Page 29 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNIŢI-VA!
Preocupări care dau un aspect civilizat localităţilor
[iUDlŢUl. MUNEOO&Ra!
Ilia. Un raid efectuat rul biroului executiv al cooperatori. De asemenea,
prin comună pe tema Consiliului popular co s-a deschis front de lu-.
bunei gospodăriri ne-a munal, că unele lucrări cru pentru modernizarea
dat prilejul să constatăm au fost declanşate. Ast- străzilor Tudor Vladimi-
participarea permanentă rcscu şi Gării.
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEAfU HUNEDOARA AL P.CR. a locuitorilor la efectua Jurca, Ioan Găvrean, Be-
Notăm că cetăţenii Ioan
Şl AL C O N S I L I U L U I P m D U L A R J U D E Ţ E A N rea şi întreţinerea cură Raid prin două none Crişan, Marioara
ţeniei. Am remarcat în
localităţi ale
acest sens străzile 23 Au Moise, Silvia Dan şi alţii
gust (atît zona Spitalului, judeţului din strada 23 August,
cît şi faţadele unor case Mihai Crişan, Andrei Do-
Anu! XLI, nr. 9 737 JOI, 9 MARTIE 1989 4 pagini - 50 bani din cartierul cunoscut da, Traian Crişan, Ma-
sub denumirea „Săcui"), fel, cetăţenii au început nole Farcaş din strada
Unirii, Brodului unde a- curăţenia şanţurilor şi Unirii, Gheorghe Suba,
proape fără excepţie gos rigolelor, au transportat Vasile Stanclu, Ilie Borca
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL podarii ţin la înfăţişarea balast pe drumurile Ilia ş.a. din strada Brodului
propriilor case şi acare — Bacea şi Ilia — Sîrbi,
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU turi, a grădinilor de la pe păşunea „Şideaşcă" s-a ESTERA ŞINA,
şosea sau din curţi. organizat o acţiune de TRAIAN BONDOR
DE LA C. C, AL P.C.R. DIN 3 MARTIE A,C, Am aflat de la tovară curăţenie, la care au
şul Teofil Popa, secreta participat 30 de membri (Continuare in pag. a 2-a)
Să facem din 1989 — anul celor mai
mari producţii in agricultură
Cuvîntarea secretarului tist, că am fi putut obţine amplificate succesele, să
general ai partidului, tova creşterea puternică a pro se acţioneze cu toată răs
răşul Nicolae Ceauşeseu, ducţiilor şi să ajungem, în punderea şi priceperea în Cu toate forţele la pregătirea
la recenta Consfătuire de satele şi unităţile care au vederea înfăptuirii în cele
lucru pe probleme econo păşit acum 40 de ani prin mai bune condiţii a pro
mice de la C.C. al P.C.R. tre primele pe calea coo gramelor judeţene de dez terenului şi semănat!
constituie un amplu şi con perativizării, la producţii voltare a agriculturii. IIo-
cret program de acţiune de 8 000—9 000 kg grîu şi tărîtoare în această privin — Mobilizaţi de sarcinile producţie agricolă de pînă care s-a declanşat, practic,
pentru toţi lucrătorii din a- orz la hectar, de 20 000 ţă sînt' măsurile politico- şi orientările cuprinse în acum, mecanizatorii, spe peste lot. Astfel, în fiecare
gricullură, care sînt che pînă la aproape 30 000 kg organizatorice şi tehnice c u v î n t a r e a tovarăşu cialiştii şi cooperatorii din unitate s-a trecut la pre
maţi să asigure obţinerea de porumb ştiulcţi la hec pe care organele şi orga lui Nicolae Ceauşeseu, se unităţile consiliului nostru gătirea patului germinativ
în acest an a celor mai tar ! înseşi aceste rezultate nizaţiile de partid, condu cretarul genex-al al parti unic agroindustrial — ară pentru însămînţarea cultu
mari producţii, înfăptuirea demonstrează cu puterea cerile colective ale unită dului, la recenta Consfă ta Cristea Răcaru, preşedin rilor din prima epocă. In
neabătută a obiectivelor faptelor, a realităţilor, su ţilor, consiliile populare şi tuire de lucru pe proble tele C.U.A.S:C. Rapoltu multe unităţi s-a şi trecut
noii revoluţii agrare. Refe- perioritatea şi justeţea or organele agricole judeţene me economice de la C.C. Mare — sînt antrenaţi cu
rindu-se la sarcinile oame ganizării socialiste a agri le întreprind în scopul or al P.C.R., în care se sub întreaga răspundere la e- MIRCEA LEPÂDATU
nilor muncii din această culturii în ţara noastră ganizării ,şi desfăşurării ire linia că în 1988 trebuie să xecutarea lucrărilor din
ramură de bază a econo Asemenea întregii ţări, proşabile a lucrărilor din se obţină cea mai bună campania de primăvară, (Continuare in pag. o 2-a)
mici naţionale, conducăto- elocvente sînt şi succesele campania agricolă de pri
rul p a r t i d u l u i şi dobîndite de unităţile agri măvară. In legătură cu e-
statului nostru a adre cole din judeţul nostru, ca feetuarca lucrărilor, secre
sai chemarea: „Să facem re şi-au dezvoltat o puter tarul general al partidului
astfel incit să obţinem, în nică bază tehnico-materia- a insistat asupra necesită
acest an, rezulfate noi şi lă, concretizată, între alte ţii' ca, avînd în vedere
importante realizări în în le, în fondurile fixe care, condiţiile specifice din a-
făptuirea .generală a noii valoric, reprezintă peste eeaştă primăvară, să cîşti-
revoluţii agrare, care pre trei miliarde lei. Dotarea găm o lună însămînţînd
!
supune ridicarea generală cu un număr sporit de mai devreme şi asigurînd,
a nivelului ţărănimii, a ni tractoare şi maşini agrico in acest fel, condiţii cores
velului său economic şi le a făcut posibil să se a- punzătoare pentru o recol
polilic, do a asigura apro sigure un grad ridicat de tă bună în 1989. Totodată,
pierea condiţiilor de viaţă mecanizare a lucrărilor a- a fost subliniată cerinţa
dc la sate de cele de la gricole, să fie îmbunătăţită ca să fie combătute ten
oraşe, ridicarea gradului calitatea şi scurtată perioa dinţele de folosire excesivă
general de civilizaţie al în da de efectuare a lucrări a unor substanţe chimice,
tregii naţiuni". Reliefînd lor agricole. In acelaşi care au influenţă dăună
faptul că' în perioada ce a timp, volumul însemnat de toare asupra producţiei,
trecut de la începerea coo lucrări de îmbunătăţiri fun mediului înconjurător şi
perativizării agriculturii ciare, în special extinde vieţii înseşi. Este pe deplin
s-au înregistrat profunde rea irigaţiilor, a influen posibil să se îndeplineas
transformări în viaţa ţără ţat favorabil soarta pro că un asemenea deziderat
nimii şi a satelor, secre ducţiei agricole, existînd printr-o temeinică organi
tarul general al partidului create premise favorabile zare a muncii şi mobiliza
a subliniat că: „liste de pentru practicarea unei a- rea tuturor forţelor la în A.E.S.C. Sînlmulrei. A-
ncconceput să gindim că griculturi moderne, de înalt treţinerea culturilor, la proximnliv 9 900 fire de
s-ar fi putut realiza marile randament şi eficienţă eco combaterea buruienilor prin răsaduri pentru noua
cultură de ardei (tras sînt
progrese în agricultura ro nomică. lucrări manuale. repicate intr-o singură zi
mânească fără sectorul so Pe temelia rezultatelor do către fiecare echipă
cialist de stat şi coopera de pînă acum se cerc să fio (Continuare in pag. a 2-a) de la ferma numărul 1.
Program ala de recuperare
Numai rezultate „la înaltime“ — dorinţa vie a celor trebuie înfăptuite neabătut! (I)
ce muncesc în străfundurile munţilor
„O atenţie deosebită trebuie să se
Stepatriei —• cît -jami.tS în 1989, anul celei de a sarcinile de producţie pe acorde programelor de recuperare şi re-
45-a aniversări a marii
acest an, consiliul oameni
noastre sărbători naţiona lor muncii, sub îndruma folosire a materialelor, subansamblelor şi
multe minereuri! le şi al desfăşurării Con rea comitetului de partid pieselor, care au pondere importantă în
gresului al XlV-lea al al unităţii, şi-a stabilit un toate sectoarele, în unele depăşind 50 la
„plan cu bătaie lungă", de
partidului, rezultate cît
1. Cc sarcini revin unităţii în acest an ? spre care voi vorbi mai sută din necesarul de materii prime şi
2. Cu ce probleme sc confruntă colectivul ? mai bune, superioare celor pe larg în răspunsul la ul materia!e“.
3. Ce măsuri aţi luat pentru realizarea planului ? înregistrate pînă acum. tima întrebare. Cert este
Prevederile de plan sînt că toţi cei ce muncim la
Cariera minieră Zlaşti Cariera minieră Zlaşti nu NICOLAE CEAUŞESCU
este nelipsită, dc mulţi ani, trim convingerea că stă în
de pe podiumul întrecerii puterea noastră să înfăp
socialiste ce se desfăşoară tuim, ca şi pînă acum, sar RA1D-ANCHETĂ ÎN ORAŞELE
între unităţile din compo Sarcinile de pian-îndeplinite
cinile care ne-au fost în
nenţa întreprinderii minie credinţate. Acest optimism ORĂŞTIE Şl SIMERIA
re Hunedoara. „Pentru noi, exemplar, la toţi Indicatorii sănătos îşi are rădăcinile
cei ce muncim în străfun în rezultatele cu care ne
In sistemul aprovizionării tehnico-matcriale, recu
durile munţilor Poiana prezentăm după primele perarea şi reintroducerea în circuitul economic a re
Ruscăi — ne spunea mine miniere Zlaşti în acest al şi ele de natura să pună două luni ale anului în surselor refolosibile are o importanţă deosebită. Iar în
rul Octavian Ianc, de la patrulea an al cincinalu în valoare întregul poten curs: plusuri de 11 130 to acest context, colectarea şi predarea fierului vechi —
mina Lelese —, pentru co lui 1986—1990 se poate ţial uman şi tehnic dc care ne dolomită si 413 tone ca materie primă dc bază în procesul dc elaborare a
legii noştri din cariere şi constata din răspunsurile dispunem la ora actuală. talc preparat. oţelului — trebuie privite ca sarcini dc marc respon
preparaţie, aceste locuri pe care le-a dat, la cele Astfel, va trebui să livrăm Experienţa acumula sabilitate muncitorească, patriotică.
fruntaşe reprezintă împli trei întrebări, ing. Adrian economiei naţionale, faţă 2 tă în decursul anilor Din iniţiativa Comitetului judeţean Hunedoara at
nirea unei dorinţe perma Uriţescu, directorul Unită- de anul trecut, cu 10 000 demonstrează că ig P.C.R., cu sprijinul conducerii i.J.IÎ.V.M.lt. Deva,
nente, aceea de a ne si ţii. tone mai multă dolomită norarea aşa-ziselor mici redacţia ziarului nostru a efectuat raiduri-anchetă în
tua, prin rezultatele obţi Asemenea tuturor co siderurgică, producţia mar mai multe localităţi ale judeţului, vizînd modul în
nute, mereu „la înălţime". 1 lectivelor muncito fă mareînd o creştere de MIRCEA DIACONU care este organizată si se desfăşoare activitatea do
Cît de înalte sînt aspira reşti din ţară, ne-ara peste 500 000 lei.
ţiile colectivului Carierei propus şi noi să obţinem Cunoscînd din vreme (Continuare in pag a 3 a) (Continuare in pag a 4-a)
