Page 26 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI MU 9 73(1
e 19,00 T
19,25 Tezele
rile
formulat
Cu conştiinţa înaltei îndatoriri răşul Nicolae
- program d'
acţiune rov
M artie aduce cu sine tice pe care şi le-a asu C u cine vorbiţi, nană printre maiştri cu alese ca Cooperativizi
şi,
cîmpului
seminţe
mat în calitatea sa de co
lităţi profesionale, şi prin
cultur. '• măr
Floare ?". „Cu Mîn-
deopotrivă, cele ale munist. - - dra, draga de ea. tre activiştii de nădejde ai tuire a con*
gîndului deschis întru lu Eu aşa vorbesc cu anima comitetului de partid din cialiste ©19
mină, fertilitate, speranţă. rearea de articole noi lele, ca şi cu oamenii. Le întreprindere, iar conduita femeilor ţării
Cuvintele se încarcă, în a- C de ţesătură potrivit zic pe nume cînd le îngri sa în familie şi societate tar • 20,10
cest anotimp, mai mult ca tendinţelor actuale jesc, cînd le scot la păs este demnă de stimă. cinstire feme
oricînd de ceea ce se chea de modă, în conformitate cut. Mi-s tare dragi, şi mă acă am reuşit să în Spectacol I
mă respect şi recunoştinţă cu cerinţele pieţei externe ascultă". Chipul blînd al D chegăm acest colec- cal-coregrafic
f§ âj * faţă de femeia-om al şi interne, cu încadrare în Floarei Draia capătă o fru (nalta răspui
£$*11 - - tiv bine pregătit,
muncii care, sărbătorin- consumurile normate de museţe aparte cînd vorbeş harnic, preocupat continuu trioticâ, reva
du-şi ziua la începui de materii prime şi utilizarea te despre lotul de animale de perfecţionare, dacă în tineretului p
martie, îşi reafirmă noua în totalitate a materiilor pe care-l are în îngrijire, ultimele ediţii ale Festiva rul Români
condiţie, aflată în deplin prime indigene, dotările la lot de la care obţine pro lului naţional „Cîntarea Melodii de
consens cu posibilităţile instalaţia ae vopsit cu jet ducţii mari de lapte şi, în României" am cucerit ti log. MAIUA RAICAN, 21,50 Telcjur
ZOI1ICA MIHĂILĂ, sale creatoare. Reîntîlnin- pentru fire din poliesfer şi fiecare an, viţelele pentru tluri de laureat, atît cu e- Centrala minereurilor Deva, închiderea p
bobinatoare, relon, pentru diversificarea vicepreşedintă
C.S. Hunedoara du-le în spaţiul economic reproducţie. De un sfert de Ievii cît şi cu cadrele di a Comitetului municipal
şi social al Hunedoarei so producţiei şi asigurarea u- veac, de cînd se ocupă de dactice, dacă formaţiile al femeilor
cialiste, am avut în faţă ar nui grad superior de pre îngrijirea animalelor la noastre artistice au fost de IEapic
gumente ale profesionalis zentare a ţesăturilor, opti C.A.P. Ilia, şi de aproape mai multe ori prezente în
mului şi angajării, ale mizarea şi stabilizarea Irei decenii de cînd esle emisiunile T.V. - toate a-
vredniciei şi inteligenţei, structurii sortimentale de cooperatoare, sîrguinţa, de cestea au fost posibile da SEEECŢIUN
ale conştiinţei înaltei în fabricaţie, cu influenţă di votamentul şi dragostea torită colegilor mei minu G HAMUL 1:
datoriri. rectă asupra productivităţii Floarei Draia faţă de mun naţi, mulţi dintre ei foşti programul
muncii, raţionalizarea flux că i-au adus înalte dis elevi ai acestei şcoli şi ai Azi, Ziua fem
«F 'P ’p‘ n combinatul Erou al ului informaţional la ope tincţii. Iar la expoziţiile ju mei". Cît de frumoasă, de pundem as
fi siderurgiei hunedore- raţiile de bază, perfecţio deţene, animalele proprie înălţătoare e modestia pro 10,00 Buletin <1
Omagiu fem
‘ ie, bobinafoarea lo narea pregătirii profesiona tate personală s-au aflat, fesoarei Elena Diaconu, Program mu.
rica Mihăilă înscrie cuvîn- le a personalului muncitor de fiecare dată, printre... directorul Şcolii generale Solişti şi for
riee de Ia sa
tul şi fapta pe orbita unor - iată preocupări, la zi, premiante. nr. 2 Lupeni, de peste 15 letin de ştiri
împliniri cu alributul du- desprinse din agenda de ani coordonator al activită Ziua î’ -ii;
că uşo
raiei. De 37 de ani îşi o- lucru a economistului Doi u e puţin lucru să fii ţii instructiv-educative, das «le ştiri, ,15
norează, cu probitate pro na Cristea, directorul Ţesă- atît de activ pe tă- călul care ştie să argumen ra folclorului
fesională, meseria şi nu e toriei de mătase Deva, u- rîm obştesc cînd, în teze, prin fapte, încrederea 1 la 3; 15,00 1
cu minut;
puţin lucru să te afli me nitate care a creat un nou secţia „croit velur" a În pe care localnicii i-au a- de ştiri; I7,0Î
reu printre cei mai vred statut unui mare număr de treprinderii „Vidra" Orăş- cordat-o, alegînd-o depu economice;
nici dintre vrednicii secţiei femei. Iar ele au bucuria tie, condiţia de maistru tat, iar semenele, urmîndu-i «lin folclorul
reparaţii electrice. Frunta de a întîmpina sărbătoa principal pretinde perma sfatul de preşedinte sau OPRIŢA RADU, ran; 17,10 1
LV. DOINA CRI ST LA, şă şi în anul 1983 la nivelul rea din martie cu realiza nentă exigenţă, prezenţă vicepreşedinte al comite maistru principal, social-politică
director, întreprinderea „Vidra" telul Romani
Ţesâîoria «Ic mătase Deva formaţiei de lucru, Zorica rea producţiei fizice (pe activă în mijlocul colecti tului orăşenesc al femeilor. Orăşlie Nicolae Ccnu
Mihăilă este direct impli capacitatea proprie) şi a vului, iar acasă datoria de Pentru că profesoara Ele Orele serii;
tie: Efigii Ii
cată în realizarea, cu ma celei contractate la export, mamă a doi copii, e da na Diaconu slujeşte cu ne Uter.' «.muzici
ximă exigenţă, a sarcinilor cu beneficii peşte plan şi torie ! insă Opriţa Radu, cu măsurată dragoste şi şcoa Sntr-o oră; i
de producţie, aşa cum se cu însemnate creşteri faţă spiritul său de iniţiativă, cu la, şi activitatea obşteas poetic; 23,10
implică, cu autentică tine de primele luni ale anului capacitatea de organizare că, înţelegîndu-le, cu con 23,15 N oct uri
23,55—24,00
reţe şi competenţă în în trecut la majoritatea indi şi îndrumare a activităţii, ştiinţa înaltei îndatoriri, ştiri.
făptuirea îndatoririlor poli catorilor. reuşeşte să se impună şi rosturile educative.
IUNEW
U r a r e
Viiu* primăvara. Păniîntul
se îmbrăcă în mantie verde Omagiu m Wlaitie DEVA: înl
împodobită cu muguri şi Despre tine lea Lactee
flori sidefii. Soarele mîngîio gentul şira
uşor obrajii firavi ai ghio Omagiul de 8 Martie-i niîudră floare HUNKDOAR.
ceilor. Sădită din iubire, de popor. şerifului di
Dar, oare, de ce este atîta I.a tine mă gîndcsc, (Modern — /
frumuseţe în Jur ? Cu drag o creştem în lumină, teazul, I—TI
Ştiu. E S Martie. Ziua ma~ Cu gîndul către viitor. Despre tine scriu, B); c se Îj
.mei mele, ziua femeilor din torc Iacii
lumea întreagă. Pentru a ţării împlinire Mamă-dulce ciivînt, ŞANi. .jrag«
„La mulţi ani“ f mămica Dr. IOANA VENUŞA MHJTJ, ring); Prin -
mea cea dragă I 'fu care oi Fierbinte bate-o inimă de mamă — medic specialist oftalmolog, riului (7 Noi
vegheat zile in şir ca eu să Umăr la umăr cu Eroul Ţării, întotdeauna viu. director adjunct,
floarea nit ai a, cresc sănătos şi fericit. Tu feriţcle (U
îngrijitoare do animale, care ştii să-mi alungi du Om de partid şi cărturar de seamă. Inima mea Spitalul municipal PENI: Opei
C.A.P. IIia rerea şi să mă faci să zîm- Hunedoara (Cultural); ’
larmă la bc
besc atunci cînd rouă la In gînd şi faptă cu destinul nostru Poartă cuvinte de dor, rul); LONE
crimilor ml sc; strecoară Dînd vieţii rostul, temelia,
printre gene. 'fie, care mă Toate fac parte rea Pantere
rul); PETRI
Iubeşti şi mă ocroteşti cu Femeia muneiloare c simbolul verzi (Munci
«va mai mare grijă, îţi «la Patriei — Mamă — România !
rii iese, acum, un noian «ie din marea înflorire NOASA: B
stele şi flori, împletite cu (Muncitoresc
dragostea mea «le copil. IRIMIE STRAUT A clipelor. Străina (Ret
.şi, în această zi frumoasă, Vînzătorii d
cum aş putea să o uit pe Ea cens frumos de vreme. ua roşie); C
cea «'are, asemenea unei Prietenul
zînc bune, ne-a adunat in (Minerul); (
jurul ei şi* împreună, am Ea ceas de cinstire, nia al ba st r
păşit în lumea minunată a Unde eşti
cărţilor. Cea care, zi «le zi, Mamă-dulce cuvînt, (Flacăra) ;
ne dăruieşte mărgăritarele BAT: Sezoi
învăţăturii pentru ca noi, Ea împleteşte taina vieţii îţi ofer această floare de (Centrul d-
muguraşii din grădina şcolii, fn cîntec de iubire şi de dor creaţle „Cîi
să devenim fii de nădejde Cu boabele de rouă-a dimineţii nici"); 1IA
ai patriei noastre dragi. Primitc-n gingaş mărţişor. iubire.
La mulţi ani, tovarăşe în zada (Dat
văţătoare ! M1RON TIC Legenda r
La mulţi ani, tuturor ace ley; CAM
lora care veghează ca noi, Ea însăşi este cîntec peste timpuri, iubirii (Cei
florile acestui pămînt, să Eumina şi căldura vieţii-n doi ră şi creaţ
cr«*ştern în pace şi libertate I Prin ca, in orice anotimpuri, României")
VALENTIN CRAINIC, Mereu sînt primăverile cu noi. Lăcomie (M
Prinţesa T
prof. elena DIAtONr, elev, clasa a lll-a A, Pagină realizată do RAVECA SICOK,
preşedintele
directorul Şcolii generale Şcoala generală nr. 1 Cooperativei agricole «le
or. 2 I u peni VERGHELIA CHIFOR LUCIA LICIU producţie Rapoltu Mare
Deva
V R E I
Pentru a
fi frumoas
jat, parţia
sfîrşitul in
tul va suf
moderat d
sud. Tem
şoară creş
' v nime vor
tre minus
grade, iz
cate, iai
între 12 ş
ip mincaţa, i
/"■
! La muu
fi In goi
Cerul par
moderat <
est. Dimii
« orcctator MAIUA MAN, f'.'Ufl, pp
1.1 ANA MARI A VESA,
M:\UIM I.A HO MiH , secretarul CC ATERINA CIMPOIEŞ, trieoteză, ELENA VALERTA HOSDOC, CORNELIA PETCIT, log l|p M
meşteşugnră, ( mnitctului de parii»! legumicultoare, Întreprinderea de tricotaje jurist, secretarul Consiliului lucrător comercial,
cooperativa ..Dacia" Orăştio A.E.S.C. Sîntnndrei Petroşani popular orăşenesc Brad
|.< .I.T.P.! .C.l.M. Deva l.c.S.M. Cătun — Haţeg
