Page 2 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCI ALISMULUI Nil. 9
începînd de azi, 1 martie, noi categorii de oameni Potenţialul pajiştilor naturale
ai muncii beneficiază de retribuţia majorată mai bine pus în valoare ! TEU
(Urmare din pag. 1) — în vederea asigurării nătăţirii compoziţiei flo
Un puternic imbold în realizarea unor condiţii corespunză ristice şi calităţii nutri • 19,0
aceste acţiuni o contribuţie toare de folosire a păşu tive a furajelor obţinute. 19,25 Tej
dăunătoare
practică
O
sarcinilor economico-sociale însemnată sînt chemaţi să nilor vom realiza peste 10 este şi aceea de a păşuna răşul Nic<
ţările forr
alimentări
cu
apă,
noi
o aducă toţi crescătorii
de animale şi locuitorii tarlalizări în lungime de cu oile în zonele de luncă - prograi
în' conformitate cu ho- ţile subordonate Ministe căm ferm principiile de satelor, mobilizaţi de con aproape 33 km, adăposturi şi deal, în timp ce o parte şi acţiuni
i
tărîrile Congresului al rului Minelor, fapt deose bază ale socialismului, ale siliile populare şi de con pentru oameni şi animale. din producţia păşunilor al • 19,50
XIII-lea şi Conferinţei Na bit de important pentru asigurării ridicării conti ducerile unităţilor agri — Ce măsuri sînt nece pine îmbunătăţite rămîne ChoVC. E)
ţionale ale partidului, în noi, întrucît industria ex nue a nivelului dc trai cole. sare în vederea folosirii neconsumată, iar în pe b Ierna i
perioada 1 august 1988 — tractivă — de cărbune, material şi spiritual al Pornind de la rolul în eficiente a tuturor supra rioada dc stabulaţie se miei rom
1 august 1989 are loc ma metale feroase şi neferoa oamenilor muncii". semnat ce-1 au însămînţă- feţelor de pajişti naturale? face acut simţită lipsa Trăim de
jorarea retribuţiilor tuturor se ş.a. — âre o mare pon Pentru oamenii muncii rile şi supraînsămînţările — în primul rînd tre fibroaselor. Din analizele niri măre)
categoriilor de personal dere în economia judeţului din judeţul nostru — an în complexul de măsuri ce buie să fac precizarea că efectuate se desprinde că dria dc
muncitor din patria noas Hunedoara. grenaţi plenar în traduce se aplică pentru creşterea s-a făcut o repartizare a deficitul de fîn se dato- al Româr
tră. între 1 august — 1 Majorarea retribuţiilor rea în viaţă a hotărîrilor producţiei de masă verde păşunilor pe beneficiari pe reşte îndeosebi faptului 20,55 Di
octombrie 1988 s-a aplicat oamenilor muncii din pa Congresului al XIII-lea şi şi fîn la hectar şi pentru o perioadă de zece ani că în multe cooperative a patriei
prima etapă a majorării, tria noastră are semnifica Conferinţei Naţionale ale îmbunătăţirea calitativă a tocmai în scopul de a-i agricole s-a neglijat între râspundci
de care au beneficiat oa ţii multiple. Ea se înca partidului — majorarea re furajelor, am asigurat determina şi cointeresa să ţinerea şi fertilizarea fîne- rcvolutioi
menii muncii cu retribuţii drează în ansamblul preo tribuţiei, a cărei etapă fi producerea a peste 300 to acţioneze energic şi cu ţelor, mari suprafeţe a- tului p
tarifare de pînă la 2 000 cupărilor statornice ale nală se aplică începînd de ne sămînţă de graminee, exigenţă în vederea amelio jungînd să se împădureas României
lei, iar în perioada 1 no partidului, personal ale astăzi, reprezintă un pu trifoi, lucernă, sparceţă şi rării şi folosirii raţionale că sau să fie invadate de cîntăm, i
iembrie 1988 — 1 ianuarie t o v a r ă ş u l u i Nicolae ternic imbold în activitatea din alte specii. a acestora. Se constată' vegetaţie lemnoasă, de 21,50 Tel
1989, în cadrul celşi de a Ceauşescu, pentru creşte lor cotidiană de a traduce — Cum au demarat lu însă că se perpetuează o muşuroaie, pietre, dijmuin-
Il-a etape, s-au majorat rea continuă a nivelului exemplar în viaţă — sub crările şi unde se acţio practică dăunătoare, care du-se astfel serios pro
veniturile personalului de trai, asigurarea unei conducerea organelor şi nează cu rezultate mai duce chiar la înjumătăţi- ducţia.
muncitor cu retribuţii lu concordanţe depline între organizaţiilor de partid — bune ? rea producţiei de furaje. Readucînd în atenţia
nare cuprinse între 2 001 dezvoltarea forţelor de tezele, ideile şi orientările — Faţă de programul Este vorba de păşunatul proprietarilor de pajişti şi SELECT
— 2 250 lei. producţie şi creşterea bună cuprinse în Expunerea aferent perioadei se înre abuziv, pînă toamna tîr- a crescătorilor de animale GRAMUL
programe
La 1 martie a.c., începe stării poporului. în cuvîn- t o v a r ă ş u l u i Nicolae gistrează depăşiri la lu ziu şi primăvara devreme, cîteva din măsurile pe Răspunde
cea de a IlI-a etapă în tarca rostită la şedinţa Ceauşescu la şedinţa co crările de întreţinere, fer inclusiv de turmele în care trebuie să le aplice lor ; io
cadrul căreia vor spori, Comitetului Politic Execu mună a Plenarei Comite tilizări, desecări, comba transhumantă, a unor pă cu întreaga răspundere ştiri ; 10
10,40 Soli
tot eşalonat pe ramuri, tiv al C C. al P.C.R., din tului Central al partidu terea eroziunii solului şi şuni şi fîneţe, cît şi de pentru a asigura obţinerea folclorice
păşunatul de-a valma pe
unor randamente sporite
veniturile lunare ale oa 13 ianuarie a.c., tovarăşul lui, a organismelor demo acidităţii. Cu realizări mai unele suprafeţe. Conse la hectar pe toate supra 11.00 Hui
menilor a căror retribuţie Nicolae Ceauşescu subli cratice şi organizaţiilor de substanţiale se înscriu fer cinţa unor asemenea gre feţele de pajişti naturale, 1' Să
:
ăm,
tarifară este mai mare de nia : „Faptul că la sfîrşi- masă şi obşteşti, din no mele din Pui, Simeria, şeli nu este greu de des pi .. Jipiil
2 250 lei. Aplicarea celei tul acestui an retribuţia iembrie anul trecut, pen Orăştie, Călan, Beriu, Şoi- prins. în acelaşi timp, subliniem totodată că sar muncii
de a treia etape va face medie va fi de 3 300 iei tru îndeplinirea cu ma muş şi altele unde munca cini de o deosebită însem niştilor,
cliităţii :
ca începînd din luna au reprezintă o realizare dc o ximă răspundere a sarci s-a organizat mai bine şi trebuie ca în fiecare uni nătate pentru realizarea Muzică v
stabilite
programelor
re
tate să se acorde întrea
gust 1989 toţi oamenii importanţă deosebită ţinînd nilor ce le revin în acest s-a făcut o mai bună mo ga atenţie respectării re vin consiliilor populare şi letin de
monii cc
muncii din România să seama dc condiţiile inter an şi în actualul cincinal, bilizare a forţelor proptii gulilor de fertilizare prin conducerilor de unităţi, ROStC SU|
beneficieze de venituri ma naţionale economice grele, pentru a întîmpina cea de şi a celor locale la înde tîrlirc, ţinînd seama de care, sub conducerea or 12.15 Din
jorate. precum şi de ceea ce se a 45-a aniversare a măre plinirea sarcinilor asu faptul că această metodă ganizaţiilor de partid, sînt rului.
Demn de subliniat este întîmplă în multe ţări. ţului act istoric de la 23 mate. s-a dovedit a fi deosebit chemate să urmărească 13.00 Act
că ; 14,3*
că primii care vor bene Aceasta demonstrează for August 1944 şi cel de al — Ce alte obiective mai de eficientă în privinţa înfăptuirea lor punct cu Cupelor 4 *
ficia — în cadrul celei de ţa economiei noastre, jus XlV-lea Congres al P.C.R. sînt cuprinse în programul creşterii producţiei, îmbu punct. reşti —
nova. Ti
a treia etape — de retri teţea politicii partidului cu noi succese în toate do de investiţii al întreprin reetă de
buţii tarifare sporite sînt noastru, faptul că apli meniile de activitate. derii ? ' 'mo ;
cei ce muncesc în unită- /r,00 E
17,05 Co
mice ; j:
S-a încheiat : ,Luna cărţii ia sate' Epoca Nicolae Ceauşescu" diofoniec
serii ; 20
în oglinda In comuna Zam a avut către Biblioteca judeţea — prof. Visarion Pirvuceanu. fost l.F.K. Gii
pa Câmp
a
continuare,
In
loc duminică incheierea nă, pe tema „45 de ani prezentată expoziţia de Transmi:
la Gote!
Mureşului.. testivă a celei de a XXIX-a de mari realizări sub stin carte „Trepte ale devenirii într-o oi
noastre" şi standul de car
poetic ;
la
cărţii
dardul
in
partidului"
„Lunii
a
ediţii
ca
sate", manifestare cu largi drul căruia au fost pre te organizat de către 23.15 No
(Urmare din pag. 1) valenţe educative, expre zentate comunicările — U.J.E.Coop. Un moment
sie a largului interes cu „Pregătirea şi înfăptuirea aparte in cadrul manifes
— Cine a botezat in a- care locuitorii din mediul actului istoric de la 23 Au tării l-a constituit prezen
ccst iei ambarcaţiunea pe rural se apropie de cuvin- gust 1944" — prof. Vasile tarea discului colectiv „In
care o conduceţi ? - il tul tipărit in vederea ridi terpreţi din Transilvania", A
Întrebăm. cării permanente a nivelu lonaş de la Filiala Deva a in care este prezent, cu ciuuată
— Numele acestei şalan- lui lor de cunoştinţe de Arhivelor Statului, „Semni un număr de melodii, în de aur
DOARA:
de autopropulsate este În cultură generală, de spe ficaţia istorică a actului de drăgitul interpret hunedo- niu (A
scris in „Atestatul de bord" cialitate, politico-ideologice. la 23 August 1944“ — dr. rean de muzică populară Cat BalU
Zorro,
(un tel de cerliiicat de Programul de inchidere a Maria Crefu, „40 de ani Drăgan Muntean. In În PJETROŞ.
naştere — n.n.) şi in. Re actualei ediţii, găzduit de de la trecerea la coope cheiere, ansamblul artis şerifului
gistrul Naval Român păs centrul de cultură şi crea rativizarea agriculturii in tic „Silvana" al Centrului (Pnrîng)
seriile I-
trat la Drobeta Turnu Se- ţie „Cintarea României" {ara noastră" — dr. Mircea de cultură şi creaţie „Cin Ultimul
verin. Ca subordonare, din localitate, Împodobit Valea, „Dezvoltarea pa tarea României" din Deva Muncitoarea Margareta Man fixează tocurile la noile LUPKNI
noi aparţinem de căpitănia sărbătoreşte, a cuprins triei noastre in perioada a oferit un aplaudat spec modele de gltete pentru femei aflate în producţie la Fabri rii (Culi
portului Timişoara. simpozionul, organizat de de grandioase Împliniri - tacol. ca de încălţăminte din Hunedoara. Şoferiţcl
LONEA
— Unde aji tăcut şcoala Iul m
de marină ? PETRILz
(Muncite
— La Conslanfa, acum Munca poiitico-educatîvă - ferm orientată spre problemele majore ale producţiei SA : Nu
35 ani. Pe atunci, am vă ba ţii (?
zut şi eu Marea Neagră, R1CANI
Mediterana, însă cel mai în Expunerea secretaru tă direcţie vorbesc, în deplinirii programelor de continuităţii şi unui pu politico-ideologic de partid, zat); Bl
mult am navigat pe riu- lui general al partidului, primul rînd, rezultatele e- modernizare şi sporire a ternic caracter mobilizator U.T.C., sindicat şi O.D.U.S. relui
roşie);
rile interioare, Îndeosebi t o v a r ă ş u l Nicolae conomice obţinute în 1988, eficienţei economico, în tuturor acţiunilor iniţiate. cuprind practic pe toţi Incendiu
pe Mureş. Ceauşescu, rostită la înal cînd, am reuşit să reali lărgirea orizontului de cu Pentru aplicarea tezei oamenii muncii, comitetul ORA
(Patria);
— Cam ci{i kilometri aţi tul forum democratic din zăm un spor la producţia noaştere tehnico-ştiinţi- privind necesitatea ridică dc partid urmărind şi a- lcrine (
parcurs, in total, pe Mu noiembrie 1988, este expri marfă de 19 milioane lei. fică, economică şi de cul rii continue a nivelului de nalizînd periodic calitatea G1U-BA)
reş ? mată cu claritate necesi De asemenea, au fost con tură generală a oamenilor. cunoaştere şi înţelegere a dezbaterilor fiecărui cerc. tomului
— Calculind, aşa, la 70 tatea ca activitatea ideo sistent reduse costurile de întreprinderea noastră realităţilor economico-so în spiritul Expunerii trul de
ţie „Cin
km pe zi, pină acum am logică şi politico-educativă producţie, a sporit nivelul are o medie dc vîrstă de ciale actuale, au fost şi t o v a r ă ş u l u i Nicolae haţeg
adunat vreo 60 000 km. să aibă un rol mai im tehnic şi calitatea pro 25 ani. Aceasta înseamnă sînt întreprinse acţiuni de Ceauşescu din noiembrie (Dacia);
Dar nu asta constituie portant în întreaga operă ducţiei. Dezbaterile care că este o adevărată şcoală perfecţionare a învăţămîn- 1988, potrivit programului dobl o p
LAN : I
mindria mea, ci laptul că de construcţie socialistă, au avut loc în organiza a muncii, a educaţiei co tului politico-ideologic, adoptat în vederea înfăp tună (C
am putut — aici, aproape într-un asemenea context, ţiile de partid, de masă muniste, revoluţionare. Iată ca principal mijloc de ri tuirii sarcinilor ce decurg şi cri
Romănit
de satul in care m-am perfecţionarea stilului şi şi obşteşti, în lumina Te de ce, comitetul de partid dicare a conştiinţei socia din acest document pro Inspcete
născut, Rapolt — să rămin metodelor de muncă ale zelor din aprilie, a ideilor, a stabilit în continuare liste, revoluţionare a co gramatic, comitetul de roşul); 1
marinar şi să tiu util so organelor şi organizaţiilor orientărilor şi sarcinilor cu muniştilor, a tuturor oa partid, organele şi orga Za Za
cietăţii. Dacă mă refer de partid dobîndeşte o prinse în magistrala Expu menilor muncii. Pe lîngă nizaţiile sale vor acţiona (Lumini
numai la anul 1988, pot semnificaţie deosebită în nere din noiembrie, anul VIATA DE PARTID faptul că s-a acordat o ferm pentru ca întreaga
spune că am transportat etapa actuală, cînd, aşa trecut, a secretarului ge mare atenţie selecţionării
cu nava mea peste 100 000 cum apreciază tovarăşul neral al partidului, tova propagandiştilor din rîn- activitate politico-ecluca-
mc de balast. Mureşul Nicolae Ceauşescu „în faţa răşul Nicolae Ceauşescu, măsuri şi acţiuni concrete dul comuniştilor cu expe tivă să devină un tot mai
este o apă frumoasă, un partidului sc pun noi pro au scos în evidenţă că pentru întărirea muncii po- rienţă şi pregătire, urmă puternic factor de influen Pentr
riu bogat, intra altele, in bleme" şi „Trebuie să aceste succese au fost ob litico-educative şi ancora rim permanent ridicarea ţare şi mobilizare a colec ti în gc
corul t
materiale de construcţie. dăm noi răspunsuri în ce ţinute şi ca urmare a ac rea ei permanentă în rea nivelului de instruire a tivului nostru în înfăptui Pe aloc
Activitatea noastră se re priveşte dezvoltarea pa tivităţii politico-organizato- lităţile producţiei. în spi . acestora. rea importantelor sarcini precipit
găseşte in toate ediliciile triei noastre..." rice şi ideologice desfăşu ritul sarcinilor şi orientă O latură esenţială a ac ce îi revin, pentru a în ploaie,
carnete
măreţe din judeţ ridicata Pornind de la aceste ce rate, care a sporit preo tivităţii noastre este lega tîmpina cu rezultate re zonele
in anii tertili ai ,,Epocii rinţe, comitetul de partid cupările oamenilor muncii rilor formulate de tova rea cît mai strînsă a în- marcabile cea de a 45-a ţiilc pc
răşul Nicolae Ceauşescu în
Nicolae Ceauşescu". de la I.P.S.R.U.M. Deva pentru ridicarea nivelului vâţămîntului de partid, a aniversare a zilei de 23 de lapo
Am părăsit micul port a situat în centrul preo de cunoaştere, de instruire Expunerea din noiembrie întregii munci ideologice August şi Congresul al fin sla
intensi
de la Săuleşti, inconjurat cupărilor sale continua îm şi educaţie, pentru aplica 1988, privitoare la îmbu de sarcinile colectivului, de do pin;
de o bogată vegetaţie, cu bunătăţire a activităţii rea şi realizarea în bune nătăţirea muncii de pro problemele majore ale XlV-lea al partidului. dom i.nî
organele
şi
—
pagandă
sulletul inundat de nepie politice şi educative, per condiţii a programelor de producţiei. Dc fapt, putem vestic, 1
nime
ritoare imagini de muncă. manenta ei adaptare la pregătire şi perfecţionare organizaţiile de partid din spune că fiecare temă CR1STINA IVANCOV, tre r
„Ilustrate" vii şi adevărate exigenţele concrete ale profesională. în acelaşi unitate militează eu fer constituie un prilej de a secretar adjunct cu grade,
pe care oglinda Mureşului sarcinilor ce revin colecti timp, dezbaterile au relie mitate pentru creşterea ne referi direct la realiza problemele de propagandă Intre î
lat, di
le oferă cu dărnicie tutu vului. fat că a crescut simţitor calităţii şi eficienţei mun rea sarcinilor economice cil comitetului do partid văl.
ror celor care vin mai De altfel, despre felul spiritul de iniţiativă şi cii de cultivare a conştiin ale întreprinderii. Cele 35
aproape de cerul ei. cum s-a acţionat în aceas răspundere în vederea în ţei înaintate, asigurarea de cercuri de învăţămînt a! I.P.S.R.U.M. Deva