Page 10 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nli. 9
40 de ani de la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949
ÎNFĂPTUIREA OBIECTIVELOR NOII REVOLUŢII AGRARE —
• 19,00
DEZIDERAT ESENŢIAL PENTRU AGRICULTORII HUNEDORENI 19,25 Agr
listă sub
lor împlir
tar artiştii
România
c» * ’ 'în Iar
1 1
cîntă patr
Program
coregrafic
formajii p
rcatc a
naţional
României"
gini din /
Univers, i
Emisiune
materialist
21,50 Tel
Munca bine organizată, de ealitate, constituie chezăşia sporirii necontenite a producţiei agricole.
(Urmare din pag. 1) dezvoltarea bazei telmico- zaţiile de partid, pentru cele ale locuitorilor de la SELECŢI
materiale se află nivelul conducerile unităţilor a- oraşe. GRAMUL
programul
ste 1 500 tractoare, aproape recoltelor medii la hectar gricole şi toţi lucrătorii Programele judeţene de PRODUCŢIILE SPORITE — LA TEMELIA Buletin
450 combine autopropul şi contribuţia unităţilor la din agricultură, avînd în dezvoltare a agriculturii DEZVOLTĂRII AVUŢIEI OBŞTEŞŢI SI Răspunderi
sate pentru cereale şi 100 fondul de stat şi cel de vedere că prin consolida prevăd obiective importan lor ; 10,0
Sntr-un gl
combine de recoltat furaje, autoaprovizionare terito rea avuţiei obşteşti se te de realizat în acest an RIDICĂRII BUNĂSTĂRII’ J’ubl' ite
o largă şi diversificată rială. Cîteva cifre sînt cît asigură condiţii de valori şi în perspectivă, lucrăto dos» so
11,30 .auz
gamă de alte utilaje com se poate de edificatoare în ficare superioară a poten rii de pe ogoarele hune- COOPERATORILOR terpretată
plexe şi de mare randa această privinţă. Numai ţialului productiv al agri dorene fiind hotărâţi să se gan ; 12,0
ment ce permit ca lucră cooperativele agricole au culturii, realizarea obiec prezinte cu noi şi însem Cooperativa agricolă din Faptul că in ultimii ani ştiri ; 12,0
rile agricole să fie efec livrat, în anul trecut, com tivelor noii revoluţii agrare, nate succese în cinstea Romos, unitate distinsă cu unitatea a înregistrat în folclorului
inima ţări
tuate în perioadele optime parativ cu realizările din care vor determina apro celei dc-a 45-a aniversări „Meritul Agricol" clasa a semnate beneficii a permis versuri ; 1
şi la un înalt nivel calita anul 1965, de peste 40 ori pierea treptată a condi a zilei de 23 August şi a lll-a, este bine cunoscută să fie făcute importante 3 ; 15,00
in judeţ şi chiar in ţară investiţii
tiv. mai multe cereale, iar la ţiilor de muncă şi viaţă Congresului al XlV-lea al pentru rezultatele deosebi- prii in din fonduri pro radio tv.
frumoasă,
scopul
dezvoltării
An de an, s-a extins vo legume, cartofi, lapte, car ale locuitorilor satelor de partidului. te Înregistrate în privinţa mijloacelor fixe şl creşte scris ; I6,i
10.15 Coor
lumul lucrărilor de îmbu ne şi alte produse, canti creşterii producţiilor agri rii avuţiei obşteşti. La ‘în mice ; lfi
nătăţiri funciare, urmă- tăţile valorificate la fon cole la hectar şi in sec ceputul acestui an, valoa 17,00 Penii
rindu-se folosirea cu „ran dul de stat au înregistrat 1989 - ANUL CELOR MAI MARI torul zootehnic, livrării de rea mijloacelor fixe depă Antena sii
Or/»'e serii
dament ridicat a pămîn- sporuri de două — treispre produse agroalimenlare la şea 7,4 milioane lei. Utili lt dojurm
tului. Irigaţiile, desecările zece ori. Aceasta este o PRODUCJII IN AGRICULTURĂ londul de stat şi sporirii zarea judicioasă a acesto sugestia d
şi combaterea eroziunii so bază temeinică pentru spo ® In acest an, lucrătorii ogoarelor judeţului eficienţei economice a pro ra este reflectată de obţi într-o oră
lului au devenit factori cu rirea ■ veniturilor băneşti nostru sînt angajaţi cu toate eforturile să realizeze ducţiei, Demn de relevat nerea a peste 1 240 lei poetic ; 2:
23.15 Nod
influenţă hotărîtoare în ale unităţilor şi lucrători obiectivele din programele de dezvoltare a agricul este faptul că in ultimii producţie globală la 1 000
balanţa recoltei, aceste ac lor din agricultură, a avu turii care, între altele, prevăd extinderea irigaţiilor ani această unitate a ob lei fonduri fixe.
ţiuni cuprinzînd anual su ţiei obşteşti, care repre pe 1 200 hectare, a desecărilor pe 1 000 hectare şi ţinut constant recolte si Preşedintele şi inginerul
prafeţe de ordinul zecilor zintă temelia progresului combaterea eroziunii solului pe 2 500 hectare. gure şi stabile, deşi con şef al unităţii, Mircea Pă-
de mii de hectare. neîntrerupt al unităţilor O Pentru valorificarea eficientă a terenurilor diţiile climatice n-au fost trinjan, afirma că, pentru
O dezvoltare şi moder agricole cooperatiste şi situate în pantă şi slab productive se acţionează în tocmai favorabile. Recol acest an, cooperativa are
nizare continuă a cunoscut reluării pe scară mereu vederea înfiinţării unor noi plantaţii de pomi fruc tele medii de cereale s-au stabilite sarcini sporite la DEVA :
sectorul zootehnic, conslru- lărgită a procesului de tiferi şi de arbuşti pe 190 ha. ridicat la 5-6 tone la producţia vegetală şi in bucluc
(Patria);
indu-se numeroase com producţie. 6 Atenţie deosebită se acordă dezvoltării legu- hectar, în anul trecut, aici zootehnie. Cooperatorii din drag
plexe specializate unde ac Referindu-se la necesita miculturii, prin folosirea eficientă a bazei tehnico- realizîndu-se şi un record care lucrează în acord glo (Arta);
tivitatea se desfăşoară tea dezvoltării în conti matcriale prcvăzîndu-se să se obţină peste 145 000 — peste 8 tone orz la hec bal, fnţelegind pe depljn Agentu’
după metode industriale, nuare a proprietăţii coo tone legume, din care mai mult de 15 000 tone tar, producţie ce se în cerinţele aplicării ferme a - A);
dern — _
realizîndu-se creşterea in peratiste, secretarul gene legume timpurii. scrie în criteriile stabilite principiilor autoconducerii rlilc I-1I
tensivă a animalelor. ral al partidului, tovară 6 în vederea ridicării potenţialului productiv al pentru acordarea înaltului şl autogestiunii economico- TROŞANI
Ca urmare a investiţiilor şul Nicolae Ceauşescu, sub pajiştilor naturale, potrivit sarcinilor cuprinse în titlu de ,,Erou al Noii Re financiare, sint mobilizaţi rifului <
(Parîng);
alocate în scopul dezvol linia că: ' „Pentru noi, programul judeţean, vor fi efectuate lucrări de cură voluţii Agrare să răspundă prin fapte noi seriile 1-1
tării agriculturii judeţului, proprietatea cooperatistă, ţare pe 165 000 ha, fertilizări pe 157 000 ha, regene Pe lingă sporirea ne lor măsuri privind perfec brie); Ii
fondurile fixe ale C.Â'.P. a întregii ţărănimi, asupra rări pe 50 000 ha, lucrări do defrişări, combate contenită a producţiei ve ţionarea retribuirii in acord (Unirea) ;
au ajuns să reprezinte, va pămîutuiui şi mijloacelor rea eroziunii, desecări şi corectarea acidităţii solului getale, se acordă deosebită global a lucrătorilor din spcctorul
loric, aproape 700 milioa de muncă reprezintă sin pe 6 700 hectare. atenţie dezvoltării sectoru agricultură, adoptate de furai); 1
trcază-niă
ne lei, ale asociaţiilor gura cale pentru a asi Q In scopul valorificării eficiente a condiţiilor lui zootehnic, care în pre Comitetul Politic Executiv tine (Luc
intercooperatiste peste 370 gura atît progresul agri existente pentru dezvoltarea sectorului zootehnic, zent cuprinde peste 600 al C. C. al P.C.R. in scopul NEA 1 Ro
milioane lei, ale întreprin culturii, cît şi dezvolta efectivele de animale vor spori cu peste 40 000 bo bovine şl 1 400 ovine, aici cointeresării lor materiale, — seriile
PETRI LA
derilor agricole de stat rea, în mod armonios a vine, aproape 100 000 ovine şi 20 000 porcine. fiind organizată creşterea acestea fiind menite să start (Mu
mai mult de 1,4 miliarde industriei şi agriculturii — • Cu sprijinul unităţilor industriale, va conti în stabulaţie liberă a ti contribuie la creşterea pro NINOASA
lei, iar ale staţiunilor pen ca două ramuri economice nua procesul de modernizare a 12 ferme şi vor fi neretului pentru reproduc ducţiilor, ridicarea nivelu Slin tul ui
tru mecanizarea agricul fundamentale, care se con date în folosinţă noi adăposturi, fînare, silozuri, ali ţie, ceea ce asigură for lui de trai al cooperato URICANI
turii depăşesc 600 milioa diţionează obligatoriu în mentări cu apă şi alte obiective. marea unei mătei viguroa rilor şi progresul continuu despre ir
BRAD : (
ne lei. Iată deci o puter procesul general de fău Q O preocupare permanentă va exista pentru se, de randament ridicat af cooperativeî agricole. (Steaun r<
nică dotare cu mijloace rire a socialismului şi co înfăptuirea sarcinilor cuprinse în programele spe "Vacanţă 1.
productive, care, folosite munismului în România", ciale vizînd dezvoltarea apiculturii, sericiculturii, Pistruint.il
„Insurocţ
judicios, asigură sporirea înfăptuirea neabătută a pisciculturii, industriei mici, toate eu efecte favora GEOAGIl
producţiei agricole şi a acestei cerinţe constituie- bile asupra îmbunătăţirii continue a activităţii cco- Pagină realizată de NICOLAE TÎRCOB eşti, co
eficienţei acesteia. o preocupare de căpetenie nomico-financiarc a unităţilor agricole. > Fotografii de NICOLAE GHEORGHIU irul de c
„Oîntarea
în strînsă corelaţie cu pentru organele şi organi
haţeg:
grulul C!
BRAZI :
seriile
Uimitoari
muşcheta
de eultur.
tarea R<
MERI A :
grului •
şui); 1
stins (l.i
Pentru
Ii in ge
rul va :
la încep
tul intei
arii rest
slab. Vii
moderat
început,
'*m. Temperat
fi cupri
1 şi piu
mai cot
maxime
de. Di
ceaţă.
fu cel iO de ani trecuţi ilc la începerea. cooperativizării agriculturii, viaţa satelor, a ţărănimii hunedorene s-a înscris ferm pe drumul progresului dvili/aţiel socialiste.
