Page 13 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 13
al perfecţionării muncii şi vieţii întregului popor
JUDEŢULHUNEDO&KAC
S O C I A L I S M U L Activitate susţinută, fructuoasă,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC. la obiectivele miniere
Şl AL G O I U S I I I U L U I P
L-am rugat mai întîi pc 1988 am realizat şi o lu iazul de decantare de la
Victor I’ascu, şeful brigă crare în premieră, respec Teliuc — cu termen do
zii Deva a Trustului an tiv gulerul puţului de ex predare în august a.c., la
Anul XLI, nr. 9 733 SIMBATA, 4 MARTIE 1989 4 pagini - 50 ban] trepriză generală pentru tracţie de la noua mină altă uzină de preparare
construcţii şi montaje mi Iscroni, la 20 metri adîn- de la Gurabarza, cu două
niere Cluj-Napoca să ne cime, prin săpare şi be- linii de măcinare — caro
spună ce a caracterizat ac tonare cu cheson deschis urmează să intre în pro
tivitatea colectivului în — metodă de mare produc ducţie de asemenea în a-
tivitate
SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI lilGOLAE CEAUŞESCU şi cu consumuri cest an, precum şi Ia
1988 şi cu ce rezultate a
fost încununată. materiale reduse. în acest Gurasada, la Certej, în
— Tezele din aprilie, vans condiţiile de execu alte zone miniere din ju
mod am asigurat în de-
orientările şi indicaţiile din
Consfătuire de lucru deţ. Am început bine şi
acest an, ne-am îndepli
Ritm şl calitate fit realizarea nit prevederile pe primele
două luni, le vom realiza
şi pe trimestrul I, pe în
pe probleme economice • î INVESTIŢIILOR tregul an. La obiectivele
magistrala Expunere a se ţie a obiectivului de că principale, lucrările sînt
în grafice, vom intensifica
cretarului general al parti
io C.C. al P.C.R. dului, tovarăşul Nicolae tre I.G.C.L.S. Bucureşti. în continuare ritmurile Ia
— Cum aţi demarat în
execuţie, incit să respec
1989, care este bilanţul
Ceauşescu, la înaltul fo
rum democratic din no după două luni ? tăm toate termenele de
finalizare stabilite. Sigur,
Din iniţiativa tovarăşului lui judeţean Timiş al tăţi economice în vederea iembrie anul trecut, ne-au — Sarcinile pe acest an aceste realizări bune se
Nicolae Ceauşescu, secre P.C.R., Mafia Flucsă, mi asigurării unui nivel cit însufleţit şi pe noi în sînt mai mari decît în datorează dăruirii şi an
tar general al Partidului nistrul industriei uşoare, mai înalţ de calitate şi e- muncă, au constituit direc 1988 cu 40 la sută, pon gajării în muncă ale co
Comunist Român, preşedin Dumitru Constantin, direc ficienţă în toate domeniile. ţii concrete de acţiune, în derea fiind în Valea Jiu lectivelor noastre, din rîn-
tele Republicii Socialiste torul întreprinderii de ma Participanţii la dezbateri care ne-am orientat stră lui, la noile întreprinderi dul cărora i-aş evidenţia,
România, la Comitetul şini grele Bucureşti, Marin au prezentat o serie de rea daniile şi preocupările. în miniere de la Iscroni şi pentru hărnicia, pricepe
Central al P.C.R. a avut Enache, ministrul indus lizări obţinute In lunile ia general, s-a lucrat bine, Petrila Sud. Volume im rea, conştiinciozitatea şi
loc, în zilele ,de 2—3 mar triei metalurgice, Ştefan nuarie şi februarie în in cu dăruire şi răspundere, portante de lucrări avem spiritul de organizare do
tie, o consfătuire de lucru Rab, prim-secretar al Co dustrie, construcţii, trans , ne-am îndeplinit sarcinile însă şi !a noua uzină de vedite, pe coordonatori»
pe probleme economice. mitetului judeţean Covasna porturi, în alte sectoare ale la producţia globală în preparare a minereurilor
Au participat membri şi al P.C.R., Eugeniu Rădules- economiei. S-a reliefat că proporţie de 108 la sută, de la Boiţa—Haţeg, pe DUMITRU GHEONEA
membri supleanţi ai Comi cu, ministrul industrie! prin aplicarea programelor înregistrînd depăşiri la toţi care va trebui s-o finali
tetului Politic Executiv al construcţiilor de maşini, de măsuri vizînd creşterea indicatorii de plan. în zăm în luna mai a.c., Ia (Continuare in pag. a 3-a)
C.C. al P.C.R., secretari ai Stancu Zamfir, director ge productivităţii, moderniza
C.C. al P.C.R., cadre de neral al Centralei indus rea proceselor tehnologice,
conducere din ministere şi triale de rafinării şi petro îmbunătăţirea organizării
alte instituţii centrale, pri chimie Brazi, Ştefan An muncii, planul la produc-
mii secretari, secretarii drei, viceprim-ministru al ţia-marfă a fost îndeplinit
pentru problemele econo guvernului, Maria Ghiţuli- de majoritatea ministere
mice şi de agricultură ai că, prim-secretar al Comi lor, înregistrîndu-se şi li
comitetelor judeţene de tetului judeţean Iaşi al nele depăşiri.
partid, directori generali P.C.R., Ferdinand Nagy, Totodată, dezbaterile au în timp ce la unii seminţele sint deja sub
ai centralelor industriale, ministru secretar de stat la pus In evidenţă faptul că
ai direcţiilor judeţene pen Ministerul Agriculturii, Iri- rezultatele puteau fi mai
tru agricultură şi ai insti mie Catargiu, ministrul mi bune dacă în toate unită
tutelor centrale de cerce nelor, Dan Dulamă, direc ţile productive s-ar fi ac brazdă, alţii le mai „păstrează" in depozit (!)
tare ştiinţifică şi inginerie tor general al Centralei ţionat cu fermitate pentru
tehnologică, activişti de industriale siderurgice Ga folosirea judicioasă a for Zilele trecute am relatat că de ce şi la această dată, in, soia sau de alte cul
partid şi de stat, ai orga laţi, Aurel Sandu, director ţei de muncă, pentru uti despre faptul că într-o se în vreme ce la unele coo turi (!).
nizaţiilor de masă şi ob general al Institutului cen lizarea cu randament spo rie de unităţi agricole s-au perative agricole seminţele De asemenea, C.A.P. Tur-
şteşti. tral de cercetări pentru in rit a capacităţilor de pro însămînţat însemnate su se găsesc sub brazdă, con daş nu şi-a preluat semin
Vineri, sub preşedin dustria electrotehnică. ducţie, pentru gospodări prafeţe cu mazăre de ducerile altor unităţi amină ţele de morcovi, iar C.A.P.
ţia tovarăşului Nicolae în lumina sarcinilor sta rea corespunzătoare a ma grădină şi cu plante de fără nici o justificare ri Boşorod şi Toteşti mai a-
Ceauşescu, s-au desfăşurat bilite de Comitetul Politic teriilor prime, materialelor nutreţ, fapt ce demonstrea veau de ridicat o parte
lucrările în plen ale con Executiv al C.C. al P.C.R., şi energiei, a tuturor re ză grija ce se acordă rea dicarea seminţelor de la din cantitatea de mazăre
sfătuirii. a orientărilor şi indicaţii surselor existente. lizării în timp scurt, în depozitele centrelor spe de grădină repartizată.
La începutul şedinţei, au lor date de tovarăşul în spirit critic şi auto epoca optimă şi de calita cializate din Orăştie. Iată Este o necesitate de prim-
cîteva aspecte ce pun sub
fost prezentate informări Nicolae Ceac escu în şedin critic, cu exigenţă parti te a lucrărilor din cam semnul întrebării preocu ordin ca neîntârziat toate
privind dezbaterile care au ţa din 2 martie, au fost nică, vorbitorii au analizat pania agricolă de primă parea unor preşedinţi şi unităţile să preia întreaga
avut loc Joi în consiliile amplu dezbătute probleme neajunsurile manifestate, vară. cantitate de seminţe, astfel
de coordonare a activităţii le legate de îndeplinirea cauzele care le-au generat, Cu toate că se progno- ingineri şefi de a-şi asi îneît imediat ce starea
pe ramuri. planului pe primele două înfăţişînd, în aceiaşi timp, zează o desprimăvărare gura din timp seminţele terenului şi timpul permit,
în plenul consfătuirii au luni ale anului, măsurile ce preocupările în direcţia e- timpurie, ceea ce impune necesare pentru însămînţă- acestea să fie încorporate
rile din prima urgenţă.
luat cuvîntul tovarăşii: Ion se impun pentru realizarea liminării neîntârziate a a- să fie devansat şi terme sub brazdă.
Radu, viceprim-ministru al exemplară a sarcinilor pe cestora şi recuperării în nul de însămînţare a cul Pînă ieri, cooperative Menţionăm, în acelaşi *
guvernului, Gheorghe O- luna martie, pe trimestrul cel mai scurt timp a tutu turilor din prima urgenţă, agricole cum sînt cele din timp, că prin magazinele
prea, prim-viceprim-minis- întîi şi pe întregul an, pre ror rămînerilor în urmă, mai există unităţi care Rişca, Lăpuşnic, Roşcani, I.C.S.L.F. din judeţ s-au
tru al guvernului, Cornel gătirea şi desfăşurarea co măsurile stabilite pentru aşteaptă invitaţii speciale Lunca, Peştişu Mic, Sîrbi, pus la dispoziţia gospodă
Pacoste, viceprim-ministru respunzătoare a campaniei îndeplinirea ritmică, la să se prezinte să preia can Minerău, Băcia şi Burjuc riilor populaţiei însemnate
al guvernului, Ilie Matei, agricole de primăvară, per tităţile de seminţe reparti nu-şi preluaseră încă se cantităţi din diverse sorti
prim-secretar al Comitetu fecţionarea întregii activi (Continuare in pag. a 4-a) zate, Numai aşa se expli- minţele de ovăz, orzoaică. mente de legume.
*
Prag de primăvară '89, nici, dornici de a obţine Întreţinerea apartamentelor -
la Combinatul siderurgic Chimist ii din... şi in acest penultim an al
„Victoria" Călan. Spre deo actualului cincinal rezul o problemă a tuturor celor ce le
sebire de alţi ani, in in — Colectivul nostru de recţii principale. Realizarea tate bune. „In luna ia I
cinta „arsă" se văd, acum, muncă - ne-a declarat to cu ajutorul unor instalaţii nuarie 1989 - ne spune
mal multe zone verzi şl varăşul inginer Emanoil complexe organizate pe maistrul Gheorghe Cirţina, folosesc şi le administrează
foarte mulţi arbori tineri Cindea, şeful secţiei chi subsecţii de producţie, a de la subsecţia gudron -
in care sevele clocotesc, mice — a reuşit să încheie unei purilicâri la gazul de am realizat un plus de 340 Paralel cu extinderea — Dispunem în prezent
Iar chimia vegetală abia anul 1988 cu rezultate bu cocs, pe de o parte, pen tone de gudron, iar pe combinatului „Victoria", de 3 406 apartamente —
aşteaptă să rostuiască un ne la indicatorii fizici prin tru a extrage anumite sub februarie sperăm să ne Călanul — puternică cita arăta sing. Ioan Spătă-
nou ciclu de viaţă. Este, cipali. De pildă, la gudron stanţe necesare economiei închidem bilanţul cu 700 - delă a siderurgiei hune- ceanu, directorul Exploa
! pe deplin, meritul gospo am obţinut peste plan 850 naţionale pentru pe de altă 800 tone peste pian". organizaţiei intensă dezvoltare urba tării de gospodărie comu
dorene — a cunoscut o
şi,
Secretarul
nală şi locativă. Marea ma
darilor din combinat. Nouă
a
transfor
parte,
tone, iar la benzen — 442
I ne-a făcut multă bucurie tone. Aceasta, în condi ma gazul respectiv intr-un de partid nr. 3, Inăşel Pri nistică. In anii socialis joritate a celor ce le lo
să intîlnim aceste semne combustibil atit de nece beag, de la subsecţia apă mului, cu precădere în cuiesc manifestă grijă ma
* rodnice „pe linie de na ţiile cind am lucrat cu un sar pentru ardere la ba amoniacală, ne-a decla perioada ce a trecut de la ximă faţă de spaţiul ce
număr mai mic de oameni
tură" şt in perimetrul mun decît cel planificat, ceea teriile de cocsificare - de rat : „Rezultatele obţinute Congresul al IX-lea al le-a fost atribuit, îl în
I cii, al activităţii siderurgiş- ce înseamnă, in altă or unde a pornit, iniţial -, în anul trecut nu ne mul partidului, aici s-a con treţin în bune condiţiuni
struit din temelie, prin
ţumesc pe deplin. Am luat
tilor. Şi ca să fim „în ton",
— lucru de altfel firesc, ce
I am ales pentru dumnea dine de idei şi înregistra precum şi la centralele e- toate măsurile politice şl fondurile acordate de stat, ţine -de civilizaţie şi con
lectrotermice. Aici, se ştie,
rea unei importante creş
pentru
ca
I voastră tot un spaţiu al teri la productivitatea este obţinut aburul folosit organizatorice ne realizăm un oraş nou — pe care ştiinţă. Avem însă şi ne
1989
localnicii îl numesc chiar
in
să
prefacerilor — secţia chi muncii. ca atare pe {luxurile teh cazuri cu unii oameni din
mică a combinatului side — Vă rugăm să ne spit- nologice sau convertit în în mod ritmic sarcinile de aşa — cu blocuri cochete, punctul de vedere al ati
producţie şi să obţinem o \
rurgic, unde materiile trec nefi care este, de lapl, producţie de energie elec apă amoniacală de cali modeme, multe cu spaţii
comerciale la parter, cu
\ dintr-o stare in alta şl locul şl rolul chimiei, al trică proprie. tate". apartamente dotate cu tot tudinii ce o manifestă
faţă de apartamentul ce-1
parcurg un drum complex secţiei dumneavoastră în Am parcurs o parte din t confortul ce oferă fami ocupă.
insă bine stabilit pînă la siderurgia Călanului ? lungul şir al instalaţiilor MARIN NEGOIŢÂ liilor de furnal işti, turnă
faza de produs Unit şl util — Pe scurt, acest rol din secţia respectivă. Peste tori, cocsari ş.a., toate TRAIAN BONDOR
\ » economiei naţionale. este mal vizibil in două di tot am întilnit oameni har (Continuare in pag. o 3-a) condiţiile unui trai civi
lizat. (Continuare in pag. a 3-a)