Page 103 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 103
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
rs.
In atenţie-grija pentru promovarea INDICAŢIILE Şl ÎNDEMNURILE DATE DE TOVARĂŞUL
NBCQLAE CEAUŞESCU IN TIMPUL VIZITEI EFECTUATE
folclorului muzical autentic, IN JUDEŢUL NOSTRU - ÎNFĂPTUITE NEABĂTUT, EXEMPLAR
specific judeţului 19,25 Te
* 19,0
Hotărîrea Văii Jiului — creşterea rile forrr
La Haţeg, în cadrul eta instrumentişti Dorel Spa- cadrelor didactice de la f răşul Nit
pei judeţene a Festivalului rios, Pctrică Lupaş, soliştii Şcoala ajutătoare Săcel, continuă a producţiei de cărbune - progro
naţional „Cîntarea Româ vocali Elena şi Nicolae taraful, cvintetul de saxo- acţiune
niei", s-a desfăşurat între Chereji, preocupaţi pentru foane, soliştii instrumen 19.50 t
cerea formaţiilor şi soliş promovarea unui reperto tişti Daniel Bijan şi vocal grame p
cupăm, în continuare, de
tilor de muzică populară, riu autentic şi dificil, în Elena Iordăchescu de la (Urmare din pag. I) producţie de peste 20 000 asigurarea liniei de front k vita
tone cărbune.
provenind din vetrele fol primul rînd doine şi ba Clubul „Sargeţia" Deva, necesare — pînă la 31 mar tr/otică,
clorice ale pădurenilor, lade, dar şi cîntece de joc solista vocală Aurica Ho bine, după muncă şi Am consemnat şi' opinia tie a.c. punem în funcţiu tinerctuli
momîrlanilor, Haţegului şi specifice folclorului muzical ţea, remarcabilă în cîn- realizări. Ne-a îndem directorului adjunct tehnic ne, în panoul II Nord, un Românie
Călanului. Intr-o bună or hunedorean. Remarcabilă tecele doinite şi balade de nat să mergem pe a- al I.M. Uricani, ing. Re- nou abataj frontal —, dăm decenii
ganizare, în faţa specia a fost, din nou, prezenţa la Centrul de cultură şi ceastă linie, să avem ma mus Rad, — unitate puter atenţie folosirii raţionale reţe K
liştilor şi publicului au grupului vocal şi a rapso creaţie „Cîntarea Româ re grijă de maşini şi să nică, aflată într-un îmbu a utilajelor şi forţei de dc a I
fost prezentate creaţii fol dului popular Floarea Bo- niei" Haţeg, grupul vocal dăm cărbune mai bun pen curător reviriment al pro muncă, urmărim zi de zi Românie
clorice autentice, de o bora din Hăşdău. La rîn- al I.C.S.M. Călan, grupu tru siderurgie. Sîntem ho- ducţiei de cărbune : modul de îndeplinire a sar 21,15 D
mare încărcătură emoţio dul ci, Valea Jiului, prin rile vocal, de fluieraşi, so tărîţi cu toţii să acţionăm — In vizita de lucru în cinilor. a patriei
nală şi ideatică, dar şi formaţiile promovate, a fost listul instrumentist Dumi întocmai". Valea Jiului, tovarăşul Angajare şi dăruire e- Haţeg I
creaţii păstrînd o linie me în măsură să etaleze fru tru Mazăre, grupul de co Cunoscutul şef de bri ^Nicolae Ceauşescu a indi xemplare în muncă ale tu tom, i
lodică tradiţională' însă museţea folclorului momîr- lindători ■ şi solista vocală gadă Ştefan Alba, din sec cat să se acorde cea mai turor minerilor Văii Jiu 21.50 Ti
torul IV al I.M. Pctrila, a
Mariana Deac din comuna mare atenţie îndeplinirii lui, în spiritul preţioase
raportat personal tovară nivelurilor planificate la
FESTIVALUL NAŢIONAL Bretea Română, grupurile şului Nicolae Ceauşescu, cărbune cocsificabil, asi lor îndemnuri şi orientări
date de secretarul general
vocale mixt din Poieniţa
tovarăşei Elena Ceauşescu,
gurării unei calităţi cores
Voinii, feminin din Ruda, la marea adunare popu punzătoare a acestuia, scop al partidului, tovarăşul
tarafurile di n Ghelari, lară din municipiul Petro în care să se întocmească Nicolae Ceauşescu, cu pri
SELEC
Centrului municipal de şani, despre strădaniile în programe cu prevederi lejul recentei vizite de lu (Ut AMU
cultură şi creaţie „Cînta- muncă şi realizările în pro precise pentru fiecare uni cru în acest mare şi im program
rea României" Hunedoara, ducţie ale minerilor de tate din...cadrul combina portant bazin minier al Buletin
Peştişu Mic, rapsodul popu aici, ş-a angajat, în nume tului, să se adopte măsu ţării, pentru sporirea con RăspumJ
lor ; 10,(
tinuă a producţiei de căr
lar Nicolae Iftimie din le întregului colectiv al rile telmico-organizatorice bune — materie primă in eîntec a
ducător* *
promo.vînd versuri expri- lănesc păstrat cu căldură Hunedoara, solistul vocal întreprinderii, su aplice necesare îndeplinirii aces dispensabilă economiei na formaţii
mînd - erîmpeie de viaţă şi respect într-o zonă u- Mihai Petreuş din Boşorod. noi metode şi tehnologii tor sarcini, astfel îneît ţionale f sate i
specifice zilelor noastre, mană ce se primeneşte per Au fost şi momente slabe menite să sporească ran minerii Văii Jiului să poa ştiri; li,
anilor socialismului. Cu manent. O evoluţie apre în întrecere, în principal damentele pe post, impli tă raporta, în cinstea ce şedintch
ciallstc
mare mîndrie a fost adus ciată au avut orchestra evoluţia unor solişti vocali cit producţiile zilnice de lui de-al XlV-lea Congres şui NI
în scenă costumul popular „Parîngul", dirijată de din Peşteana, Călan care, cărbune. „După vizita iu al partidului, realizări cît Acţiuni cu filmul privind
sccvcntî
cusut cu migală şi fante Georgel Cîlţea, soliştii Ilea pe lîngă calităţi vocale bitului nostru conducător mai mari. Noi ne subordo demoert
zie, cu respectul pentru na şi Victor Alstanei, Ovi- mai modeste au abordat în Valea Jiului, şi noi, cei năm toate preocupările şi • Cinematograful „Flacă revoluţi
specificul motivelor care . rliii Liteanu, Felicia Rădoi de la Petrila, comitetul de eforturile acestor mobiliza ra” din Hunedoara a găzduit eticii
o caldă întîlnirc a publicu
îl împodobesc. de la Centrul de cultură şi un repertoriu specific partid, consiliul oamenilor toare îndemnuri, realizînd lui cu actorul Florin Bu liste ; I
~>înti
-
Pentru evoluţia loi sce şi creaţie „Cîntarea Româ altor zone folclorice ale muncii, şefii compartimen constant sporuri de pro suioc, Interpret principal în . UŞI
nică de calitate, pentru niei" Petroşani, taraful din ţării, neajunsuri care vor telor productive, ai sectoa ducţie. De la începutul a- filmul „Hanul dintre dea w ştiri
luri", realizat dc Cristiana
varietatea genurilor artis Vulcan, solistul vocal şi in trebui evitate în viitor. relor şi brigăzilor ne-am nului înregistrăm o depă Nicolae. Momentele au fost corale ţ
suprem;
tice promovate s-au remar strumentistul Nicolae Agă- reconsiderat stilul şi me şire de plan de 2 300 tone cu atît mal emoţionante cu slunc c
cat, în primul rînd, Com leanu din Aninoasa, grupul MINEL BODEA todele de muncă, am a- de cărbune, cu plusuri mai cît interpretul este hunedo Din co
rean, Iar în sală se aflau
ftiniT.lt
binatul siderurgic şi Cen vocal folcloric din Lupcni, doptat noi măsuri prin însemnate înscriindu-se membri ui familiei sale, ca ,Oe la
trul de cultură şi creaţie cu o ţinută scenică deo N. R. întreceri în cadrul care să sporim cantităţile sectoarele I, II şi III, dre didactice dc la liceul în Vtnprei
„Cîntarea României" — sebită, formaţia corală de etapei judeţene a Festiva de cărbune extras, su-i îm respectiv brigăzile con care a învăţat, foşti colegi 15,40 \
dc clasă şl şcoală, prieteni,
„Sidcrurgixtul" Hunedoara, prelucrări folclorice din lului naţional „Cîntarea bunătăţim tot mai mult duse de Gheorglie Vă- un mare număr dc alţi spec bal. 1
Trnnsn
care au prezentat orches Uricani. României" pentru formaţii calitatea", spunea -Ştefan sii şi Petru Cingă, tatori. In filmul „Hanul 18,00 O
tra . de muzică populară în cadrul etapei judeţene le şi interpreţii de muzică Alba, care a înscris deja Ion Motocu şi Ghcorghe dintre dealuri", Florin Bu O zl i
suioc evoluează alături de
„Ardeleana", dirijată de s-au mai evidenţiat grupul populară au mai avut loc în registrul realizărilor Olaru, Ioan Ciminga şi actori consacraţi, între care Momen
Noctur
Voicu Stănescu, cu soliştii vocal mixt din Petros, al ia Geoagiu-Băi si Brad. din acest an un spor de Dumitru Rotaru. Ne preo Dana Dogaru şl Alexandru
Bepan, fapt ce a sporit
bucuria debutului său artis
tic, marcând deopotrivă fru
moase perspective actori
Fiecare oră folosită din plin, ' mm ceşti.
• O interesantă dezbatere
DEV
lucrări de cea mai bună calitate . a organizat cinematograful tria);
„Steaua roşie" din Brad pe
tema „Tineretul — puternică gul
forţă socială, angajată în HUNE
(Urmare din pag. 1} producţie, din satul Măne- î n f ă p t u i r e a Programu Ia Ho
rău. Recent aici s-a în lui partidului". Acţiunea a - A);
au fost sortaţi cu multă cheiat însămînţarca supra fost condusă de profesorii tiv (IV
Dumitru Ilîrza şi Dumitru
13 (F
atenţie, la această activi feţelor destinate culturilor Ciur, fiind urmată de pro- ŞANI
tate luind parte un- mare de in şi orzoaica — lu . lecţia filmului artistic „U)i I-II (
număr de cooperatori. crările fiind ..realizate de oaspete la cină". timpii
Mbr
Pregătirea terenului şi în- mecanizatorii Gheorghe • „Solidaritatea antifascis Işti
sămînţările sînt coordonate Mihai, Gabricl Hărău şi tă, puternică forţă a luptei ,-ENI
îndeaproape de inginerul Constantin Mihai, care pentru pace" a fost gene Ceglic
CAN
şef al cooperativei şi de dovedesc multă hărnicie ricul cincdialogului organi (Luce
zat de cinematograful „Cul
şeful secţiei de mecani in activitatea cotidiană. tural" din Lupcni. A fost, Alarn
zare, care veghează la res — Am început bine de asemenea, prezentat fil rul);
toarc)
pectarea întocmai a cerin mul „Trenul tle aur", reali cheta:
zat de cinematografia roma
campania de primăvară şi
ţelor tehnologice. In tar vrem s-o continuăm tot nească în colaborare cu cea ANIK
(Mu îl
laua din apropierea satu aşa — ne spunea Georgeta polonă. Prin
lui Nandru unde se lucra Bojan, secretar adjunct e In cadrul cinematogra (Bete
duminică Ia plantarea car fului de la lila s-au reunit tucta
tofilor se realizau biloane cu probleme de propa de curînd un număr însem roşie:
Sclav
nat de participanţi — cadre
gandă al comitetului co
• înalte şi drepte. Maşina de tchnlco-lngincrcşti, coopera OBA:
tori, mecanizatori — la ma
plantat a fost astfel regla munal de partid. In acest sa rotundă pe tema: „Efor gură
meci
tă îneît se asigură o den sens ne preocupă folosi turile specialiştilor, ale ţă GIU-
sitate optimă, folosindu-se rea din plin a fiecărei ore ranilor cooperatori la înfăp (cen
tuirea noii revoluţii agrare".
circa 4 100 kg tuberculi la din aceste zile propice Masa rotundă a fost coor creat
nici"
hectar. muncii pe ogoare şi efec I.A.S. Haţeg, ferma 6 Bretea Strei. Coordonaţi în deaproape de inginera Nesia donată dc profesorii Ver- elsiv
Păseuleseu, mecanizatorul Tu dor Aureau ţi ceilalţi lucrători antrenaţi la plantarea carto-
In ritm intens avansează tuarea tuturor lucrărilor filor se străduiesc să menţină viteze de lucru sporite, să exccute o lucrare de cea mai ghelia l’artenie şl Margare Sufle
rulat
A
CAL
ta
Mărgăuteanu.
campania de primăvară şi la cel mai înalt nivel cali bună calitate. filmul artistic „Mireasma ciflc
la Cooperativa agricolă de tativ. ploilor tîrzii". ră ş
Bota
Cur;
1 reşu
miniere din Uricani şi Vul amplă mobilizare de forţe la O.S.M. I a Combinatu Din partea Comitetului executiv drag
can. Sistemul va asigura s-a consemnat şi la efec lui siderurgic din Hunedoa
apa necesară plantelor pe tuarea lucrărilor de ame ra — respectiv oameni ai al Consiliului popular judeţean
o suprafaţă de mai bine najare a noului parc din muncii de la oţelării, cup o
de 400 ha. centrul civic ai comunei. toare industriale şi C.T.C. Intrucîf în ultima perioa încălcarea celor de mai
M SE EXTINDE SISTE - laboratoare - se bucură dă, datorite secetei, s-au sus constituie contraven
MUL DE IRIGAJII. Pe te H Zi RECORD IN MUN de o servire promptă, in înmulţit incendiile la pă ţie dacă fapta nu are con
renurile cooperativelor a- CĂ. In comuna Ghelari, ^ LA „POIANA RUSCÂD. duri, provocate de arde secinţe grave şi se sanc Pi
gricole de producţie din ziua de duminică, 26 mar In cadrul unităţii de ali condiţii ireproşabile de rea resturilor vegetale, re ţionează, potrivit Decre fi J
Ostrov şi Clopotiva, — co mentaţie publică ,, Poiana igienă, din partea colecti zultate de pe terenurile tului nr. 232/1974 şi H.C.M. Jeg
muna Riu de Mori - se lac tie a.c., a lost declarată Ruscâi" din Ghelari s-o vului condus de Ana Bota. agricole, se interzice cu nr. 2285/1969, cu amendă slat
tori
intense pregătiri in vede zi record in muncă. Mem dat in folosinţă un ele Minuturile pregătite aici, dcsăvrrşirc organizarea d e de la 200 la 1 000 lei. rati
rea punerii in funcţiune şl brii cooperatori, cărora li gant bar de zi, iar cofe apreciate pentru calitate focuri deschise în apropie Comitetele şi birourile cup
extinderii sistemului de s-au alăturat şi alţi cetă tăria s-a mutat intr-un alt şi diversitate, completează re-! pădurilor, obiectivelor executive ale consiliilor Şi 1
ma:
ţeni din localitate, au trans
irigaţii existent aici. Ast- spaţiu, igienizat şi dotat gama meniurilor servite industriale şi agricole sau populare, formaţiile civile gra
nea
lel, motopompele au lost portat şi Împrăştiat pe cimp cu mobilier corespunzător. a gospodăriilor proprii. de pompieri, organele de ma
inlocuiie cu electropompe peste 500 tone îngrăşămin zilnic. Resturile vegetale vor fi miliţie şi silvice vor lua
ce vor asigura o mai bună te naturale, au semănat ^ MENIURI APRECIATE. strînse . şi depozitate, fo toate măsurile peniru apli L
utilizare ă sistemului. A- plante de nutreţ pe 10 ba Cei care servesc prinzul losite în alte scopuri sau carea celor de mai sus, fi
ga;
ceasta lucrare s-a efectuat şi ou curăţat 40 ha de ca abonaţi ori ca llotanţi arse după ce vegetaţia în asigurînd paza şi supra nn;
fi
va
mai
vegherea,
avan
ori
prevenirea
păduri
no
cu sprijinul intreprinderilar păşuni. In aceeaşi zi, o la microcantina nr. 18 de sată. căror incendii ta păduri. rlu