Page 101 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 101
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 9 753 6 MARŢI, 28 MARTIE 1080
dernizarea armelor nuclea monstraţie de pace, orga
15 ani de la învestirea tovarăşului BLSOs ufl re tactice ale N.A.T.O." - nizata de gruparea „Q El
a declarat ministrul apără
veţie fără arme". Au par
Guy
Coeme,
naţionale,
rii
într-un interviu acordat zia ticipat numeroase persona
viaţa
din
politice,
lităţi
■ MOSCOVA. - La Ha- rului „Drapeau Rouge". E- culturală, tineri.
barovsk s-au desfăşurat xisfă în prezent numeroase B WASHINGTON. - In
teme importante ca, de e-
al Partidului Comunist Român, lucrărilo celei de-a 31-a xempiu, cea care se dez decursul anilor '80, rata
consfătuiri a Comisiei mix
te sovieto-chinexo pentru bate în capitala Austriei. şomajului în rîndul negri
navigaţia pe rîuri do Rezultatele tratativelor de lor din Statele Unite a
în înalta funcţie de preşedinte aJ gramţă. Cu acest prilej a la Viena vor avea conse crescut continuu, atingînd
- în ultimii cinci ani - o
cinţe deosebite şi în sfera
fost
semnat
protocol
un
armelor nucleare tactice - modic de aproximativ 15
privind navigaţia vaselor a precizat ministrul bel la sută din totalul popu
Republicii Socialiste România fluviale ale celor două gian. laţiei de culoare america
ţări pe Amur şi afluenţii
săi, informează aqentia | TOKIO. - Forţele ar ne. Potrivit datelor Birou
TASS. mate ale Japoniei au pri lui de statistică al S.U.A.,
în
şomajului
rata
Omagiu iubitului nostru conducător 33 BONN. - Zeci de mii mit primele două instala populaţiei de culoare de
rîndul
de persoane au participat ţii de rachete „Patriot", păşeşte:, io prezent 14. Ici
(Urniare din pag. 1) Sub semnul înnoirilor iubit fiu al poporului, to în R.F.G. la tradiţionalele realizate în S.U.A., anunţă
inaugurate de Congresul varăşul Nicolae Ceauşescu, demonstraţii de primăvară agenţia TASS. Fiecare in sută - de peste două ori
al IX-lea al partidului, al împreună cu tovarăşa mai mare decît în rîndul
liste multilateral dczvol- pentru pace, dezarmare şi stalaţie este formată din populaţiei albe.
talc, alo societăţii comu dezbaterilor critice şi par Elena Ceauşescu în jude sccuritalo socială. 20 de rachete „sol-aer",
niste. Numai aşa voi con ticipării constructive, in ţul Hunedoara este în a- In centrul acţiunilor pen care pot ataca mai multe gfij MADRID. - După cum
sidera câ ’mi-am îndeplinit România a fost construit cest sens mai mult decît tru pace, care s-au desfă ţinte aflate la înălţimi di se relevă într-un articol
îndatorirea de comunist, de un întreg sistem democra elocventă. Şi cu acest pri şurat în 300 de oraşe, a ferite. publicat . în „Diario-16",
revoluţionar, de patriot, do tic original, care să permi lej, secretarul general al sfat apelul de a se renun cele patru milioane do să
tiu al poporului român". tă în tot mai mare măsu partidului ne-a învăţat câ ţa la modernizarea şi dez BRUXELLES. - în orci- raci din Spania trebuie să
ră participarea oamenilor totul depinde de noi, de şul-port belgian Zeobruggo
Avînd drept călăuza a- mupeii la elaborarea şi în voltarea rachetelor. nu a avut loc o demonstraţie se aştepte, în viitor, la o
şi
hărnicia
priceperea
ceste nobile idealuri, tova făptuirea politicii partidu noastră, de spiritul gospo cleare. Participanţii - mem organizată în semn de pro nouă înrăutăţire a condi
răşul Nicolae Ceauşescu lui, la conducerea econo dăresc şi de economie, bri ai partidelor social- test împotriva ancorării în ţiilor lor de trai. Eviden-
şi-a dăruit întreaga viaţă miei şi vieţii sociale, a în democraf, comunist, ecolo- rada acestuia a unui sub ţiindu-se puternica polari
slujirii partidului, patriei şi tregii societăţi, la realiza perseverenţă, dăruire şi gisf, ai organizaţiilor sin marin nuclear britanic. zare pe care o cunoaşte
poporului. Secretarului ge rea unui permanent dialog abnegaţie în înfăptuirea dicale, ai grupărilor anti actualmente Spania, pub'i-
neral al partidului îi revi între partid şi popor. marilor sarcini şi obiective Acţiunile de protest anti caţia madrilenă menţionea
ne incontestabilul merit de Fenomenele şi procesele ce ne revin în construcţia războinice - au demon nucleare se desfăşoară ză că o mină de oameni,
a fi restituit filozofiei mar epocii noastre, viaţa însăşi socialistă a patriei. strat sub lozinca „Să se aici cu regularitate de cîte mari latifundiari şi indus
xiste din România atribu confirmă pe deplin juste Acum, cînd întregul nos modernizeze politica - nu ori în port îşi face apa triaşi, acumulează tot mai
tul investigării neprecon- ţea politicii interne şi ex tru popor acţionează strins armele !". riţia un submarin nuclear.
copute a realităţii obiec terne a partidului şi sta unit in jurul partidului, al mulţi bani, în timp ce o
tive, întreaga activitate tului nostru. Astăzi, Româ secretarului său gene ga BRUXELLES. - Belgia IU BERNA. - în oraşul bună parte a populaţiei
teoretică şl practică desfă nia este cunoscută şi pre ral, tovarăşul Nicolae consideră că „ar fi prema Wetzikon, în apropiere de este nevoită să strîngă tot
şurată de partidul nostru ţuită în lume pentru reali Ceauşescu, pentru a în- tură o hotărîre privind mo Ziirich, a avut loc o de mai mult cureaua.
in ultimii 24 de ani fiind zările dobîndite în con tîmpina cu noi izbînzi cea
o ilustrare vie a acestui strucţia noii orinduiri, pen de a 45-a aniversare a re
efort constant de înnoire a tru politica sa de pace şi voluţiei de eliberare so
concepţiei revoluţionare. In colaborare, pentru aportul cială şi naţională, antifas tea partidului şi a ţârii
cistă şi antiimperialistă de
acelaşi timp, problemele constructiv pe care tova la 23 August 1944 şi Con — cel mai iubit fiu al
construcţiei. economice, ale răşul Nicolae Ceauşescu gresul al XlV-lea al parti poporului, tovarăşul
definirii societăţii socialis îl are la soluţionarea noi dului, oamenii muncii hu- Nicolae Ceauşescu------- Vremea
te multilateral dezvoltate, lor probleme ale epocii nedoreni sint hotărîţi să 20,10 Cu ţara într-un
ale democraţiei muncito contemporane, toate aces • 19,00 Telejurnal • glas. Spectacol litcrar- gi/..."W iht'H 'V.t
ti frumoasă, ou, cerut mal
reşti, revoluţionare, auto- tea impunîndu-l pe pre acţioneze cu toată energia 19,30 Concepţia secre muzical - coregrafic • mult senin. Vuitul va su
conducerii şi autogestiunii, şedintele României ca o şi răspunderea pentru tarului general al parti 20,50 Preşedintele Româ fla slab, ' pînă la mode
afirmării partidului ca cen remarcabilă personalitate transpunerea în viaţă a dului, tovarăşul Nicolae niei, tovarăşul Nicolae rat din .sectorul sud-cs-
tru vital al naţiunii, ale a vieţii politice internaţio inestimabilelor indicaţii şi Ceauşescu, cu privire la Ceauşescu - Erou al tic şi va prezenta inten
sificări izolate in sudul
funcţiilor statului în etapa nale, militant de frunte al orientări date cu prilejul păcii mondiale o 21,10 Banatului, cii viteze pînă
actuală, dezvoltării perso mişcării comuniste şi mun vizitei de preşedintele Re dezvoltarea intensivă, Idei în acţiune • 21,30 Ia 35—45 kni/h. Tempe
nalităţii umane şi umanis citoreşti, înflăcărat promo publicii, adueîndu-i oma organizarea şi moderni Magistrale ale socialis raturile minime vor fi
cuprinse între minus 3
mului socialist, precum şi tor al destinderii şi cola giu! lor fierbinte de dra zarea industriei pe ba mului. Canalul Dunăre - şi plus 2 grade, iar cele
analiza procesului mondial borării intre popoare. goste neţărmurită, de mun za color mai noi cuce- Marca Neagră. Produc maxime intre 15 -şi 20
revoluţionar au primit o Peste tot, pe marele şan că avîntată şi faptă împli rri ale ştiinţei şi teh ţie a Studioului de Film grade. Dimineaţa, pe a-
va
se
produce'
locuri
nouă şi adecvată soluţio tier care este patria, pre nită în înfăptuirea sarcini nicii 9 19,50 In frun Tv. • 21,50 Telejurnal. brumă.
nare teoretică şi practică, zenţa preşedintelui ţării lor ce le revin din hotă-
în funcţie de condiţiile is este permanentă, ea ne în rîrile Congresului al XIII-
torice Specifice rn^;„(ătii sufleţeşte pe toţi. Noua vi- lea şi Conferinţei Naţio- E DIVIZIA B 2 : Met. Mangalia — ^ DIVIZIA B 0 : U.T.A. — Met. Bocşa
a
1
române' ' ‘‘ lucru a celui mai nale ale partidului. Electroputere 3—0; Chimia — Dacia Pi 5—0; C.F.R. Timişoara — C.S.M. Reşiţa
Judeţul Hunedoara — grădina teşti 3—0; Dunărea Călăraşi — Met. Sla 3—0; Chimica Tîrri. — Gloria Bistriţa
tina 4—1; F.C.M. Caracal — Pandurii Tg.
3—0; Avîntul Reghin — Poli Timişoara
Jiu 2—X; Jiul — A.S. Oro beta 4—0; Met. 2— 2; Olimpia — Strungul 4—0; ‘‘Gloria
înfloritoare sub .soarele socialismului Mija — Sportul 30 Dec. 0—0; Min. Mot.vu Reşiţa — A.S. Paro.şeni I—Oi Progresul
— Electromure.ş 1—1; I.C.I.M. Braşov —
Timiş. — Armătura 6—2; Min.' Cavnic —
Tractorul 2—1. Meciul Gaz metan — C..S. F.C. Maramureş 3—2; Unirea Alba — Da
(Urmare din pag- I) au crescut in această pe ţă şi civilizaţie al locuito Tîrgpvişte — amînat. cia Mecanica Orăştie 5—0.
rioadă de peste 5 ori, ale rilor săi de cel de la ora
economică noi unităţi mi- agriculturii .care se trans şe. Tot mai multe sate D I V I Z I A C 9 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
n lore, cum sint cele de Io formă sigur şi temeinic in centre de comună poartă
BărbâIoni, Livezeni, Valea tr-o variantă a activităţii astăzi trăsăturile unor REZULTATE : Textila Cisnădie - C.S.U. Si KKZUI.TAT.-: : Voinţa Iiia — Preparatorul
d.« Brazi, Cimpu lui Neag, industriale, crescindu-i de cartiere elegante din oraşe. biu 3-0; Automecanica Mediaş - Minerul Pe tril a 1—1; Meeaniz. Sîntandrei — Victoria
Coronda — Certe;, între peste 3,4 ori potenţialul in 1989 este anul unor me Lupeni 0-0; Carpafi Mîrşa - Metalul Aiud Călan 0—3; Rapid .Simeria Triaj — Parîngul
prinderi do Industrie uşoa 15 ani şi eliberind in ace morabile evenimente poli 3-1; I.P.A. Sibiu - Mureşul Explorări Deva Lonea 1—1; C.F.R. Petroşani — Min. Ccrtej
0—1; Constr. Hunedoara — Min. Aninoasa
ră la Hunedoara, Deva, laşi timp forţă de muncă tice in viaţa partidului şl 0-0; Aurul Brad - Carpaţi Agnita 4-0; Mi 3— 2; E.G.C.L. Călan — Min. Cîhelarl 0—2; Me
Petroşani, Vulcan şi Lu pentru nevoile industriei. a ţării — cea de a 45-a nerul Ştiinţa Vulcan - Retezatul Haţeg 3-1; talul Crişcior — Utilajul Petroşani 3—0; Dacia
pani, consleiaţio de lumini Marile transformări din aniversare a actului isto C.F.R. Simeria - Energia Săsciori 0-0; Me Orăştie — Min. Uricani 1—0. Inox Hunedoara
a sta*.
din fîetezat, intreprinderea economie au atras după ric de la 23 August 1944, talurgistul Cugir - Şoimii Lipova 3-0 (ne-
do lianţi de la Deva ; s-a sine altele pe măsura in cel de al XlV-lea Congres prezentare). - L A Ş A M E N T U L
cnrtK.it puterea economică domeniul vieţii sociale, im al partidului. Rememorind 1. Victoria Călan 19 15 0 4 49-14 30
n Câlanului, prin construi plicit in nivelul de viaţă o seamă de realizări ale C L A S A M E N T U L 2. Dacia Orăştie 18 14 2 2 45-12 30
rea din temelii a noii plat- al oamenilor. Astăzi —. in acestui timp eroic pe pă- 3. Minerul Uricani 18 14 0 4 43-10 28
ftwt?«; siderurgice a combi- anul celui de al XlV-lea mînt hunedorean, consta 1. Mureşul E. Deva 17 13 2 2 37- 7 20 4. Minerul Ghelari 19 13 2 4 36-14 28
rtei’-fiiţl siderurgic „Victo- Congres al partidului —, tăm cu bucurie şi legitimă 2. Metalurg. Cugir 17 11 3 3 29-14 25 5. Minerul Certej 19 12 2 5 43-24 26
■tij practic, in judeţul Hune mîndrie că şi pentru jude 3. Aurul Brad 17 10 1 6 44-17 21 6. Parindul Lonea 19 10 3 6 51-33 23
• (wi-imi'a prezentului doara, circa 80 la sută ţul nostru, . ca pentru în 4. Minerul Lupeni 17 7 4 6 21-22 18 7. Min. Aninoasa 19 10 3 6 36-24 23
te wonvmia judeţului Hu- din populaţia lui locuieşte treaga ţară, anii care au 5. I.P.A. Sibiu 17 7 3 7 30-22 17 8. Utilajul Petroş. 19 9 3 7 37-33 21
aadoara, in anul celui de in case noi, in anii „E- trecut de la victoria defini 6. C.F.R. Simeria 17 6 5 6 14-22 17 9. Constr. Huned. * 19. . 9 4 6 45-30 20
al XlV-leo Congres al pocii Nicolae Ceauşescu" tivă a socialismului au 7. Min. St. Vulcan 17 7 2 8 25-20 16 10. Metalul Crişcior 19 9 2 8 43-40 20
partidului sint, incontesta construindu-se din fonduri fost din ce in ce mai denşl 8. Carpafi Mîrşa 17 7 2 8 29-25 16 11. Mec. Sintandr. 19 6 3 10 31-41 15
bil, mai numeroase decil de stat sau cu sprijinul in împliniri. Ele ne îndrep 9. Metalul Aiud 17 6 4 7 30-27 1 6 12. Inox Huned. 18 6 2 10 27-33 14
reperele ultimilor 15 an! statului aproape 93 000 de tăţesc in aspiraţiile noas 10. Şoimii Lipova 17 8 0 9 22-36 16 13. Preparat. Petrila 19 4 2 13 28-50 10
pe care le-am invocat în apartamente, mai mult de tre la mai bine şi ne lac 11. C.S.U. Sibiu 17 7 1 9 27-36 15 14. E.G.C.L. Călan 19 4 1 14 22-45 9
aceste rînduri. Cuci toţi jumătate dintre ele fiind să ne îndreptăm cu recu 12. Energ. Săsciori 17 7 1 9 25-34 15 15. Rapid Sim. Tr. 19 4 0 15 20-49 8
cei 24 de ani o! glorioa date in folosinţă in ultimii noştinţă gîndul către 13. Textila Cisnădie 17 5 4 8 34-39 14 16. Voinţa llia 19 3 1 15 17-61 7
sei epoci pe care o identi- 15 ani. partid, către ilustrul şi ge 14. Retezatul Haţeg 17 6 1 10 23-33 13 17. C.F.R-: Petroş. 19 3 0 )6 15-75' 6
licătn cu ctitorul său ge In anii ce au trecut pri nialul său conducător, to 15. Carpaţi Agnita 17 6 1 10 25-42 13
nial', numind-o cu mindrle mei investiri a tovarăşului varăşul Nicolae Ceauşescu, 16. Automec. M. 17 4 4 9 16-35 12 * Penalizată cu 2 puncte.
„Epoca Nicolae Ceauşescu", Nicolae Ceauşescu în func secretarul general al Parti ETAPA VIITOARE : Dacia Orăştie — Voin
au produs şi in judeţul ţia de preşedinte al Repu dului Comunist Român, ETAPA VIITOARE : Retezatul - C.F.R. ; ţa Iiia; Min. Uricani — Inox Hunedoara; Uti
Hunedoara, ca in întreaga blicii, satul hunedorean a întîiul preşedinte al Româ C.S.U. Sibiu - Min. Şt. Vulcan; Carpaţi Ag lajul Petroşani — E.G.C.L'. Călan; Min. Ghe-
ţară, prolunde transfor păşit viguros spre noul niei socialiste, omul care nita - Textila; Mureşul - Aurul; Met. Aiud . lari — Constr. Hunedoara ; Min. Aninoasa —
C.F.R. Petroşani; Min. Ccrtej — Rapid Sime
mări. impresionează di destin, care înseamnă a- şi-a consacrat întreaga - I.P.A. Sibiu; Min. Lupeni - Carpaţi Mîrşa; ria Triaj; Purîngul Lonea — Meeaniz. Sîntan-
mensiunile energeticii, care propierea nivelului de via viaţă fericirii poporului. Met. Cugir - Automecanica; Energia - Şoi droi; Victoria Călan — Preparat. Petrila. Me
mii. talul Crişcior stă.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodeo, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. | -Moca
REDACŢIA Şî ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane] 11275, 12157, 11505. Telexi 72288, TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257