor care au
1989 — an decisiv al cincinalului aciuat Continuînd să ne apro văd motoristul Carii Schus- încreţit oglinzile Mureşului
piem de imaginile răsirinte ter, marinarii Victor Cure- in ultimii 20 de ani.
in ochii Mureşului, trebuie laru şi Aurel Babuc. Prin
forţa unită a acestor oa
: Sarcinile de plan-îndeplinite să spunem că lingă ba meni, nava „Pietriş" trans M. LIVEZEANU
lastiera
respectivă,
mişca
rea ritmică a unor ambar portă de fiecare dată, in (Continuare în pag. a 2-a)
exemplar, la toţi indicatorii
intensificarea transporturilor destinate şantierelor Jlîap-ţljuO^
Cuvint ce se aşterne
Dacă este adevărat că la toţi indicatorii econo mai înaltă cotă a hărni pe geana zorilor, vestind
şantierele reprezintă locul mici principali. Astfel, ve ciei în jurul obiectivelor ca un cintec de tulnic
unde se desfăşoară bătă niturile brute au fost de aflate în construcţie : Con primăvara. Cuvint drag
liile decisive pentru în păşite cu 365 000 lei, pro stantin Dragomir, Ioan Po- şi mult aşteptat să-l
făptuirea obiectivelor de ducţia netă — cu 1,7 la pescu, lacob Moraru, Ioan scriu pe pagina albă a
investiţii, tot atît de real sută, iar productivitatea Dobondi, Emanoil Lehman, sufletului, a gindului des
este şi faptul că acest lu muncii cu 3 431 lei/per- Stancu Vlăduiescu, lacob chis către patrie.
cru nu ar fi posibil fără soană. Totodată, au fost Ognean, Ştefan Borza, Mărţişor — iloare a in-
ajutorul venit din partea reduse cheltuielile la 1000 Nicolae Deliu şi alţii. tiiului de martie, urcind
altor forţe umane şi ma lei venituri (cu 0,1 lei) Anul trecut ei au parti prin ora pămintuiui, res-
teriale care gravitează în fapt ce ne-a permis să cipat, prin activitatea spe pirind uşor peste ţărmul
jurul construcţiilor res depăşim beneficiile planifi cifică, la finalizarea lu mereu tînăr şi mereu păs
pective. „în această pos cate cu 0,9 la sută. Au crărilor de modernizare a trat in amintire.
tură, de participant indi fost transportate în plus laminorului cu bile şi a Mărţişor — lumină a
rect la investiţii, se află 379 000 tone de materiale secţiei de prelucrare si patriei, aripă lină de
şi colectivul nostru de diverse, aceasta reflcctîn- finisare a laminatelor, din zbor, mireasmă a unui
muncă — ne-a declarat to du-se şi în creşterea cu marele combinat hunedo- zîmbet Înmugurit pe buze
varăşul Mihail Toth, di 7 la sută a coeficientului rean. ca un lulg luminos şi
rectorul Autobazei I.A.C.R.S. de utilizare a capacităţii. Iar în luna ianuarie frumos.
Hunedoara. Cînd afirm în incinta C.S.V. Călan 1989 s-a putut consemna o Ghiocel — Iloare cu
aceasta, am îiţ vedere vo — acolo unde se construieş participare exemplară la petale de linişte, melodie
lumul mare de transport te bateria de cocsificare efectuarea R.K. de la cup a anotimpului spre care
pe care îl efectuăm la torul nr. 1 — O.S.M. II. ne deschidem braţele,
obiectivele pe care le con AUTOBAZA Activitatea de transport a venindu-i in intimpinare.
struieşte întreprinderea fost organizată pe trei Mesaj ce intră in sufletul
noastră. Este vorba de I.A.C.R.S.H. schimburi, iar cea de în încărcat de doină şi de
toate materialele ce intră treţinere şi reparaţii pe speranţă.
în operă, de piese, sub- nr. 3 — l-am întîlnit pe două schimburi, fapt ce a Floare de lumină, floa
ansamble, instalaţii şi alte inginerul Dan Ciubotaru, condus la încheierea repa re aleasă, adevărată şi
repere ale viitoarelor o- şeful secţiei auto din ca raţiilor cu 5 zile mai de gingaşă, te oferim ce
biective. Sîntem con drul autobazei I.A.C.R.S. vreme. „în cursul trimes lor dragi. Te aşezăm sub
ştienţi că asigurînd un Hunedoara. „Bateria 3 Că trului al II-lea — ne spu privirile calde, zimbitoa-
transport fluent, ope lan şi furnalul nr. 4 din nea tovarăşul Remus re. Mărţişor — iloare a
Jictoiiiştii Costaclic Pricop şi Florcn Suciu efectuează
rativ pentru şantierele C.S. Hunedoara — ne-a Mariş, contabilul şef al manevrele necesare la pompa <ie beton pentru începerea anotimpului, PRIMĂVARA.
de investiţii contribuim la declarat interlocutorul — autobazei — va avea loc o unei noi belonări la dotările auxiliare ale furnalului nr. i,
materializarea tezei elabo constituie şi pentru noi, extindere .a spaţiului de ce se află iu construcţie la Combinatul siderurgic din Hu M1RON Ţ1C
rate de secretarul general două obiective extrem de întreţinere şi reparaţii, nedoara.
al partidului, tovarăşul importante, prioritare, pen iar volumul fizic al acestor
Nicolae Ceauşescu, la ma tru construcţia cărora de lucrări va creşte cu 40 la
rele forum democratic din punem toate eforturile şl sută. Hotărârea colectivului în primele două luni Pe magistralele lunile ianuarie—februa
luna noiembrie anul tre ne străduim mereu să a- nostru de muncă de a ob ale an,ului, feroviarii au rie 1988. Dintre realiză
cut, potrivit căreia „pen ducem „la mîna" con ţine rezultate bune în 1989 transportat dinspre Va cărbunelui rile colectivului de la
tru realizarea obiectivelor structorilor tot ceea ce se deduce şi din rezulta lea Jiului spre combi Complexul C.F.R. Pe
actualului cincinal trebuie este necesar. De pildă, tele înscrise în bilanţul natele siderurgice de la cărbune decât în ace troşani mai pot fi re
să fie luate toate măsu aici, la bateria 3, proble aferent perioadei care a Hunedoara şi Călan, sau eaşi perioadă a anului marcate: creşterea vite
rile necesare în vederea ma vitală a fost şi rămî- trecut din acest an : plu spre Centrala termo trecut. Aşa se explică zei comerciale a trenu
dezvoltării puternice a ne aprovizionarea cu că suri la volumul de trans electrică Mintia, impor faptul că, de la înce rilor de marfă cu 2,2 la
bazei tehnico-materiale, a rămidă refractară pentru port — de 4,7 la sută, la tante cantităţi de căr putul anului, cocsarii sută, a tonajului brut
asigurării bunei aprovizio înzidirea blocului cera venituri brute — 4,3 la bune. Un prim argu de la Hunedoara şi Că cu 1,2 la sută, a încăr
nări a activităţii de pro mic". sută, producţie industrială ment în susţinerea a- lan au primit cu 68 000 căturii medii pe osie
ducţie”. Am notat numele unor — 3,2 la sută din care cestei afirmaţii îl con tone mai mult cărbune, cu 2,2 la sută, staţio
— Vă rugăm să ne spu oameni care au adus pe piesele recondiţionate au stituie faptul că pe ca iar energeticienii de la
neţi cum. şi-a îndeplinit şantiere mari cantităţi de atins o valoare de peste lea ferată au fost aduse, narea la încărcare-des-
autobaza sarcinile de plan materiale, agregate, insta 560 000 lei". . în medie, zilnic, cu Mintia — cu peste cărcare fiind redusă cu
pe 3988 ? laţii, confecţii metalice etc. 3 500 tone mai mult 100 000 tone faţă de 60 de minute pe vagon.
— Am .obţinut plusuri Ei au „gravitat" la cea MARIN NEGOITĂ
W/AWAWV///A. ,
,
WVJWJVWJVWJWMlVUVWAVWWV/rtWfrtWVWWJVJWJWJW , AV/,V.VAW.WAW.W,'.V/AWAAWW,
Potenţialul pajiştilor
naturale — mai bine
pus în valoare!
în repetate rînduri, se îmbunătăţiri stabilit pen
cretarul general al parti tru anul 1989 cuprinde fer
dului, tovarăşul Nicolae tilizări pe 157 000 ha, re
Ceauşescu, a subliniat ne generări — 50 000 ha, de
cesitatea de a se asigura frişări — 3 500 hectare,
toate condiţiile pentru ca desecări — 700 ha, comba
pajiştile naturale să fie terea eroziunii — 1 000 ha
mai bine puse în valoare, şi corectarea acidităţii so
în scopul dezvoltării con lului — 1 500 ha, la care
tinue a sectorului zooteh se adaugă întreţinerea a
nic. Am solicitat tovară 165 000 ha păşuni şi fineţe.
şului ing. Ştefan Crăciun, Programul este defalcat pe
directorul întreprinderii de ferme şi perioade, urmă-
execuţie a lucrărilor de rindu-se permanent rea
îmbunătăţire a pajiştilor lizarea sarcinilor stabilite.
Deva să se refere la Pe lîngă forţele noastre, la
programul acţiunilor ce Convorbire consemnată do
Prolitind de fiecare zi bună pentru lucru, formaţiile fermei Slntămăria Orlea nparţinînd întreprinderii de în trebuie realizate în acest
treţinere şi exploatare a pnjişUlor Deva acţionează în zonaSînpetru pentru defrişarea suprafeţelor destinate păşunilor, an în judeţul nostru. NICOLAE T1RCOB
lucrare de. care va beneficia Consiliul popular al comunei Sîntămărin Orlea. Foto NICOLAE GHEORGHIU
— Volumul lucrărilor de (Continuare in pag. a 2 a}