Page 107 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 107
Pa". 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
)LAE CEAUŞESCU,
w
program ai dezvoltării sociaiisfe a tării, n 19,0
19,25 Pe
ai perfecţionării muncii şi viei» întregului popor foirii noii
re ■ 19,4
ritor do
20,05 Lai
valului n
r», £ Rom<
PERFECŢIONAREA STILULUI $1 METODELOR DE MUNCA-O SARCINA DE MAXIMA Tinercjc
spirit r<
20,55 Fi
serial. „D
ru". Prod
ÎNSEMNĂTATE §1 ACTUALITATE ÎN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR U.T.C. Victor Rc
de
Filn
fan lorda
cian, V(
Document programatic de o deosebita importanţă lizarea lor. Sînt, iată, su activităţii organelor şi or nările generale de dare responsabil, de a se angaja Ghcorglic
pentru activitatea întregului nostru popor, magis ficiente motive pentru a ganizaţiilor de tineret im de seamă şi alegeri. Aces cu toate forţele în reali Vîlcu ş.a.
trala Expunere a secretarului general al partidului, acţiona cu toată răspunde plicarea competentă, afir tea au constituit bune pri zarea marilor sarcini ce ■ 21,50 T
tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, la forumul democratic rea, cu abnegaţie şi dă marea spiritului revoluţio lejuri de analiză a defi revin unităţii, de a-şi îm
din noiembrie 1988, pune în faţa tineretului României ruire pentru eliminarea tu nar, acţiunea conştientă şi cienţelor amintite. Numă bunătăţi şi perfecţiona for
socialiste sarcini şi răspunderi de maximă însemnătate, turor lipsurilor din munca eficientă, maturitatea po rul mare de propuneri mele de acţiune.
fa acest context şi urmărind neabătut înfăptuirea in noastră, punînd în centrul litică şi profesională. făcute, măsurile stabilite, Mă refer, în primul rînd,
dicaţiilor şi orientărilor date cu prilejul recentei vi precum şi sarcinile con la sporirea rolului adună
zite de lucru iu judeţul nostru a secretarului general crete încredinţate în do rilor generale ale organi SELECŢI
al partidului, organelor şi organizaţiilor de tineret le meniile cele mai impor zaţiilor U.T.C. în rezolva GRAMUL'
revin obligaţii deosebite în mobilizarea şi antrenarea tante ale activităţii între rea unor dificultăţi, a efi programul
Buletin <1
tinerei generaţii la materializarea marilor obiective prinderii atestă hotărirea cienţei discuţiilor indivi Răspundem
din minerit, siderurgie, energetică, din celelalte do puternicului detaşament al duale şi învăţămîntului po 10.05 Succi
menii ale vieţii economice şi sociale, pentru ca eve tinerilor de la Mintia de litic, a întregii activităţi 10.35 „Sub
nimentele acestui an — a -15-a aniversare a victoriei a acţiona şi munci mai politico-educative. lor“ — cîi
revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascis 11.00 Hulei
tă şi antiimpcrialistă de Ia 28 August 1941 şi al XIV- „NE PREGĂTIM INTENS PENTRU 11.05 Pol
lea Congres al partidului să fie intinipinalc cu re/.ul- 11.35 Mu
tăte remarcabile în muncă. A PRELUA ŞTAFETA UNEI BOGATE 12.00 Huli
O cerinţă fundamentală a activităţii „organizaţiilor 12.05 Şliinţî
dc tineret o reprezintă, in prezent şi in perspectivă, EXPERIENŢE" 12,10 Din (
perfecţionarea stilului si metodelor dc muncă. în acest Dorin Gligor, secretarul rului ; 13,0
sens, tovarăşul Nicolae Ceauşcscu sublinia că „Trebuie comitetului U.T.C. de la introducerea în circuitul 3 ; 15,00
să acţionăm cu mai multă hotărîre în vederea îmbu Combinatul siderurgic Hu productiv a materialelor r«< /. ;
nătăţirii activităţii Uniunii Tineretului Comunist". nedoara : Şi pentru tinerii refolosibilc, reparaţiile ca bli „ jinâill'
Pornind de la aceasta, dezbaterea noastră de as siderurgişti hunedoreni te pitale la cuptoarele Sie jurnal ;
tăzi îşi propune să releve preocupări şi căutări ale zele şi orientările formu mens Martin, precum şi fi radio ; IG,1
unor organe şi organizaţii de tineret pentru continua late de secretarul general nalizarea înainte de ter cîntec ; 17,
perfecţionare a muncii, pentru obţinerea unor noi şi al partidului, tovarăşul menele prevăzute a unor ştiri ; 17,i
importante realizări în întreaga lor activitate. reparaţii la utilaje. economică
Nicolae Ceauşescu, la foru într-o strînsă interde
IMPLICARE COMPETENTĂ, mul democratic din luna pendenţă cu aceste activi şi » cînt,
18.00 Orele
noiembrie anul trecut re tăţi se află ridicarea ni
RESPONSABILITATE Şl EFICIENŢĂ prezintă, ca de altfel pen velului de pregătire profe Radiojurnal
tru întregul popor, un vast sională al tinerilor în gestia dv. ;
Nicuşor '.Retegan, prim- sarcinilor de plan, îndeo şi mobilizator program de concordanţă cu necesităţi tr-o oră ; :
poetic ;
sccretar al Comitetului mu sebi în folosirea corespun muncă şi acţiune revolu le stringente ale combi muzicală; I
nicipal Petroşani al U.T.C: zătoare a complexelor me ţionară. natului. Interesul de care ietin de şti
Una dintre recentele investiţii finalizate ia centrala
Din Expunerea tovarăşu canizate, combinelor de electrotermică numărul 2 de la C.S.V. Călan este staţia de In acest context, comite se bucură aceasta în rîn-
lui Nicolae Ceauşescu, se abataj, a celorlalte maşini pretratnre a apei. Operatoarea Vnleriu lleee şl inginerul tului U.T.C., organelor şi dul tinerilor no ştii. şi al
cretarul general al parti şi utilaje. Serioase defi Mareei Ursu urmăresc funcţionarea instalaţiilor (ie auto na- organizaţiilor sal; le re organizaţiilor este dovedit
dului, reiese clar teza po cienţe s-au manifestat în tizarc. i vin răspunderi sporite in şi de faptul că în 1983 am
trivit căreia tinerelul, or asigurarea forţei dc mun antrenarea tuturor tineri reuşit să antrenăm peste
ganele şi organizaţiile noas că, stabilizarea şi califi ÎNTREGUL POTENŢIAL TREBUIE FOLOSIT lor. la realizarea sarcinilor 2 400 tineri la cursurile de
tre, sub conducerea orga carea efectivelor de tineri. şi angajamentelor asumate calificare, policalificare sau D E V A:
nizaţiilor dc partid, trebuie Fluctuaţia mare înregis EFICIENT Şl PERMANENT în întrecerea utecistă „Ti perfecţionare profesională. (Patria); X
să se implice mai activ, trată în 1988 a dus la pla neretul — factor activ în Neîmplinirile colectivului riile l-II
cu o mai mare responsa sarea posturilor în căr Daniel Arliire, secretar lui şi metodelor de muncă, dezvoltarea intensivă a e- combinatului în anul trecut, HUNEDOAi
bilitate în realizarea mă bune cu oameni noi, lip al comitetului U.T.C. de atît ale comitetului şi bi conomiei naţionale". arată că şi în stilul şi la Ilong I
reţelor programe stabilite siţi de experienţa necesară, la Întreprinderea electro- roului, cît şi ale organi în cadrul dezbaterii de metodele de muncă ale or — A); Voc
pentru acest an şi întregul cu norme reduse, deci cu centrale Deva : Colectivul zaţiilor noastre. Problema astăzi aş vrea să mă refer ganizaţiilor U.T.C. s-au tiv R'-rieri
cincinal. în acest scop, scăderi de producţie. Toa de muncă al Termocentra care la noi se 'pune cu la una din laturile muncii manifestat serioase ca j3 :ărt
nouă, tinerilor din Valea te se datorează şi forma lei Mintia s-a dovedit pe acuitate în prezent este noastre, care arc o în renţe. Mulţi tineri absen ŞAN1 : Zi
Jiului, ne revin mari răs lismului, superficialităţii ce parcursul anilor un deta aceea a folosirii eficiente semnătate deosebită pentru tează nemotivat sau întîr- I-II (Pnrînj
punderi în sporirea contri se manifestă în organiza şament de frunte al ener a întregului potenţial de activitatea tinerilor, a că zie de la program, se mai tîmplă, doc
buţiei la eforturile colec rea şi desfăşurarea activi geticii româneşti. Pornind care dispunem. Pentru că, rei importanţă am des înregistrează multe acte de lembrje);
tivelor muncitoreşti de a tăţii politehnicilor munci de la faptul că unitatea în multe locuri s-a dobîn- prins-o mai clar, după ce indisciplină tehnologică, a- despre min
da economiei naţionale toreşti pentru tineret, a noastră constituie o verigă dit o bună experienţă, nc-am însuşit criticile for bateri de la regulamentul LUPENI:
cantităţi tot mai mari de concursurilor profesionale, importantă în sistemul e- există forţe puternice, com mulate de secretarul gene de ordine interioară etc. Amsterdam
cărbune. Avem o seric de a celorlalte forme de per nergetic naţional, energe- petente, capabile de ac ral al partidului, tovarăşul Deşi, după cum am vă VULCAN :
i'ezultate bune. Nu voi stă fecţionare şi pregătire pro ticienii „Stelei de pe ţiune responsabilă —, dar Nicolae Ceauşescu, la re zut, avem un număr mare dealuri
rui însă asupra lor, au fost fesională, în special la în Mureş" depun serioase e- nu le valorificăm aşa cum centa întîlnire cu side- de tineri la cursurile de LONKA : A
subliniate şi cu prilejul treprinderile miniere Vul forturi pentru a se ridica trebuie. Or, nu o dală rurgiştii hunedoreni. Este calificare, o parte dintre (Minerul) ;
marii adunări populare de can, Valea de Braz.i, Ani- la nivelul sarcinilor ce ie organizaţiile de tineret au vorba de activitatea poli- ei nu-şi realizează sarci Prin cenu.ş;
la Petroşani, prilejuită de noasa şi LiveZeni. revin — desigur şi tine dovedit că pot contribui tico-educativă, de pregăti nile de plan, ceea ce în (Retezat) ; )
recenta vizită de lucru a Activitatea de propagan rilor — din Expunerea tova. din plin la rezolvarea u- rea şi perfecţionarea pro seamnă că nu se acţionează tueta schir
t o v a r ă ş u l u i N icolae dă nu a realizat unul din răşului Nicolae Ceauşescu, nor probleme complexe, de fesională. Aceasta, întrucît suficient pentru organi roşie); C
Ceauşescu, a tovarăşei obiectivele sale majore — secretarul general al parti mare însemnătate pentru multe colective din combi zarea concursurilor profe Sclava iubi
Elena Ceauşescu în judeţul participarea mai activă a dului, la înaltul forum de bunul mers al producţiei. natul nostru trec printr-un sionale şi olimpiadelor pe ORAŞTIE :
Hunedoara; mă voi referi tineretului ia realizarea mocratic din 28—30 no Mă refer în special la efec proces de schimbare a ge meserii, că există mult grului Cha
cu precădere la unele lip sarcinilor de plan. Forme iembrie 1988, din indica tuarea unor reparaţii ca neraţiilor. Or, fără o ridi formalism în pregătirea lor. Locotenent
1
suri, la ceea ce trebuie să le şi mijloacele de piegă- ţiile date la faţa locului, pitale şi curente ale unor cată competenţă politică şi Toate acestea impun re căra); G:
facem în continuare. A- tire politico-ideologică spe în recenta vizită de lucru. agregate şi instalaţii, con profesională, fără o impli considerarea felului în care Joc perlcu)
cest lucru, întrucît activi cifice tineretului, activita Raportîndu-n.e la acestea, tribuţia tinerilor fiind a- care conştientă a acestora muncim şi ne pregătim cultură şi
tatea Comitetului munici tea de educaţie patriotică dincolo de unele rezultate preciată unanim. Păcat însă în rezolvarea problemelor pentru a materializa sarci tarea Itom:
pal al U.T.C., a organelor şi revoluţionară din Vul bune, trebuie să spunem că aceste strădanii nu au ivite în producţie nu vom nile ce ne revin. De altfel Ţ-XC : Atac
şi organizaţiilor de tine 1 deschis că activitatea ti un caracter de permanen putea prelua ştafeta boga majoritatea organizaţiilor t.u); BR
ret din Valea Jiului nu se can, Petrila, Uricani şi nerilor, a organelor şi or ţă, nu au pretutindeni tei experienţe care există tineretului din combinat negrului CI
Lupeni, chiar şi din mu
ridică la înălţimea cerin ganizaţiilor 'noastre U.T.C. eficienţa cerută. O dove acum la Hunedoara. acţionează cu consecvenţă RIA : Curs
ţelor formulate de secre nicipiul Petroşani nu s-au nu răspundă pe deplin deşte şi faptul că avem Pentru a desfăşura o ac în vederea perfecţionării (Mureşul);
tarul general al partidului ridicat la nivelul cerinţelor. exigenţelor actuale. Spun tineri care nu folosesc in tivitate eficientă, organele întregii activităţi poliVce băieţi gro?
în Expunerea din noiem Desigur, stările negative acest lucru, întrucît în tegral capacităţile de pro şi organizaţiile de tineret şi educative, pentru elimi
brie anul trecut, în cuvîn- amintite sînt direct legate anul care a trecut, colecti ducţie pe care le deser acţionează sub multiple narea festivismului şi su
tarea rostită la adunarea dc deficienţele din stilul vul de la Mintia a rămas vesc, intervin timid pen forme. Invăţămîntul poli- perficialităţii ce îşi fac
populară de la Petroşani. si metodele de muncă ale dator economiei naţionale tru reducerea unor opriri tico-ideologic, munca de la loc în desfăşurarea învă-
încă de la început trebuie comitetelor municipal, oră cu importante cantităţi de de natură tehnologică, me om la om, propaganda vi ţămintului politie, a ten
să spunem deschis că în şeneşti, ale celorlalte or energie electrică. canică şi electrică, ceea ce zuală, consfătuirile, dez dinţelor de abordare ge
munca noastră persistă o gane şi organizaţii U.T.C. Analizele efectuate la influenţează negativ reali baterile şi simpozioanele — nerală a problemelor su Pentru a
scrie de neajunsuri. Cu din Valea Jiului. Se ma nivelul tuturor organizaţii zarea planului de energie constituie forme şi moda puse dezbaterii. Deosebit general fn
toate că în anul trecut, nifestă încă o slabă preo lor au scos în evidenţă că electrică. De altfel, este lităţi tot mai rodnice de de important este faptul dâ, cu cer
tul va suf
planul de investiţii a fost cupare pentru pregătirea principalele cauze ale a- necesar să subliniem că influenţare a gîndirii şi că ne aflăm pe un drum Ia moderai
îndeplinit, am rămas da şi desfăşurarea adunărilor cestor neîmpliniri ţin de nici comitetul nostru, or acţiunii tinerilor. bun, că s-a înţeles necesi Tempcratur
tori economiei naţionale cu generale, nu se analizează nivelul unor reparaţii exe ganele şl organizaţiile Nu am scăpat din vedere, tatea îmbunătăţirii radicale li cuprinse
grade, iar
2,8 milioane tone de huilă în profunzime problemele cutate, că nu am întărit U.T.C. nu au acţionat pen dimpotrivă am intensificat a muncii noastre. Intra 15 ş
netă. Aceasta înseamnă că majore ale realizării sar suficient ordinea şi disci tru întărirea ordinii şi dis educaţia prin şi pentru
nici organele şi organiza cinilor de producţie, nu se plina, responsabilitatea fie ciplinei, pentru eliminarea muncă, Insistînd pe orga La raunl
ţiile U.T.C. nu s-au preo adoptă cele mai potrivite căruia pentr buna gospo absenţelor nemotivate, a nizarea unor acţiuni com Pagina realizată tio general fn
degajat. VI
u
cupat cu toată exigenţa şi măsuri de îmbunătăţire a dărire a valorilor pe care învoirilor şi întîrzierilor plexe In sprijinul produc ia moderat
răspunderea pentru mobili activităţii şi nu se urmă le administrăm. Ele relevă, de la program. ţiei. Ele vizează, în prin VALENTIN NEAGU
zarea tinerilor la realizarea reşte consecvent materia de fapt, slăbiciunile stilu Recent am încheiat adu cipal, recuperarea şi re
