Page 110 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 110

în întîmpiiiarea Zilei de 1 Mai



                                                                                               ECONOMII PRIN                                    reurilor  Deva.  Din  dia­
                                                                                               RECONDIŢIONĂRI                                   logul purtat recent cu to­
                                                                                                                                                varăşul  Marin  Scbcscu.
                                                                                            't *     ‘r r      ...,                             inginerul  şef  al  carierei,
                                                                                               In  paralel  cu  activita­                       am reţinut următoarele :
                                                                                             tea  de  bază  pe  care  o
                                                                                             desfăşoară  sub  „cerul"                             —  Ce date sînt înscri­
                                                                                             dc  cărbune  al  abatajelor,                       se  în  bilanţul  primelor
                                                                                             oamenii muncii de la în­                           trei  luni  din  acest  an
                                                                                             treprinderea  minieră  Lu-                         hotărîtor al   actualului
                                                                                             peni  dovedesc  o  stator­                         cincinal ?
                                                                                                                                                  —  La toate sortimen­
             ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAAI HUNEDOARA AL P.C.                                nică  preocupare  pentru                           tele  înregistrăm  sporuri
                                                                                             recuperarea şi reintrodu­
                                                                                             cerea  în  circuitul  pro­                         substanţiale : 1 000 tone
                                                                                             ductiv a reperelor dc ba­                          la minereuri  complexe,
                                                                                             ză  ale  utilajelor  din  do­                      28  tone  zinc,  24  tone
                                                                                             tarea  unităţii.  Din  in­                         cupru, 75 tone — plumb,
               Amu! XLI, nr. 9 756    VINERI, 31 MARTIE 1989       4 pagini - 50 bani        formaţiile  furnizate  de                          2  350 tone — bentonită,
                                                                                             ing.  Vasile  Racolţa,  şe­                        6 000 tono — calcar, iar
                                                                                             ful brigăzii mecano-oncr-                          la  lucrările  do  dcscopcr-
                                                                                             getice  a  întreprinderii,                         tă  am  obţinut  un  plus
                                                                                             am  aflat  că,  de  la  înce­  pru, alamă, bronz, plumb   de 20 000 mc.
                                                                                             putul  anului  în  curs,  la   şi fier vechi.        —  Vă rugăm să numiţi
                                                                                             I,  M.  Lupeni  s-a  obţinut                       cîteva dintre colectivele  1
                                                                                             o  economie  de  peste         PRODUCŢII           dc muncă fruntaşe.
                                                                                             300 000 lei pian rccondiţio-   SUPLIMENTARE          —  Ar fi nedrept să !
                                                                                             narea  subansamblolor  de                          rămînă neamintit vrea-    (
                                                                                             la  combinele  de  înainta­     LA TOATE           nul dintre colectivele ca­
                                                                                             re, transportoare şi trolii.   SORTIMENTELE        rierei noastre. Aşadaf, I
                                                                                             De remarcat şi strădaniile   Cu realizări remarcabi­  merită subliniate contri- |
                                                                                             colectivului brigăzii pen­  le  în  producţie  încheie   buţia tuturor oamenilor
                                                                                             tru  îndeplinirea  planului   acest  prim-trimestru  al   muncii dc la minele Troi­
                                                                                             de recuperare a materia­  anului 1989 şi colectivul   ţa, Vorţa, Veţel, Boiţa — I
                                                                                                                                                Haţeg, precum şi al celor
               Mai multă putere şi lumină                                                    lelor,  acţiunile de colec­  Carierei  miniere  Vcţel  —   din brigăzile de produc­  (
                                                                                                                       Mintia, unitate reprezen­
                                                                                             tare  soldîndu-se  cu  im­
                                                                                             portante depăşiri la cu­  tativă a Centralei mine­  ţie Pojoga şi Gurnsadâ.  1
                                   pentru tară
           la  Raportul  prezentat  la   centrale  termoelectrice  din   maistru  destonic,  tot  vete­  Organizarea ştiinţifică şi modernizarea producţiei-
          Congresul   al   IX-lea   al   ţară,  cea  de  la  Mintia   ran  la  „izvorul"  energiei
         Partidului  Comunist  Ro­  Oamenii  muncii  de  aici  îşi   electrice   de   la   Mintia.
          mân,   tovarăşul   Nicolae   amintesc  despre  începu­  Ioan Damian.                     priorităţi ale fiecărei organizaţii de partid
          Ceauşeseu sublinia : ..Dez­  turi,  despre  greutăţile  cu   începutul  era  făcut,  dar
          voltarea  industriei,  agri­  care  s-au  confruntat,  dar   construcţia   continua   cu
          culturii  şi  transporturilor,   pe  care  au  izbutit  să  le   intensitate sporită. In a vin.   „Pentru  a  înfăptui  în  cele  mai  bune  con­  organelor  şi  organizaţiilor
         extinderea progresului teh­  învingă.                 tul  ei  de  dezvoltare,  ţara   diţii  programele  şi  planurile  de  dezvoltare  pe   de  partid  din  Combinatul
         nic  în  toate  ramurile,  ri­  —  29  noiembrie  1969,   avea  nevoie  de  tot  mai   acest  an,  pe  anul  viitor  şi  în  perspectivă,  tre­  siderurgic   Hunedoara   le
         dicarea  nivelului  de  trai   ora  13,53.  Am  avut  cinstea   multă  energie  electrică,  a.şâ                                       revin  sarcini  de  o  deose­
         al  populaţiei  necesită  o   să aprind primul foc la  cum  subliniase  tovarăşul   buie  să  trecem  cu  toată  hotărîrca  la  înfăptui­  bită  importanţă  pentru  e-
         producţie tot mat marc dc                             Nicolae  Ceauşeseu  la  Con­  rea  programelor  de  organizare  ştiinţifică  şi   liminarea  lipsurilor  şi  tra­
         energic  electrică.  Iată  de                         gresul  al  IX-lea  al  parti­  modernizare  a  producţiei,  pe  baza  celor  mai   ducerea  în  viaţă  a  marilor
                                                                                                                                                                -
         ce  dublarea  pînă  în  1970    C.T.E. MINTIA         dului,  —  eveniment  istoric   noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii".          răspunderi   înn edinţate.
         a  puterii  instalate  şi  a                          deschizător de eră   nouă                                                        Pornind  de  la  acestea,  co­
         producţiei do energie elec­                           pentru patria noastră. Rînd                      NICOLAE CEAUŞESCU               mitetul  de  partid  şi  con­
         trică  reprezintă  o  sarcină   grupul  I.  La  ora  15,15  a-   pe rînd au fost conectate                                             siliul   oamenilor   muncii,
         deosebit  de  importantă.   gregatul  ajunsese  la  3  000   la sistemul energetic na­  In  cuvîntarea  secretarului   dccît  continua  moderniza­  întregul  activ  de  partid,
         Realizarea acestui obiectiv   ture  pe  minut  —  spunea   ţional toate cele şase gru­  general  al  partidului,  tova­  re  a  producţiei.  Şi  cu  pri­  cadrele de conducere au
         implică în primul rînd mă­  maistrul  Iulian  Săvcscu  şi   puri. Se împlineau isto­  răşul  Nicolae  Ceauşeseu,   lejul  recentei  vizite  de  lu­
         suri  care  să  asigure  des­  astăzi  prezent  la  acelaşi   ricele hotărîri ale   Con­  la  consfătuirea  de  lucru   cru a conducătorului parti­  IACOB TOPLICIAN,
         făşurarea  susţinută  a  lu­  loc dc muncă.           gresului  al  IX-lea  cu  pri­  pe  probleme  economice  de   dului  şi  statului  nostru  în   secretarul
         crărilor  la  marile  centrale   —  A  doua  zi,  30  noiem­  vire la dezvoltarea priorl-  la  C.  C.  al  P.C.R.  din  3   combinat,  a  subliniat  acest   comitetului de partid
         electrice ce se construiesc".  brie  1969,  orele  14,55,  am                    martie  a.c.,  se  subliniază   lucru,  a  formulat  antici   de la Combinatul
           La  puţină  vreme  după   făcut  paralelul  cu  siste­       GH. I. NEGREA     faptul  că  nu  există  pro­  faţă  de  neajunsurile  con­  siderurgic Hunedoara
         Congresul  al  IX-lea,  din   mul  energetic  naţional  —                        blemă mai importantă pen­  statate,  indicînd  căile  ce
         iniţiativa  seei-etarului  ge­  continuă  maistrul  şef  de   (Continuare in pag, a 2-a)  tru economia românească  trebuie urmate. Iată de ce  (Continuare in pag. o 2-a)
         neral  al  partidului,  tovară­  tură,  Dumitru  Puşcaş.  Eu
         şul  Nicolae  Ceauşeseu,  s-a   la partea mecanică...  W/.'.VW.WAV.VAW.VZ.V.'AV.VA’.V.VA’.V.V.V.V.NWrJ-.W.W.V.WAV/.V.VZ.V.’.V/.W.VAW.'.V.V,
         pus  piatra  de  temelie  a   —  ...iar  eu  la  cea  elec­
         uneia dintre cele mai mari  trică — preciza un alt

           I î
                In toate unităţile agricole -

                atenţie deosebită creşterii                                   Bună organizare, ritm intens şi calitate

                  tineretului bovin pentru                                                 superioară la însămînţări

                                                                 Preşcdintele
                                                                              Consiliului
                          reproducţie!                         Unic  agroindustrial  Boriu,  i ţaţe în întregitne, într-un încheiat plantarea cartofi-ţate  în  întregime,  într-un  încheiat  plantarea  cartofi-   aflat  că  toţi  cel  angrenaţi
                                                                                                                                                în  campania  agricolă  de
                                                                                                                    lor. Se seamănă ultimele
                                                                                          pat germinativ bine pre-
                                                               Laurean  Luooi,  ne  spunea   gătit Multe unităţi agri-   suprafeţe cu legume şi  primăvară  au  muncit  şi
                Una dintre căile prin­  ruri  între  500—700  g/zi,   că  actuala  campanie  agri­                                              acţionează cu cea mai mare
              cipale de realizare a sar­  care  formează  o  bună   colă  a  fost  bine  organizată                                             răspundere  pentru  a  crea
                cinilor stabilite privind  dezvoltare  a  organelor,  o   şl  se  desfăşoară  într-un                                           toate   condiţiile   necesare
                sporirea efectivului de  creştere   proporţională,   ritm  bun,  toate  lucrările                                               obţinerii unor producţii su­
              bovine o reprezintă creş­  consecinţa  unei  hrăniri   efectuîndu-se  la  cel  mai                                                perioare in acest an. Se-
                terea raţională a tine- raţionale, avînd ca re-  înalt  nivel  calitativ.  Su­  cole,  cum  sînt  cele  din   plante medicinale.
                                                               prafeţele  planificate  pentru   Orăştie,  Orăştioara  de  Sus,   Continuînd  discuţia  cu   TRAIAN BONDOR
                                                      •9f      in,  ovăz,  orzoaică  şi  sfeclă   Orăştioăra  de  Jos,  Mârti-   Constantin  Petec,  inginerul
                                                               de zahăr au fost însămîn-  neşti, Jeledinţi şi altele au  sef al consiliului unic, am  (Continuare in nne - 2 a)
                             din agricultură


            rctului  femei  pentru  re­  zultat  obţinerea  dc  vaci  |
            producţie.  Se  ştie  că  ti­  de  mare  capacitate  pro-  •>
            neretul  taurin  se  obţine  ductivă.  Creşterea rapidă,  |
            cu  o  anumită  zestre  ere­  cu sporuri peste 700 g/zi, „
            ditară,  respectiv  cu  un  consecinţa  unei  hrăniri  |
            potenţial  genetic  dat.  Pen.  abundente,  avînd  ca  efect J
            tru  ca  potenţialul  să  fie  obţinerea  unor  animale  >
            valorificat  integral,  este  bune de carne.
            nevoie  să  se  practice  o   în  creşterea  tineretului  J
            creştere raţională.     femei  de  reproducţie  se  j
             La  tineretul  taurin,  se  impun  o  serie  de  măsuri  *
            pot   întîlni   următoarele  cu  caracter  zootehnic  şi  |
            situaţii  de  creştere,  în  sanitar-veterinar,  ce  tre-  •>
            funcţie  de  mărirea  şi  evo­  bule respectate cu riguro- |
            luţia  sporului.  Creşterea
           lentă,  sub  500  g  spor  pe   Dr. FLORjAN ACHIM, j
            zl,  avînd  ca  efect  obţi­  şeful Oficiului judeţean J
            nerea de animale cu greu­  de reproducţie şi selecţie k
            tăţi.  mici,  cu  posibilităţi   a animalelor
            productive  reduse.  Creş­  _________________________ <<
            terea moderată, cu spo-  (Continuare în pag. a 2-aJ IJ
                                                                     Cu o maşinii dc mare capacitate, mecanizatorul Lucian Ilohar plnntcn/.ă cartofi in tarlaua „Orădişle" a c.A.P. Vcţel.
   105   106   107   108   109   110   111   112   113