Page 14 - Drumul_socialismului_1989_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Solie de pace
IT
Sc înalţă o voce Un sol al Planetei,
Peste meridiane, Cu pacea în glas, • i
MiMx- Paşnicul zbor, Ii dorim, cu iubire, La sf
Seminţiile lumii ascultă
Ca pe un freamăt de Unu Izbîndă-mpotriva furtunii, * M'
Aurind bărăgane, Ii simţim inima cum bate arie
Ca pe o tresărire de aripă In ritmul inimii noastre plai
Ce vîslcştc uşor. Şi-al frumuseţii versu
Sărbătorescului ceas. • Tel
Treco un sol 'tec p
tra '
Peste meridianele lumii, VICTOR RUSU banfi
mea unor paftale. Mai sint
«
M a r ţ i ş o a r astea mârţişoare ? De aici ra •
pină la Kitsch n-a fost politi
decit un pas pe care di­
Mai sintem in sâptâmina terii şi devenirii unui nou dercc
lor şi incâ nu e tirziu să ciclu. Şi, ca reflexul unei verşi profitori fără scrupule 19,00
vorbim despre ele. Mai raze intr-o oglindă, pro­ şl fără cultură, dar cu o Din activitatea cenaclurilor literare Telec
ales dacă ne gindim că voacă o tresărire de sur­ imaginaţie rudimentară, Stcai
in trecut fetele purtau măr­ priză. Ca un ris de copil, l-au şi făcut. Noile „ma­ • „Intilnirilc „Lucea­ George Voinescu, Danie­ tate de poetul Eugen misiu
ţişorul vreme de două luni, naşte bucurie. terii prime" sint fulgii şi fărului". Scriitori de la la Rădos, Mirela Vlădes- Evu. In încheierea ma­ zică
penele
de
orătănii,
tini­
pină la Armindeni, cind il Obiceiul, ca orice obicei, revista „Luceafărul" înso­ cu, Anişoara Călin, Vir- nifestării grupul „Canon" Film
schimbau pe un pahar de n-o rămas insă neschimbat. cheaua ordinară, ţipla, ţiţi de membri ai cena­ gil Vera, Dumitru Bur- a px-ezentat un frumos rul n
vin roşu. Aşa zice Haşdeu. S-a pervertit, ar zice pesi­ inexorabilele paiete care, clului literar „Lucian recital. ducii
Vechimea şi originile sale mistul. S-a imbogăţit, ar „asamblate", dau naştere Blaga” au participat la duja, Ovidiu Băjan, Ne- Unu.
sint insă greu de elucidat susţine optimistul. Depinde unor plăsmuiri monstruoase, întîlniri organizate de culai Chirica, Valeriu # „Eroilor înaltă pre­ stanti
şi vor rămine probabil de­ flori artificiale şi fatalmente Centrul de cultură şi crea­ Bârgău, Ion Iuga, Nicolae ţuire" şi-au denumit Scba
finitiv ascunse in negura artificioase, oferite intr-un ţie „Cîntarea României" Dan Fruntelată. Momen­ merabi-ii cenaclului lite­ na D
veacurilor. Oricum, un lu­ soi de „casete" de plastic tul poetic muzical din rar „ George Coşbuc" al lescu
cru pare sigur : la inceput, de gabaritul a două cutii din Hunedoara cu oameni creaţia lui Nicolae Dan Centrului de cultură şi Gcor
mărţişorul consta doar in de chibrituri, fluturi hidoşi, ai muncii de la fabri­ Fruntelată a fost susţi­ creaţie „Cîntarea Româ­ Filip
acea delicată ‘împletitură capete hirsute de cotoi şi ca de încălţăminte, cu nut de Nicolae Szekely, niei" din Bi'ad recitalul jurna
de amici alb şi roşu, fiind din ce unghi priveşti lu­ cite alte grozăvii demne elevi ai liceelor sanitar chitară clasică, Geni Ma­ de poezie oferit lucră­
purtat de fete la încheie­ crurile. De la o vreme, ori­ de un muzeu al uritulul. şi industrial nr. 3, din xim, recitare, Daniel Dă- torilor secţiei de mobilă
tura miinii. In simbolistica ginarei spirale roş-albe I Kitschul se pare că e una municipiu. în cadrul edi­ nilă, folk. Expoziţia de din oraş. La întîlnire U!
veacului
de
dintre
plăgile
stranie a culorilor, albul s-au adăugat diverse sim­ care nu putem scăpa cu ţiei speciale a „Studiou­ grup a pictorilor hunedo- au citit din creaţia pro­
semnifică puritatea, iar boluri mai concrete. Imi lui artelor", al aceluiaşi prie Ionel Reccanu, Şte­ SEX
roşul dragostea. Să li fost amintesc că, pe cind eram una, cu două. £ străbătă­ aşezămînt cultural, au reni şi momentele stu­ fan Popescu şi Paula ;ka:
„rogi
gingaşa spirală asociată copil, se purtau cam cinci, tor ca umezeala, tenace ca citit poezie Alin Făt, dioului au fost prezen­ Bulz. Hulei
de la inceput cu aceste şase feluri de mârţişoare, riia, odios şi agresiv ca Audi
semnificaţii ? Greu de spus. simbolizind norocul, dra­ omul fudul şl prost. Victi­ como
Va li avut poate mărţişo­ gostea şi primăvara: trifoiul mele sale preferate sint Cu cîntecul — mai aproape Itevis
11.05
rul pe atunci rosturi ma­ cu patru foi, potcoava, bunul simţ şi bunul gust. 12,00
gice, alungător de deochi, homarul, inima, ghiocelul împotriva lui nu se poate 12.05
apărător de molimi, aducă­ şi buburuza sau mămăruţa, lupta decit boicotîndu-l. lu 1
15.00
tor de dragoste, cine să cea cu nume ştiinţific atît In cazul nostru, dăruind de oameui, de sufletul lor dio-t
mai ştie ? înţelesuri vechi, de drăgălaş-solemn - Coc- celor dragi mărţişoarele cultu
abia presupuse azi, păstra­ cinella septempunctato. Pe tradiţionale, discrete, deli nul ;
ril p
te in ciucurii săi ca o a- cind azi, lumea mărţişoa- cate, elegante, singurele Electrecordul a pus la cuitorilor satelor. Ne do­ vollu
diere ostenită de lungul ei relor e practic nelimitată, care, indiferent ce ar re dispoziţia iubitorilor de rim să ajungem cu cîn­ le ;
drum prin vremi. Ceea ce părind să ti devenit unul prezenta, simbolizează as muzică populară discul co­ tecul mai aproape de dres;
ştim e că mărţişorul a ră­ dintre tărimurile predilecte piraţia spre frumos şi bu lectiv „Interpreţi din Tran­ oameni, de sufletul lor. 18.00
20,00
mas un fel de cap şi în­ ale imaginaţiei. Nu e ni­ curie din prag de primă silvania" care se bucură — Primele deplasări ? Eu .!
cepătură, relicvă a unor mic rău in asta. Doar că vară. Acum e, poate, to­ de o caldă apreciere. Sa­ — Au şi fost realizate Itudi
23,00
străvechi rituri agreste, farmecul mărţişoarelor stă tuşi tirziu. Dar la pri tisfacţia hunedorenilor este la Lunca Cernii, Hăşdău, 23,10
semn de hotar intre amor­ in miniaturizare, pe cind, măvara viitoare... cu atît mai mare cu cît Geoagiu, Zam ş.a. Publicul
ţirea glacială a iernii şi de ciţiva ani, vedem proli- unul dintre interpreţi este prezent a primit cu dra­
primele semne ale renaş­ terînd mârţişoare de mări­ RADU CIOBANU din judeţul nostru. Este goste cîntecele noastre. Cu ic
vorba de apreciatul solist
Drăgan Muntean Cînte- prilejul acestor spectacole
DE
cele sale sînt culese din depistăm şi interpreţi vo­ buci
zona pădurenilor, atît de cali talentaţi, mai ales (Pati
bogată în creaţii muzicale tineri care, îndrumaţi cu din
şi coregrafice de o mare grijă în cizelarea vocii, (Arts
specificitate şi, deopotrivă, în alcătuirea unui reper- Ager
• A
sobrietate, precum şi din toriu divers, bogat, auten­ •tern
zona Orăştiei. tic de piese muzicale hu- riile
TRO
— Gînduri de viitor îredorcne, să se impună riful
Drăgan Muntean? nu", să oferim in locali­ apoi la nivelul judeţului (Par
tăţi rurale ale judeţului scrii
— Am pi'edat la Eicclrc- concerte, împreună cu so­ şi chiar al ţării. Pe unii bric)
(Uni
cord materialul pentru rea­ lista Mariana Anghel, pi'in dintre aceştia îi vom a- spee
lizarea unui nou disc, de intermediul cărora să pi-o- tx-age la cursurile Şcolii tura
data aceasta personal, care populare de artă. trea:
va apărea în partea a movăm cîntecul hunedo- — Vă dorim succes în tine
doua a acestui an. Ne-am rean autentic, contribuind tot ceea ce întreprindeţi. NE/
propus, în acelaşi timp, în felul acesta la educaţia PET
beneficiind de sprijinul estetică, muzicală a lo­ B. CĂTĂLIN star
N1N
Centrului de îndrumare a Sfîn
creaţiei populare şi a miş­ CRONICA FILMULUI URI
cării artistice de masă, a tlCSf
Bit/
Asociaţiei folcloriştilor hu- (Ste
nedoreni „Ovid Densusia- AGENTUL STRANIU Vac
Pist
Cum uşor se poate bănui, multan, cu multă discre­ „In?
SCENA SI OAMENII El pornind de la titlu, aceas­ ţie, prin cea a filmului GEC
eşti,
trui
Cu prilejul trecerii in re­ amplei manifestări. Atuurile NOTE DE LECTURĂ tă transpunere cinemato­ educativ-patriotic, persona­ „Cîr
vistă a brigăzilor artistice brigăzii artistice de la I.C.R.A. grafică a piesei „Omul jele se stxatifică în buni şi 1IA'
din municipiul Deva, mani­ - un text judicios alcătuit, „DOISPREZECE PROZATORI" care...” de Horia Lovi- xăi, devotaţi şi txădători, grul
festare devenită tradiţională, bogat in momente umoris­ nescu este un film de a- ci'eduli şi suspicioşi după o BR/
seri
cu rol deosebit in stimula­ tice prin intermediul căro­ La Editura Dacia din te zilele, contribuie sub­ venturi şi spionaj. Chiar logică pe caia, deşi ima­ Ulm
rea acestui gen de specta­ ra nu o dată se ia atitu­ Cluj-Napoca a apărut în stanţial la realizarea de­ dacă nu-i lipsesc, uneori ginea şi elipsele construc- muţ
col şi a efectului său edu­ dine impotriva neajunsurilor anul trecut antologia de zideratului de comuniune prisosindu-i chiar, toate ţici o presupun şi enunţă, de t
taro
cativ, de o reală atenţie din ce se mai manifestă in com­ debut în proză scurtă apropiată autor-cilitor. elementele specifice genu­ o descoperi abia la sfîrşi- me:
partea publicului s-a bucurat portamentul unora dintre „Doisprezece prozatori", Există un firesc al si­ lui — acţiune trepidantă, tul „lecturii", la capătul gru:
formaţia aparţinind Între­ oamenii ‘întreprinderii in ce editura dînd şi de aceas­ tuaţiilor care rareori cul­ piste false, personaje du­ aventurii. Foarte interesan­ >ul)
st. in
prinderii comerţului cu ridi­ priveşte valorificarea mai bioase ori furioase, casnice tă este evoluţia mor... „,
cata pentru produse alimen­ bună a timpului de lucru, tă dată dovadă de ires­ minează cu „imagini serioase şi spioane peri­ aparenta evoluţie morală
tare. Sub un generic de disciplina la locul de mun­ ponsabilitate în ce pri­ şoc". Do aici impresia că culoase, înscenări abile şi a protagonistului, î-elaţia 1
spectacol mai mult decit că, aprovizionarea tehnico- veşte promovarea scrisu­ scrierile lui Gheorghe şantaje subtile, răpiri şi care se stabileşte, din date
promiţător, ,,Rideţi cu noi", materială etc. Textul care a lui de calitate. Intre cei Holobâcă par nişte ape lovituri de teatru — crea­ din ce în ce mai contra­
am urmărit evoluind scenic oferit o bună bază de spec­ cuprinşi în volum sc a- liniştite fără intenţia de ţia regizorului Savel Stio- dictorii, înti'e el şi cele­
-
un tinăr colectiv artistic ce tacol a fost pus in valoare flă Gheorghe Holobâcă, a se revărsa vreodată pul, la 15 ani de la pi e- lalte personaje. fi i P
a luat fiinţă in cadrul sti­ de şase interpreţi cu certe profesor din Vulcan. Cele peste maluri. Sub apa­ mieră, rezistă încă şi este Actori cu filmografii mu
mulator oferit de Festivalul disponibilităţi artistice : Ro- cinci proze ale sale se renta linişte, personajele un film ale cărui naivi­ impresionante încă de pe ape
naţional „Cintarea Româ­ dica Daradics, Ioana Haiduc, înscriu în aria literaturii trăiesc acut realitatea în­ tăţi ţin acum de poezia atunci îşi fac i'olurile cad
for
niei". copilăriei tîrzii, şi uneori după toate regulile jocului rel.
După mai multe specta­ Noemi Nistor, Gabrlela Cor- cu tematică istorică, dar, conjurătoare, participă e- frumoase, a cinematogra­ de-a actorii şi dc-a spio­ de
cole prezentate in lata oa­ nea, Monica Ormindean, ţfîai ales, oglindesc pre­ fectiv, uneori tumultuos fiei noastre. In această re­ nii. Cîteva nume sînt su­ şi
menilor muncii din între­ Carmen Filip care au oferit zentul socialist al patriei. şi total la o situaţie sau zistenţă la „oxidai-e" este ficiente pentru a evidenţia ZOI
cai
prindere, prilej de acumulare dinamism şi savoare pre­ Gheorghe Holobâcă l'abu- alta. O dovadă că auto­ foarte importantă partea încă un punct de atracţie p3:
a unei experienţe necesare zenţei scenice. rul este un fin observa­ „secundară" a aliajului, din acest film ale cărui suf
sif
evoluţiei intr-o intrecere de Etapa judeţeană a Festi­ lează puţin. Personajele tor al sufletului omenesc, disimulată în construcţia bune intenţii nu sînt coin- de
nivel municipal, lormaţia valului naţional „Cintarea sale sînt oameni ai zile­ un bun cunoscător al di'amâtui'gică — evoluţia promise de excese: Florin tor
reuşeşte pe scena Centru­ României“ bale la uşă. Pen­ lor noastre. Senzaţia că morală a personajelor, si­ Piersic, Maria Clara Sebok, mi
lui de cultură şi creaţie tru o evoluţie de calitate, pe aceşti eroi, cititorul vieţii, atu impoi'tant pen­ tuarea lor într-o înţele­ Ion Besoiu, Ion Marincscu, ce;
nii
„Cintarea României* din colectivul artistic pregătit de tru un creator. gere caleidoscopică a pa­ Emanoil Petrul;, Radu Bc- tre
Deva o evoluţie aparte, care Instructorul Ştefan Răduţ se i-a mai întîlnit... undeva, triotismului. ligan, Dumitru Rucăreanu. gr;
i-a conferii dreptul de parti­ pregăteşte cu asiduitate. de fapt în viaţa de toa­ DUMITRU HURUBÂ Privite prin lentila fil­ Ini
cipare in etapa judeţeană a Succes in intrecere I mului de aventuri şi, si­ GHEORGHE POGAN