Page 18 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCI ALISMULUI NI
44 de ani de la instaurarea primului 13
guvern democrat popular Activitate intensă pe cîmp şi în ferma legumicolă DU
•
lor
lor,
Victoria revoluţiei de conomice. Consolidarea urmare a unei impresio (Urmare din pag. 1) cartofi, pentru care avem făşoară în aceste zile şi în Viaj
eliberare socială şi naţio partidului comunist, spo nante manifestaţii popu asigurat produsul Nata, dar ferma legumicolă a uni Tel<
nală, antifascistă şi anti- rirea rolului Frontului lare, la 30 noiembrie este De fapt am şi efectuat a- şi la celelalte culturi. tăţii agricole din Beriu, dun
imperialistă de la 23 Au Naţional Democrat şi e- instalat ca prefect Au- plicarea îngrăşămintelor pe Executăm, tot acum, sor unde cooperatorii, coordo prîr
gust 1944 a marcat o co fervescenţa revoluţionară gustin Almăşan, cunoscut bază de azot, fosfor şi po tarea cartofilor de sămîn- naţi de inginera Lidia Ma- moi
titură hotărîtoare în des a maselor au dus la luptător antifascist. tasiu pe cele 30 ha desti ţă, care, depozitaţi în con nolescu, şefa fermei, mun mat
tinele poporului român, schimbarea raportului de începutul anului 1945 nate sfeclei de zahăr, asi- diţii adecvate, s-au păs cesc la pregătirea răsadni Iru
în lupta sa îndelungată forţe în favoarea demo este marcat printr-o in gurînd cîte 120 kg substan trat foarte bine. Soiurile ţelor şi la încorporarea în pe
pentru libertate şi o via craţiei, fapt care a de tensificare a luptei ma ţă activă la hectar. în a- pe care le folosim, Eba şi acestea a seminţelor de poc
ţă mai bună. Aşa cum terminat cererea legitimă selor populare împotriva celaşi timp, am transportat Manuela, dau rezultate bu legume timpurii. Au fost teci
sublinia secretarul gene de aducere la cîrma ţării reacţiunii. în centrele In cîmp şi administrat pe ne în condiţiile noastre de pregătite pînă acum 600 că
ral al partidului, tovară a unui guvern democra muncitoreşti din Valea suprafeţele prevăzute a fi climă şi sol. Intrucît tem ra.p. de răsadniţe, jumă mur
şul Nicolae Ceauşescu, tic. în Valea Jiului, la Jiului, la Hunedoara, la plantate cu cartofi şi le peraturile din sol sînt mai tate din această suprafaţă »M'
„Răsturnarea dictaturii Deva, în Hunedoara au Deva, la Haţeg şi Orăş- gume 2 400 tone de gunoi ridicate în această perioa fiind şi semănată cu varză res<
fasciste şi eliberarea ţă loc în a doua jumătate tie se organizează mani de grajd. Imediat ce vre dă, sîntem pregătiţi să timpurie. în continuare Mu
rii de ocupaţia străină au a lunii octombrie 1944 festaţii în timpul cărora mea va permite vom trece începem plantatul mai de s-a trecut la punerea în lan
marcat începuturile revo manifestaţii în care se se cerea înlăturarea gu la efectuarea erbicidării vreme. răsadniţe a seminţelor de Şeii
luţiei populare, antiimpe- cerea instaurarea „unui vernului condus de gene premergătoare, îndeosebi la O activitate bună se des tomate. Me
rialiste din România, guvern larg democratic, ralul Rădescu şi instau I Ic c
inaugurînd o nouă etapă care să se preocupe de rarea unui guvern de ___________^____ __ ___ _.________ .__ __ ______. VWWWVftWWrtWVi nici
în dezvoltarea tării noas interesele muncitorimii". mocratic. Pe pancardele Mii
ÎNFRUMUSE
U
tre". purtate de demonstranţi ŢAREA PENTRU LOCALITĂŢILOR. • Consiliul municipal na
De pe urma războiului, se putea citi „Jos guver Din lni(iativa consiliului Petroşani al sindicatelor a cal
România a avut pierderi 6 Martie 1945 — nul Rădescu", „Vrem gu popular, in municipiul Pe iniţiat, la întreprinderea tatc
mari. Pi'oducţia a scă vern F.N.D." ■ HĂRNICIE. Colectivul troşani au loc In aceste minieră Vulcan, un schimb der
zut în 1944 cu 50—60 la 6 Martie 1989 Reacţiunea nu cedează unităţii „Cofetărie, rotise- zile numeroase acţiuni de de experienţă cu tema 19,<
sută faţă de nivelul an puterea de bună voie şi rie, patiserie şi cafenea” masă pentru buna gospo „Preocupări ale consiliilor Cîn
tebelic, capacitatea de cu prilejul demonstraţiei din centrul oraşului Petri- dărire şi înfrumuseţare a oamenilor muncii şi comi maj
transport s-a micşorat cu în 22 octombrie, la Deva, care a avut loc la 24 la depune strădanii pentru localităţilor Văii Jiului. In tetelor sindicatelor pentru rult
70 la sută faţă de anul demaseîndu-se politica februarie 1945 guvernul buna aprovizionare a uni Vulcan, Petroşani şl Lu- realizarea programelor de arii
1943, iar producţia de reacţionară a guvernului Rădescu a ordonat des tăţii şl servirea rapidă, ci peni se acţionează la plan organizare şi modernizare
cereale s-a redus la ju Sănătescu, care ,,în cele chiderea focului împo vilizată a cumpărătorilor. tarea de arbori, arbuşti or a producţiei, în vederea 22,C
mătate. în judeţul Hu opt săptămîhi de la ale triva manifestanţilor din Situindu-se pe primul loc namentali şi flori, curăţa creşterii productivităţii gra
nedoara, producţia de gere s-a dovedit inapt rîndul cărora au căzut în întrecerea socialistă pe rea străzilor, trotuarelor, muncii".
cărbune s-a redus în 1944 pentru realizarea sarcini morţi şi răniţi. I.C.S.AA.P. Petroşani in cartierelor de locuit ş.a. In \ • Sub genericul „Co
cu 22 la sută, faţă de lor ce i se impun", de încercarea reacţiunii de 1988, cele 13 lucrătoare de această primăvară, in mu locvii de istorie", Centrul
1943, iar la Hunedoara monstranţii cereau consti a stăvili avîntul revolu aici reuşesc şi in acest an nicipiul Petroşani urmează \ de cultură şi creaţie „Cîn- 19*
s-a diminuat programul tuirea unui „guvern al ţionar a eşuat, masele să-şi realizeze şi să-şl depă să se planteze 10 000 ar tarea României" al sindi greu
•de lucru. F.N.D., în frunte cu dr. populare conduse de şească lună de lună sar bori şi arbuşti, 200 000 lire catului Trustului antrepriză Ştiii
generală construcţii-montaj
Situîndu-se în fruntea Petru Groza". Ca urma partid s-au revărsat pe cinile de plan. In pri gard viu etc. Deva a organizat simpo 20,1
maselor, Partidul Comu- re a manifestaţiilor din străzi, obligînd guver mele două luni din 1989 zionul „Mărturii ale per cii
. nist Român a început întreaga ţară, primul gu nul Rădescu să demisio unitatea a realizat înca manenţei şi continuităţii Seb
imediat după eliberare o vern Sănătescu demisio neze, creînd posibilita sări de peste 1,4 mili românilor pe meleagurile zau
vastă acţiune de reorga nează formîndu-se un al tea aducerii în fruntea oane lei. hunedorene". 6 i
nizare a forţelor intere doilea, în care forţele ţării a unui guvern de ------------------------------- i, mei
sate în progresul ţării, de democratice erau mai largă concentrare demo tori
mobilizare a maselor bine reprezentate. cratică, avînd in frunte Acţiuni lufi.
populare pentru sporirea Procesul de democrati pe eminentul om politic cial
producţiei, pentru depă zare a vieţii economice şi de stat dr. Petru culturale mei
şirea efortului de război, şi social-politice a cuprins Groza. Aşa cum subli desfăşurate Ce-
pentru democratizarea în întreaga ţară. în între niază tovarăşul Nicolae ce
tregii vieţi economico- prinderi se înfiinţează co Ceauşescu, „Istaurarea de sindicate trio
sociale a ■ ţării. misiile de control ale primului guvern din isto 21,!
Proiectul de platformă producţiei, la sate, ţăra ria ţării în care clasa @ La Hunedoara, Consi Inel
al F.N.D., lansat de P.C.R. nii intră în pămînturile muncitoare are rolul con liul municipal al sindica
la sfîrşitul lunii septem moşiereşti, din întreprin ducător a constituit o telor a iniţiat dezbaterea
brie 1944, conţinea astfel deri şi instituţii sînt eli mare victorie a luptei „Sarcinile reieşite din Ex J
de prevederi care mobi minate elementele fas revoluţionare din Româ punerea secretarului ge
lizau toate forţele de ciste, iar în fruntea ju nia, asigurind dezvolta neral al partidului, tova D
mocratice sub conducerea deţelor, a oraşelor şi co rea democratică şi pro răşul Nicolae Ceauşescu, buc
clasei muncitoare, a Parti munelor sînt instalaţi, gresistă a societăţii noas la forumul democratic din ' J a
dului Comunist Român în prin voinţa maselor, re tre". noiembrie 1988, cu privire .in
(Ar
lupta pentru democrati prezentanţi ai F.N.D. în I.P.L. Deva, secţia <ie mobilă Brad. Intre col mai har la activitatea sindicatelor". Agc
zarea vieţii sociale şi e- judeţul Hunedoara, ca Prof. MIHA1 CERGHEDEAN nici muncitori din sectorul prelucrări mecanice se numără ® „Disciplina muncii şi
şi Felicit» Oprea. implicaţiile respectării ei der
riili
în realizarea şi depăşirea TR<
sarcinilor de plan" a fost rifi
(Pa
tema dezbaterii organizate seri
de comitetul sindicatului brii
(Ui
Activitatea politico-educativă in sprijinul realizării obiectivelor noii revoluţii agrare de la întreprinderea mi tur;
spe
nieră Lupeni.
@ La întreprinderea de tre;
confecţii Vulcan, comitetul tini
La Deva, s-a desfăşu de largul schimb de a oamenilor muncii, de şi Orăştie au demonstrat rele, la fiecare cultură şi sindicatului a iniţiat masa NI-
rat, în organizarea sec opinii realizat în cadrul educare a lor în spiritul că şi aici organizaţiile fermă de animale, efi rotundă „Preocupări pen
ţiilor propagandă şi a- dezbaterii cu care s-a răspunderii şi preocupării de partid şi-au exercitat cienţă economică sporită, tru aplicarea şi generali PE*
sta
grară ale Comitetului ju finalizat schimbul de ex pentru soarta producţiei, în mai mare măsură rolul ridicarea continuă a ni zarea iniţiativelor valoroa Nil
deţean de partid, un perienţă. pentru calitatea lucrului, şi atribuţiile ce le revin velului de pregătire po se". Sfii
UR
util şi interesant schimb Pornindu-se de la con aplicînd cu perseverenţă în organizarea şi condu litică şi profesională a © Sub genericul „Cinsti des
de experienţă cu activul cluziile rezultate în urma măsurile menite să ducă cerea activităţii, în mobi fiecărui om al muncii. re muncii", Centrul de BR
de partid din unităţile acţiunii de control şi la mai buna organizare lizarea comuniştilor, a S-a evidenţiat rolul im cultură şi creaţie „Cînta- (St
BA
agricole de stat şi din îndrumare realizate timp a activităţii, întărirea or tuturor lucrătorilor în portant pe care îl are rea României" „Siderurgis- rur
staţiunile pentru meca de o lună de activişti ai dinii şi disciplinei la muncă. învăţămîntul politico-i- tul“ din Hunedoara a or (M
nizarea agriculturii. Avînd secţiilor propagandă şi fiecare loc de muncă, re In acelaşi timp, rele- deologic şi agrozootehnic, ganizat un spectacol cul- Va.
o temă precisă şi gene agrară ale Comitetului zultatele au fost pe mă vindu-se şi unele neîmpli- propaganda vizuală, mun tural-artistic dedicat frun trh
„Ir
roasă — „Activitatea po- judeţean de partid în fer sură. Exemple, în acest niri care mai dăinuie în ca de la om la om, acti taşilor în întrecerea socia GE
litico-ideologică şi cul- me I.A.S. şi staţiuni pen sens, pot fi date S.M.A. activitatea politico-ideo- vitatea politico-educa listă. eşt
tural-educativă desfăşu tru mecanizarea agricul Deva şi S.M.A. Ghclari, logică şi educativă, des tivă în ansamblul său, in @ „Din gîndirea econo tru
rată de organizaţiile de turii, în timpul dezbate făşurată de organizaţiile organizarea şi mobilizarea mică, social-politică şi fi ..Ci
HA
partid, de masă şi ob rilor au fost evidenţiate de partid din unităţile tuturor forţelor umane lozofică a secretarului-^, fe- gri
şteşti din I.A.S. şi S.M.A. unele din cele mai efi SCHIMB DE S.M.A. şi I.A.S., în spi pentru executarea, în neral al partidului, tovară BR
pentru realizarea sarcini ciente metode şi forme EXPERIENŢA ritul tezelor şi orientărilor deosebi în timpul cam şul Nicolae Ceauşescu" a ser
Uii
lor de plan şi a obiec ale muncii de propagandă cuprinse în Expunerea paniilor, a lucrărilor a- fost genericul dezbaterii mi
tivelor noii revoluţii a- şi politico-educative uti t o v a r ă ş u l u i Nicolae gricole la timp şi de cea iniţiate de Consiliul oră de
grare" — manifestarea a lizate de organele şi or care în prezent lucrează Ceauşescu la marele fo mai bună calitate, reali şenesc Lupeni al sindica tar
Ml
avut un autentic carac ganizaţiile de partid din fără pierderi, precum şi rum democratic din 28— zarea producţiilor plani telor. gri
ter de lucru, conferit de unităţile şi fermele I.A.S. S.M.A. Baia de Criş, Ilia 30 noiembrie 1988, s-a ficate la toate culturile şi © Centrul de cultură şi *ul
faptul că participanţii au şi din S.M.A. pentru mo şi Orăştie care şi-au de subliniat că acestea tre angajamentelor asumate creaţie „Cîntarea Româ sti
avut prilejul să urmă bilizarea comuniştilor, a păşit volumul de venituri buie să acţioneze în con în întrecerea socialistă. niei" Petroşani a organizat
rească, la faţa locului, tuturor lucrătorilor la planificate, înregistrînd şi tinuare cu toată energia, Şi cu acest prilej s-a sub simpozionul „Concepţia
cum se desfăşoară activi realizarea sarcinilor ce rezultate bune în dome punînd în mişcare toate t o v a r ă ş u l u i Nicolae
tatea într-unul din com le revin în munca de pe niul creaţiei tehnico- pîrghiile muncii politico- liniat hotărîrea activului Ceauşescu privind perfec
de partid din unităţile
plexele zootehnice ale ogoare sau în fermele ştiinţifice, autoutilării, organizatorice şi educa ţionarea mecanismului e-
I.A.S., să cunoască preo zootehnice, pentru înfăp recondiţionării şi refolo tive pentru a fundamen amintite dc a acţiona în conomico-financiar şi creş
continuare cu toată ener
cupările şi realizările lu tuirea programelor de sirii pieselor de schimb ta în conştiinţa fiecărui terea eficienţei economice
crătorilor din cadrul dezvoltare şi modernizare la tractoare şi maşinile comunist, a tuturor lu gia şi răspunderea în în toate domeniile de ac
trustului S.M.A. în do a agriculturii. S-a subli agricole. Rezultatele ob crătorilor că noua cali vederea realizării sarcini tivitate, obiectiv prioritar
meniul recuperării, re- niat faptul că acolo unde ţinute în sectorul vegetal tate în agricultură în lor de plan pe acest an, al cincinalului 1986—1990".
condiţionării şi refolosirii organizaţiile de partid, şi al creşterii animalelor seamnă promovarea con a obiectivelor noii revo
pieselor de schimb la birourile acestora au a- de colectivele fermelor tinuă a progresului teh luţii agrare. Rubrică realizată te *■
maşinile şi utilajele a- doptat cele mai eficiente I.A.S. din Deva, Bretea nic, randamente supe cu sprijinul Ave ■
gricole din dotare, cît şi metode de conştientizare Română, Romos, Rîu Alb rioare în toate sectoa M. LIONEL Consiliului judejean
... al sindicatelor