Page 22 - Drumul_socialismului_1989_03

PsR. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 9 735 ® MARŢI, 7 MARTIE 1989

(Urmare din pag. 1) supune să acordăm o atenţie mai mare zătoare a muncii poporului român, a ma­ Sîntcm în ziua cînd, cu 40 de ani în
realizării programelor pe care le avem în iorilor prime şi materialelor, să realizăm urmă, a avut loc plenara Comitetului Cen­
avea o serie de obiective mai vechi, în sistemul nostru bun de reciclare şi ridi­ un comerţ echitabil şi reciproc avantajos. tral al partidului care a hotărît trecerea
loc să ne raporteze cum s-au realizat aces­ care a cunoştinţelor profesionale — nu Să nu desfăşurăm un comerţ care aduce la cooperativizarea agriculturii. Viaţa, rea­
tea sau de ce nu Ie-a realizat, ce are do formal, tovarăşi I Trebuie să înţelegem daune dezvoltării noastre economico-so- litatea au demonstrat justeţea drumului
gînd să facă — a venit cu planşe pentru bine acest lucru şi, pe baza experienţei, rialc I pe care l-am stabilit în plenara Comite­
a demonstra că nu mai e nevoie să se a practicii, a celor mai. noi cunoştinţe, să Toţi cei care lucrează în domeniul eco­ tului Central şi pe care a păşit întreaga
ocupe de dezvoltarea acestei producţii, că înarmăm muncitorii, maiştrii, tehnicienii, nomic — întreprinderile, centralele, mi­ noastră ţărănime, agricultura românească 1
trebuie să ne mulţumim cu ceea ce avem. inginerii cum să organizeze şi să desfă­ nisterele, consiliile oamenilor muncii, or­ Este de neconceput să gîndim că s-ar fi
Dar şi la alţii am constatat o anumită re­ şoare activitatea dc producţie şi, mai cu ganele centrale şi, desigur, în primul rînd putut realiza marile progrese în agricul­
zervă faţă de nou. Se pare că unii con­ seamă, să realizăm, şi în atest domeniu, Ministerul Comerţului Exterior şi între­ tura românească fără sectorul socialist vie
sideră că e mai bine să se mulţumească prevederile, bune pe care le avem. Să prinderile de comerţ exterior — au obli­ stat şi cooperatist, că am fi putut obţine
cu ce s-a realizat, să ducă o viaţă liniş­ scoaleiH-TTtginerii din birouri şi să-i tri­ gaţia dc a acţiona pentru înfăptuirea în creşterea puternică a producţiilor şi-să
tită ! Dar nu aceasta înseamnă revoluţia mitem în producţie ! Dog ii e noastre pre­ cele mai bune condiţii a activităţii de co­ ajungem, în satele şi unităţile care au
tehnico-ştiinţifică, nu aceasta înseamnă văd cîţi ingineri pot lucra la planificare, laborare .şi cooperare internaţională. păşit acum 40 de ani printre primele pe
spirit revoluţionar ! Dimpotrivă, înseamnă în comerţ şi aşa mai departe. Din păcate, Trebuie să dezvoltăm puternic cola­ calea cooperativizării, la producţii de
sînt unii care în loc să ceară să lucreze borarea în cadrul C.A.E.R. Să facem ast­ 3 000—9 000 kg grîu şi orz la hectar, dc
spirit conservator. Tot ceea ce nu contri­ fel îneît C.A.E.R. să aibă un rol mai im­ peste 20 000 pînă la aproape 30 000 dc kg
buie la dezvoltarea ştiinţei, a societăţii de­ în fabrică, în secţie, în producţie — pen­ portant în soluţionarea de către fiecare de porumb ştiuleţi la hectar ! înseşi aceste
vine, de fapt, o activitate reacţionară ! tru că pentru asta au urmat diferite fa­ ţară a problemelor complexe ale dezvol­ rezultate demonstrează cu puterea falite­
Nu poţi să te numeşti comunist, nu poţi cultăţi şi institute superioare de învăţă- tării economico-sociale, şi noi considerăm lor, a realităţilor Superioritatea şi justeţea
să te numeşti muncitor, inginer patriot si- mînt — folosesc tot felul de relaţii de că este posibil, printr-o colaborare mai organizării socialiste a agriculturii in ţara
tuîndu-tc pe o poziţie caro ţine pe loc, prietenie şi rudenie, câteodată, pentru a bună, ca ţările din C.A.E.R. să soluţione­ noastră !
împiedică dezvoltarea economico-sodală găsi un ioc călduţ într-un birou. Or, aceas­ ze mult mai'bine decît pină acum pro­ Anivcrsînd acest moment, trebuie să
ta înseamnă că, de la început, un aseme­
a ştiinţei, împiedică ridicarea generală a nea specialist în eîţiva ani de zile va de­ blemele dezvoltării economico-sociale, in­ acţionăm astfel incit să demonstrăm prin
nivelului de trai al poporului I
veni un om nepriceput, un birocrat, care clusiv unele probleme sau rămîneri în întreaga noastră activitate că nu există
Este necesar să se înţeleagă bine că nu ştie să facă nici hârtii, nu-şi mai ştie urmă în diferite domenii, precum şi rea­ şi nu poate exista o altă cale pentru o
fiecare, în domeniul său de activitate, are nici meseria şi care încurcă treburile. lizarea unui puternic progres tehnic şi şti­ agricultură modernă, de mare randament,
obligaţia şi răspunderea în faţa poporu­ Consider că prevederile actuale sînt foarte inţific. decît agricultura socialistă — marea
lui, a partidului — forţa politică con­ bune, dar trebuie să luăm măsuri să se Sîntefn hotărî ţi să participăm şi să dez­ agricultură socialistă. Este a d o v ă r a t,
ducătoare a naţiunii noastre — să acţio­ aplice clar şi să trecem specialiştii să lu­ voltăm în acest spirit activitatea noastră există şi marea agricultură capitalistă,
neze cu întreaga răspundere, în spirit re­ creze în producţie, la cele mai importan­ cu toate ţările din C.A.E.R., să extindem numai că deosebirea este că aceasta se
voluţionar pentru realizarea obiectivelor te sectoare de activitate. Aceasta va fi şi relaţii de colaborare şi cooperare în pro­ bazează pe asuprirea muncitorilor agricoli,
stabilite ! calea de a ridica radical nivelul tehnic ducţie cu toate ţările socialiste, să ne an­ în timp ce marea agricultură socialistă se
Subliniez toate acestea pentru că acum, şi calitativ al producţiei, o dată cu preo­ gajăm mai larg în colaborarea cu ţările bazează pe munca liberă a ţărănimii, a
în martie, trebuie să încheiem, practic, cuparea dc ridicare generală a cunoştin­ în curs de dezvoltare, în cooperarea în oamenilor muncii de la sate. O altă cale
programele pentru toate domeniile şi să ţelor profesionale >i tehnice ale întregului producţie, aşa cum.'sîntcm hotărîţi să ac­ nu există pentru o agricultură modernă,
trecem, din trimestrul II, la realizarea lor • nostru personal. ţionăm şi în continuare pentru extinderea de mare randament!
Trebuie să introducem un spirit nou, şti­ Este, do asemenea, necesar să ne ocu­ relaţiilor cu ţările capitaliste dezvoltate, Avem realizări importante în toate do­
inţific," revoluţionar, de răspundere în în­ păm mai mult de problemele eficienţei cu toate statele lumii, fără deosebire de meniile. Am asigurat mecanizarea şi tot
treaga activitate de organizare şi moder­ economice, de aplicarea fermă a normati­ orînduire socială. Avem obligaţia să par­ co este necesar pentru o agricultură mo­
nizare, de dezvoltare economico-sociaiă a velor economico-financiare şi do formare ticipăm activ la diviziunea internaţională dernă. Acum, realizînd la timp însămîn-
patriei. a preţurilor de producţie, în conformitate a muncii, la schimbul dc valori în toate ţările şi toate celelalte lucrări agricole,
Aceasta este problema fundamentală cu prevederile legii privind preţurile, pe domeniile. Dorim însă ca această colabo­ să facem astfel îneît — repet — să obţi­
astăzi pentru construcţia socialismului în care am adoptat-o anul trecut. rare şi cooperare să se realizeze pe prin­ nem, în acest an, cea mai bună produc­
România şi în această direcţie trebuie să Să acordăm mult mai multă atenţie cipiile deplinei egalităţi, ale avantajului ţie din- întreaga perioadă de dezvoltare a
României. Trebuie ca, neapărat, să reali­
ne concentrăm întreaga atenţie I problemei rentabilităţii şi a' beneficiilor reciproc, să asigure progresul cconomieo- zăm însămînţarea porumbului pe cei. pu­
In acest scop, rolul principal îl au orga­ în toate sectoarele de activitate. Am dis­ sodal al fiecărei ţări! ţin 1 milion de hectare în teren irigat.
nele de conducere colectivă, consiliile oa­ cutat practic cu aproape toate sectoarele, Trebuie să înţelegem bine că realizarea Trebuie, de asemenea, ca întreaga supra­
menilor muncii, adunările generale, dar şi ştiţi bine că avem încă mari cheltuieli activităţii de comerţ exterior constituie faţă de legume — de peste 300 000 de hec­
aş doi'i să subliniez şi rolul important co şi consumuri, că nu există încă o ordine pentru noi o necesitate obiectivă, că nu tare — să fie în întregime irigată. Trebuie
revine cercetării ştiinţifice, institutelor de deplină în ce priveşte preţurile de cost putem să asigurăm înfăptuirea programe­ să însămînţăm la timp, să realizăm toate
cercetare şi de proiectare, care trebuie să şi preţurile de producţie. lor noastre de dezvoltare ecotiomico-so- celelalte lucrări la timp. Şi, avînd în ve­
cială fără o largă colaborare internaţio­
se afle în primele rînduri în realizarea Avem încă probleme foarte serioase nală, în toate domeniile. dere condiţiile din primăvara aceasta, tre­
modernizării şi bunei organizări, pe baza în ce priveşte felul cum valorificăm pro­ buie, de fapt, să-câştigăm o lună însămîn-
color mai' noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ dusele la export. în general; valorificarea Este însă necesar să înţelegem că a- ţînd mai devreme şi asigurînd, în acest
nicii. Nu trebuie, în nici un fel să ne mul­ noastră la export la multe produse, este ceastă .colaborare trebuie să se realizeze fel, condiţii corespunzătoare pentru o rtr-
ţumim' ciPCeea ce am realizat pină acum. nesatisfăcătoare. • pe principiile: noi, de egalitate, de avan­ cSltă bună în 1939.
Nu trebuie să subapreciem forţa şi capa­ Vorbind despre valorificare, se pune, taj reciproc, să ajute la progresul fiecărei Este necesar să acţionăm cu toata bo-
citatea‘cercetării româneşti. -De aLtfel, oa­ desigur, şi problema costurilor de pro­ naţiuni, la bunăstarea fiecărui popor. Nu­ tărîrea şi să combatem .tendinţele mani­
mai atunci activitatea de comerţ exterior
menii .de ştiinţă români s-au aflat •— în ducţie, în ţară, a creşterii eficienţei, dar este o activitate care serveşte progresului festate încă în unele locuri, inclusiv la
multe domenii — în primele rînduri; Sn şi problema modului în care vindem la şi păcii în lume I (Aplauze puternice, pre­ Ministerul Agriculturii, de folosire exce­
domeniul' aviaţiei, al motoarelor, ăl chi­ export aceste produse. Nu putem să ex­ lungite). V sivă a unor substanţe chimice, care au, e-
mici sau altele. Dispunem, acum, de con­ portăm o-parte din venitul naţional pe a- fecte dăunătoare şi asupra producţiei, şi
diţii deosebit de bune, - avem forţe uriaşe ceastă: cale ! Trebuie să facem un comerţ în acest sens, atrag atenţia că trebuie asupra mediului înconjurător, asupra vie­
pentru a putea să rezolvăm, intr-un timp echitabil, avantajos. Este necesar ca orga­ neapărat să fie luate toate măsurile pri­ ţii înseşi. Să luăm toate măsurile în ve­
scurt, problemele legate de progresul ştiin­ nele financiare şi bancare să-şi îndepli­ vind realizarea producţiei de export la ni­ derea realizării în bune, condiţii a pro­
nească în mod corespunzător rolul, obli­ velul calitativ şi tehnic corespunzător, gramelor din zootehnie, caro trebuie să
ţei şi tehnicii, de modernizarea întregii conform contractelor, să asigurăm livra­ asigure, în următorii eîţiva ani, creşterea
noastre activităţi. Am discutat, şi va tre­ gaţiile pe care le au. conform prevederi­ rea şi încasarea la ..timp a valutei sau a efectivelor de bovine şi ovine la nivelul
bui să concretizăm pe fiecare ramură, pe lor legilor noastre în ce priveşte activita­ mărfurilor pc care le avem în vedere. prevederilor programelor de dezvoltare a
ce trebuie să ne concentrăm, să nu ne tea economico-financiară, preţurile, efi­ Considerăm — repet — că activitatea de
împrăşticni pe mii dc teme. Desigur că cienţa şi rentabilitatea şi trebuie să repet comerţ exterior, în fiecare întreprindere, agriculturii româneşti. Trebuie să înţele­
nu am de gînd să limităm cuiva posibi­ că — din păcate — acestea nu îşi desfă­ în fiecare centrală, trebuie să reprezinte gem bine că fără 11 milioane do bovine
şi fără 30 de milioane de ovine nu vom
şoară activitatea aşa cum ar trebui.
litatea să gindeascâ, să vină cu ceva nou; preocuparea prioritară, principală. Nu este putea să avem o zootehnic şi o agricul­
dar, în programele noastre, trebuie să ne Se impune să aplicăm ferm principiile admis să depăşim producţia şi să nu fa­ tură avansate !
concentrăm pe ceea ce este actual, pe autoconducerii şi autogostiunii, să facem cem exportul I Trebuie în primul rînd. să Am obţinut creşteri importante faţă
ceea ce avem în vedere să rezolvăm în ca prevederile legale pe care ie avem pri­ facem exportul ! Chiar dacă apar unele
vind răspunderea întreprinderilor, cen­ do perioada din urmă, dar nu ne putem
următorii eîţiva ani. Paralel cu aceasta greutăţi, exportul trebuie să-l realizăm! mulţumi cu aceasta. Programele pe care
fiecare poate să gîndească şi să atace orice tralelor, a fiecărei unităţi economice pen­ Şi acest lucru este .valabil pentru toate Ic-ani discutat ieri în Comitetul Politic
tru întreaga activitate să funcţioneze în
problemă, dar nu de dragul de a veni cu mod corespunzător. Să lichidăm mentali­ sectoarele de activitate! . Executiv şi în Consiliul Agriculturii asi­
un număr mare de propuneri care n-au tatea existentă ia unii care înţeleg prin Aş dori să fie ultima dată cînd mai gură ca, în Următorii 3—4 ani, să rea­
nici o eficienţă, ci cu probleme dc perspecti­ discutăm această problemă I încă în luna lizăm aceste obiective. Trebuie să fie
autocortditcere şi autogostiune dreptul de
vă, probleme fundamentale, care să ducă (a a cheltui şi a consuma fără a da scama martie trebuie să obţinem o schimbare luate toate măsurile, în toate judeţele,
o schimbare revoluţionară in diferite do­ nimănui, con.siderînd că, o dată ce îşi des­ fundamentală şi să realizăm în întregime în toate unităţile, în această direcţie!
menii de activitate. făşoară activitatea pe principiul autocon­ prevederile planului de export, şi. pe Dc asemenea, est,o necesar să acordăm
Avem forţa necesară şi trebuie să ne ducerii. pot să facă ce vor I Aceasta este' C.T.S., şi pe devize convertibile. Avem lot o mai mare atenţie şi să acţionăm -cu
concentrăm în mod deosebit, în acest an nu numai o înţelegere greşita, dar. 'şi 0 ceea co este necesar şi nu poate exista mai multă răspundere pentru contracta­
şi în anul următor, pc aceste probleme.ale înţelegere antinaţională, pentru, că nimeni nici un fel de justificare. ■ • rea şi realizarea preluării la fondul cen­
înfăptuirii programelor de ridicare a acti­ nu poate să considere că avînd o răspun­ în general, consider că, în toate do­ tralizat âl statului a produselor agroali-
racntare din toate sectoarele. Să facem
vităţii noastre, în toate domeniile, la ni­ dere într-un sector sau altul poate să dis­ meniile activităţii industriale, trebuie să astfel îneît să obţinem, în acest an, rezul­
velul celor mai noi cuceriri alo ştiinţei şi pună după Imnul plac de avuţia întregii obţinem în. această lună o îmbunătăţire
tehnicii şi, in unele domenii, să atacăm cu naţiuni. generală a întregii munci. Să punem ast­ tate noi şi importante realizări în în­
făptuirea generală a noii revoluţii agra­
îndrăzneală şi să ne propunem să fim în Cadrele de conducere trebuie ea, îm­ fel o bază trainică pentru realizarea pla­ re, care presupune ridicarea generală a
primele rînduri, să avem cele mai bune preună cu întregul colectiv, cu consiliile nului pe întregul an, pentru a asigura, în nivelului ţărănimii, a nivelului său eco­
rezultate. Este posibil, şi trebuie să facem oamenilor muncii, să administreze cu re­ acest fel, şi înfăptuirea în bune condiţii nomic şi politic, de a asigura apropierea
a celui de-ai 3-lea cincinal de dezvoltare
acest lucru 1 Aceasta înseamnă că ştiinţa zultate cît mai bune unităţile respec­ economico-sociaiă a ţării. Dispunem dc tot condiţiilor de viaţă dc la salo de celo de
românească se va angaja cu toată forţa tive, s-| asigure creşterea continuă a be­ ce este necesar şi am convingerea că toţi Ia oraşe, ridicarea gradului general de
pe calea noii revoluţii tehnico-ştiinţifico neficiilor, a rentabilităţii fiecărui sector veţi acţiona cu toată răspunderea, că toţi civilizaţie al întregii naţiuni.
a noii revoluţii agrare, a creşterii tot mai do activitate. oamenii miţncii vor face totul pentru a-şi Aş dori, de asemenea, să atrag atenţia
puternice a contribuţiei saio la progresul O altă problemă asupra căreia doresc îndeplini cu rezultate cît mai bune răs­ asupra necesităţii de a acţiona cu toată
patriei noastre, la făurirea socialismului să mă opresc este aceea a activităţii de punderile pe care le au, prevederile pla­ hotărârea pentru înfăptuirea programului
şi comunismului in România • (Aplauze comerţ exterior, a schimburilor economi­ nurilor dc dezvoltare economico-sociaiă a de investiţii şi, mai cu seamă, dc pune­
puternice, prelungite). ce internaţionale. Avem o serie de rezul­ ţării I (Aplauze puternice, prelungite). rea în funcţiune la timp a tuturor obi­
tate hune întreţinem reiaţii cu un număr ectivelor — atît industriale, cît şi agrico­
Şi din discuţiile do astăzi a reieşit că foarte marc dc state, desfăşurăm o largă
este necesai să înfăptuim in mod hotărît activitate economică şi de colaborare in­ Stimaţi tovarăşi, le şi sociale- —, şi în primul rînd a
programele de ridicare a nivelului profe­ tuturor locuinţelor.
sional, tehnic, ştiinţific al cadrelor, ai ternaţională, dar mânie să spunem des­ Sin tem ta începutul lucrărilor agricole în acest cadru, aş dori din nou să
cins ca nu putem fi pe deplin mulţumiţi
muncitorilor, de pregătire corespunzătoare de primăvară. în şedinţa de ieri a con­ subliniez necesitatea do a se acorda o
cu rezultatele si eu felul în rare desfăşu­
a forţei de mum ă. Am discutat, nu o dată răm această activitate Avem posibilitatea siliului pe problemele agriculturii s-au atenţie deosebită investiţiilor din dome­
că, pînă la urmă,'rolul hotărâtor îl au oa­ să realizăm o .dezvoltare mult mai puter­ discutat pc larg programele, de aceea nu niile minier, petrolier şj energetic. 'I re-
menii, muncitorii, tehnicienii, inginerii nică a schimburilor economice şi coope­ mă voi opri asupra lor. Aş dori însă dc buie să facem totul ca, în acest an,* să
oamenii de ştiinţă din diferite domenii. rării în producţie si. mai eu seamă, să rea­ la început să atrag atenţia că trebuie să realizăm în întregime prevederile în a-
Aetivitalea lor este hotărîtonre pentru rea­ lizăm o crestei-.’ mai puternică a eficien- acţionăm astfel îneît anul acesta să obţi­ c-esto sectoare dc activitate !
lizarea programelor noastre .le dezvol­ ] oi . «v-n.'> i! 115 r\ torin»’ (•<' .1111 SpU^ nem cea mai bună'~pi'odueţic agricolă de (Continuare in pag. a 3 a)
tare economii o-sociala. Dai aceasta pre­ şi mai înainte —, o valorificare corespun­ pînă acum.