Page 30 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 30
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
APA. S-o consumăm cu chibzuinţă, CAMPANIA AGRICOLA i
să nu risipim nici un strop!
• 19,00
Poate să' pară cuiva ridi acest consum depăşeşte 60 mai multe situîndu-se la Cu toate forţele ia pregătirea 19,25 Ag
col că vorbim acum, in lu la sulă. La Călan s-a con sfîr.şitul semestrului I. Con grame prii
na martie, după o toamnă sumat în scopuri prepon ducerile unităţilor în cauză File de glor
şi o iarnă, despre necesi derent industriale 67 la trebuie, doci, să ia măsuri terenului şi semănaţi 20,05 Lau
tatea de a consuma cu sută din apa adusă, la Lu- urgente de realizare a lu valului nc
chibzuinţă apa, de a nu o peni — 60 la sută, la Uri- crărilor necesare pentru a rea Rom-
risipi. Este cunoscut însă eani — 64,5 la sută, la O- nu se ajunge ca unele pro (Urmare din pag. 1) lui a permis, am intrat ur rca seminţei de trifoi în Tribuna e
că toamna şi. iarna care răştie — 61. la sulă şi aşa cese de producţie să fie gent la pregătirea patului sol Alexandru Deteştcan. inta/e •
au trecut au Cost foarte să mai departe, astfel că în perturbate din lipsa apei. la semănat. In condiţiile germinativ şi la semăna Inginerul şef al unităţii, a- ria, „Zile
race in precipitaţii, iar ca unele localităţi unităţile Să nu uităm însă că mul specifice acestei primăveri, tul plantelor pentru nutre flat permanent în cîmp cu N. lîatîgl
urmare, debitele apelor de de gospodărie comunală şi tă apă se risipeşte şi în sîntem hotărîţi să încheiem ţuri. Am acordat, ca dc mecanizatorii, pentru a str- fie a slut
suprafaţă au scăzut sim locativă au fost nevoite să casele noastre. Un robinet însămînţările mai devreme, fiecare dată, o atenţie ma praveghea calitatea lucru ticc. Pren
asigurîn-
timpul
cîştigat
ţitor, pînzcle de apă frea introducă restricţii la fur uitat deschis minute în du-ne posibilitatea să pu ximă calităţii lucrărilor, lui, sublinia, că au fost în Episodul :
tică s-au afundat tot mai nizarea apei potabile* tregi, un altul care picură nem baze trainice recoltei atît la discuit,- cit şi la se cheiate semănăturile pe 5 jurnal.
ha, ritmul de lucru urmînd
mult în pămînt si asigura săptămîni şi luni la rînd mănat.
rea apei pentru consumul sînt canale prin care se viitoare. Dintre unităţile in Intr-adevăr, am remar să sporească considerabil
din zilele următoare.
care conducerile colective
casnic sau industrial a de O resursă naturală risipeşte apa potabilă. în şi specialiştii au înţeles a- cat şi noi grija pe care Ieri se lucra din plin si
venit o problemă. Dar şi sumate, asemenea „canale” ccst deziderat amintesc pe mecanizatorii Titus Şerban
şi Ion Bălosu, care au pre
Ia. C.A.P. Tîmpa şi Băcia,
fără această prelungită lip indispensabilă produc pierderi de ordinul C.A.P. Rapoltu Mare, A.E.I. gătit terenul pe 30 de ha unde mecanizatorii Nicolae SKI.ECŢ*
să do precipitaţii să ne gîn- vieţii, activităţii zecilor de tone în 24 de ore. Bobii na şi C.A.P. Sîntan- .şi încorporat sămînţa do Dudaş, Viorel Rad, Onişor GRAMUL
programul
dim cu cită trudă şi cu economico-sociale Apa înseamnă viaţă, în drei, unde se munceşte din lucerna în sol pe 15 ha, o Raşca şi losif Lorincz au Kaspumlei:
cită cheltuială ajunge apa seamnă confort în casele plin la semănat. dovedesc pentru calitatea pregătit pentru semănat lor; 111,00 JL
în casele noastre. Investi noastre. Dacă cu toţii o — După ploile căzute în lucrului. cîtc 10 ha de teren în fie 10.05 Suc
10,115 „Şuii
ţiile pentru captarea şi dis De curînd, Grupul între vom gospodări cum trebuie, ultimele zile, vremea s-a O activitate bună sc des care unitate. lor“. cit
tribuirea ei în aşezările prinderilor de gospodărie o vom avea mereu la ro îmbunătăţit considerabil — făşoară şi pe ogoarele A.E.I. 11.00 »ul
umane sînt costisitoare. comunală şi locativă şi O- binete, aşa cum ne dorim. preciza Cornel Tărăpoancă, Bobîlna, unde mecanizato Cum vremea frumoasă 11.05 Coli
II,: 15 Mu/.i
Tratarea şi transportul a- fieiul de gospodărirea ape Depinde deci do noi dacă inginerul şef al C.A.P. Ra- rii Nicolac Bolea şi Ion din ultimele două zile a Buletin
pei implică, de asemenea, lor au întocmit un program o vom avea sau nu în can pollu Mare. Am verificat Matîş au pregătit pînă a- favorizat zvîntarea terenu ştiinţa sec»
consumuri de substanţe comun de măsuri pentru tităţi îndestulătoare pentru zilnic toate tarlalele unde cum patul germinativ pe lui pe majoritatea supra Din como.
13.00 De 1
chimice, energie electrică, asigurarea alimentării eu toate nevoile econom ico-so- avem planificat să semă 40 de ba, iar Petre Bre- feţelor destinate cultivării Avanprem
conducte etc. Avem deci, apă a localităţilor şi uni ciale. năm în această primăvară teanu a însămînţat cu ovăz în această primăvară, pre is,is Oper
dreptul să o consumăm ne tăţilor economico-sociale în ION CIOCLEI şi acolo unde starea solu o suprafaţă de 15 ha. şedintele consiliului unic re.se viole
Stol/, (se
chibzuit V Avem dreptul să condiţiile actuale. O parte agroindustrial nc asigura Oda limbi
La rîndul lor, mecaniza
consumăm -apă potabilă în din aceste măsuri se refe torii Ion Boca şi Aurel că de" astăzi, in toate uni lladiojurn.
tăţile, se va intra la se
procese tehnologice care nu ră la terminarea şi pune mănatul culturilor din pri dienţa rai
fure în ci
reclamă acest lucru ? Evi rea în funcţiune a capaci Costina au pregătit pentru letin de
ma epocă, lucrarea urmînd
dent, nu I tăţilor de captare, tratare, semănat 30 ha de teren la a fi încheiată în cel mai diojr' *eta
J
Şi totuşi, datele culese transport şi înmagazinare C.A.P. Sîntandrei. în urma scurt timp. iVt î m
paf.
lor, lucrează la încorpora-
de la principalul furnizor aflate în lucru. In alt ca muzical;
de apă potabilă in locali pitol al programului au rii; 21,0» I.
22.00
O zi i
tăţile judeţului — G.I.G.C.L fost cuprinse unităţi eco Moment p<
— arată că apa potabilă nomice care sînt obligate SINDICATELE — PREZENTĂ ACTIVA. turnă mu
nu este folosită cu chib să-şi realizeze surse proprii 21,0» Bule
zuinţă, că încă se risipeş de apă industrială. Sînt RESPONSABILĂ iN REALIZAREA
te pe diferite „canale" sau nominalizate eu asemenea
se consumă în alte sco măsuri: Preparaţia de căr SARCINILOR ECONOMICO-SOCIALE
puri decît cele care recla bune Livezeni, întreprinde
mă consum de apă potabi rile miniere Petrila, Vul
lă. Astfel, din totalul apei can, Valea de Brazi, Cîm- Priorităţi ale muncii (Patri
distribuite în 19118, 51,7 ia- pu lui Neag, Uricani, Lu- Hon*» Koi
NKDOAH. 1
sută a fost folosită de peni, întreprinderea meca- de iiecare zi rifnlui t
populaţie în scopuri casni nlră Orăştie, Exploatarea (Modern
ce de asigurare a confor minieră Certej, întreprin Viteazul.
B); c ;e st
tului în locuinţe, iar 45,3 derile „Marmura" şi de La întreprinderea de în căi ţăminte Hunedoara a intrat în La .şedinţa comună a bire celor din minerit şi si torc ? (FI;
la sută în unităţi indus material rulant din Sime- fabricaţie un nou model» la care lucrează şi Aurelia Mi- Plenarei C.C. al P.C.R., or derurgie. ŞAN): Dr.
liallov.
triale şi social-culturale. O ria, întreprinderea minie ganismelor democratice şi Problemele prevenirii si ring).; )>ri
fiului (7 7
situaţie globală care arată ră Barza, T.A.G.C.M., Coo organizaţiilor de masă şi înlăturării stărilor preacci- ca nţ A la-
că aproape jumătate din perativa „Progresul" Deva obşteşti din 28—30 noiem dentale au făcut şi fac o- IAJPKNI:
apa captată, tratată şi adu si, bineînţeles, unităţile Preocupări care dau un brie 1988, secretarul gene bicctul multor prevederi VULCAN:
(Luceafăr)
să în oraşe este consumată G.I.G.C.L. din toate localii ral al partidului, tovarăşul ale programelor do creşte ItAzbunan
în alte scopuri decît asigu tăţile. Termenele de înfăp Ni colac Ceauşesctl a atras re a productivităţii mun (Minerul)
rarea consumului casnic. tuire a măsurilor din acest aspect civilizat localităţilor atenţia asupra necesităţii cii, de modernizare a teh Străina (I
Sînt localităţi însă in care program sînt scurte, cele îmbunătăţirii activităţii sin nologiilor. IVinneton
roşie);
(Urmare din pag .1) zilnie curăţenie. Spaţiile dicatelor. Iar un domeniu In acelaşi timp, sindica Pr 1 Vnul
din faţa blocurilor şi deosebit de important în lele desfăşoară o intensă IX a o,
0* rul):
acest sens este îmbunătă
dintre acestea sînt de a-
Să facem din 1989 - anul celor îşi întreţin cu grijă atîl senionea curate. Cu toate ţirea continuă a condiţiiloi şi variată activitate educa O lobadA
ra); GFO
tivă, de cunoaştere a legis
de muncă, prevenirea acci
zonei mii
propriile incinte cîi şi acestea, în centrul civfc
trotuarele şi porţiunile de am întîlnit şi aspecte ce dentelor si îmbolnăvirilor laţiei în vigoare. Au fost de cuitu
şi sînt organizate simpo
mai mari producţii in agricultură stradă din faţa caselor. fac notă discordantă cu profesionale. Prin forme zioane, schimburi de expe HAŢEG::
„Cintarea
specifice, organele şi orga
da) ; 13H.
— Avem cuprinse în aspectul general. în faţa
programul privind apli magazinului de legume şi nizaţiile sindicale urmăresc rienţă, consfătuiri şi in ni'gmlui
(Urmare din pag. 1} noase şi alte acţiuni agro- carea Legii 10/1982 — fructe din apropierea li în primul rînd înţelegerea struiri, studii şi sinteze cu Itl A :• LAc.
ILI.A: L»
privire la funcţionalitatea
aîneliorative. De asemenea, subliniază interlocutorul ceului, ca şi pe trotuarele de către oamenii muncii a compartimentelor- de pro •Charley t
grijă deosebită se cere a* nostr.u — obiective impor bulevardului Tudor Via- politicii profund umaniste tecţie a muncii.
In scopul realizării unei cordată sporirii producţiei tante cum sînt plantarea dimircscu, am văzut a partidului nostru de asi
agriculturi avansate — a animaliere, contractării şi a 7 450 pomi şi arbuşti multe hîrtii pe jos. Faptul gurare a unor cît mai bu O recentă -analiză efec
precizat secretarul generai preluării la fondul de stat ornamentali, redarea in s-ar explica, pe de o ne condiţii de muncă şi tuată ' la nivelul Consiliu
al partidului — trebuie ea a produselor agroalimenta circuitul agricol a unei parte, prin puţinul res viaţă a oamenilor. lui judeţean al sindicatelor Numerel
o atenţie deosebită să fie re din toate sectoarele. suprafeţe de 4 hectare pect a! unor cetăţeni faţă In colaborare cu Inspec a relevat însă şi faptul că tragerea e
acordată dezvoltării secto- î nfăptuirea i imperativelor teren, întreţineri şi repa de localitatea în care toratul de stat teritorial în acest domeniu nu peste 8 martie
rului zootehnic, sporirii e- noii revoluţii agrare, nece raţii la 2 500 m străzi şi trăiesc, dar şi prin lipsa pentru protecţia muncii, tot se acţionează cu fer FAZA J
fectivelor, pe întreaga ţară, sita — aşa cum a eviden 1 300 m trotuare, cură de coşuri pentru gunoi. sindicatele au iniţiat şi or mitatea şi răspunderea ce Fxtr. i
la 11 milioane bovine şi 30 ţiat secretarul general a) ţirea - şi amenajarea a De altfel, în centru] Ha ganizează acţiuni ce vizea rute. Datorită nerespectării :!?», 32 ;
milioane ovine. Sarcini im partidului — ca o atenţie 32 000 m şanţuri, zugră ţegului am văzut foarte ză respectarea normelor şi tehnologiilor de lucru, pă Fxtr. a
portante în această privin deosebită să fie acordată veli la faţade, amenaja puţine coşuri de gunoi, reglementările în domeniul răsirii locurilor de muncă, <5, 35, 44.
1
ţă revin crescătorilor di ridicării nivelului profesio rea celor două trasee iar cele care există sînt securităţii muncii, pentru intrarea in zone periculoa FAZA /
animale din judeţul nostru nal, tehnic şi ştiinţific a] turistice din comună şi vechi, ruginite. Ar fi util întronarea unui climat de se sau interzise,' lipsei de
care, potrivit prevederilor cadrelor, al tuturor lucră altele — estimate la o ca edilii oraşului să sc ordine şi disciplină, de asi control si exigenţă din par Fxtr. a
programului stabilit, tre torilor, care să aplice pe valoare totală de 2 480 000 gîndească la confecţiona gurare a condiţiilor mate tea cadrelor de conducere 15. 43, 37;
buie să asigure toate con seară largă cele mai noi lei. rea de noi recipiente. Pe riale necesare. Aceste pro şi activului sindical, se în Fxtr. a
diţiile pentru ea in 19119 să cuceriri nJe ştiinţei, să ac Haţeg. Asemenea tu străzi — cum este de pil bleme constituie priorităţi registrează accidente şi îm )8, 17 ;
Fxtr. a
sporească efectivele cu mai ţioneze în spirit revoluţio turor localităţilor urbane dă cea de lingă [iodul ale activităţii organelor şi bolnăviri profesionale, cu <, 43, 21
mult do 40 000 bovine şi nar, de ordine şi discipli ale patriei, Haţegul pă peste rîul Galbena — o organizaţiilor sindicale şi efecte negative asupra rea Fxtr. a
aproape 100 000 ovine, ceea nă, pentru îndeplinirea şeşte viguros pc calea grămadă de moloz aş consiliilor oamenilor mun lizării sarcinilor de pro 28, 38, 2,
Fxtr. a
ce va determina o mai bu programelor de dezvoltare dezvoltării social-cdili- teaptă de multă vreme cii. Se urmăreşte perma ducţie. Asemenea cazuri se '2, 18, 17,
nă valorificare a potenţia a agriculturii. Aplicarea tare, proces ce se intensi să fie ridicată. In faţa u- nent acordarea unui spri întîlnesc în unităţi miniere Fxtr. a
lului zootehnie existent in retribuirii în acord global, fică de la an la an. O da nor magazine comerciale jin concret şi eficient co din Valea Jiului, combina 5, 27, 32.
fiecare C.A.R., I.A.S., aso în raport de munca depu tă cu terminarea cvarta nu se mătură în fiecare lectivelor muncitoreşti, ma tele siderurgice din Călan FAZA /
Fxtr. a
ciaţie inlcreooperatistă şi să şi rezultatele obţinute, lului de locuinţe de pe zi. Ani amintit de uni terializarea tuturor măsuri şi Hunedoara, la alte între 18, 43, 24.
unitate administrativ-ieri- majorarea cantităţilor de bulevardul Tudor Vladi- tatea pentru desfacerea lor şi hotărîrilor stabilite, prinderi din judeţ. Toate
toriaiâ. Pentru îndeplinirea cereale şi legume acordate mirescu se conturează legumelor şi fructelor. La întărirea controlului şi au acestea reflectă şi faptul
programelor se impune o cooperatorilor ca retribu noul centru civic al ora ea poate fi adăugat şi tocontrolului. De asemenea, că intervenţia sindicatelor LVre
preocupare deosebită in ţie în natură, combaterea şului ce se va întregi cu magazinul „Gostat". După se caută sporirea calitativă nu este întotdeauna promp
vederea creşterii cantitati cu fermitate a tendinţelor edificii social-culturale. cile ştim, lucrătorii co a propagandei de protecţie tă şi eficientă, fiind de
Pentru
ve şi calitative a bazei fu de autolinişlire si automul- Un raid efectuat prin merciali şi cei din secto a muncii, a gradului de multe ori formală şi lip fi prcdoin
rajere folosirii cu randa ţumire, promovarea largă Haţeg ne-a convins că rul prestări-scrvicii au dotare şi utilizare a apara sită de consistenţă. Toc eu cerul
ment maxim a suprafeţelor a noului în toate sectoa se depun strădanii per obligaţia de a păstra cu turii audiovizuale, buna mai de aceea, măsurile sta Vor câde.
destinate producerii nu rele agriculturii judeţului, manente pentru buna lui răţenia în unităţile unde funcţionare a cabinetelor bilite cu prilejul analizei arii rostii
sufla moi
treţurilor, Îmbunătăţirii pa reprezintă importante pir- gospodărire şi înfrumuse muncesc. Această obliga de protecţia muncii, a com vizează implicarea mai res torul nori
jiştilor naturale pe toate ghii ce trebuie folosite în ţare. Prin grija consi ţie trebuie respectată cu partimentelor de speciali ponsabilă a organelor şi râturile 1
suprafeţele prin lucrări dr scopul mobilizării tuturor liului popular orăşenesc, rigurozitate pentru ca tate, întărirea răspunderii organizaţiilor sindicale, a cuprinse
curăţare, fertilizare, rege rezervelor existente în uni a cetăţenilor şi a lucrăto localităţile noastre să fie inspectorilor obşteşti din întregului activ pentru e- Şi plus A
maxime i
nerare, combatere a ero tăţile agricole pentru spo rilor de la E.G.C.L., pe mereu frumoase, bine birourile grupelor sindica liminarca acestor deficien 15 grade,
ziunii şi aridităţii solubil, rirea producţiei agricole şi principalele artere se face gospodărite. le in exercitarea obligaţii ţe- mineaţa.
defrişarea vegetaţiei 1* m- a eficienţei economice. lor cc lc revin, cu deose- VALENTIN NEAGU