Page 30 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 30

Pag 2                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI NR



                   APA. S-o consumăm  cu  chibzuinţă,                                           CAMPANIA AGRICOLA i

                        să nu risipim nici un                      strop!

                                                                                                                                                                              •  19,00
             Poate  să'  pară  cuiva  ridi­  acest  consum  depăşeşte  60   mai  multe  situîndu-se  la   Cu toate forţele ia pregătirea                                     19,25  Ag
            col  că  vorbim  acum,  in  lu­  la  sulă.  La  Călan  s-a  con­  sfîr.şitul semestrului I. Con­                                                                grame  prii
            na  martie,  după  o  toamnă   sumat  în  scopuri  prepon­  ducerile  unităţilor  în  cauză                                                                     File de glor
            şi  o  iarnă,  despre  necesi­  derent  industriale  67  la   trebuie,  doci,  să  ia  măsuri     terenului şi semănaţi                                          20,05  Lau
            tatea  de  a  consuma  cu   sută  din  apa  adusă,  la  Lu-   urgente  de  realizare  a  lu­                                                                     valului  nc
            chibzuinţă  apa,  de  a  nu  o   peni  —  60  la  sută,  la  Uri-   crărilor  necesare  pentru  a                                                                rea  Rom-
            risipi.  Este  cunoscut  însă   eani  —  64,5  la  sută,  la  O-   nu  se  ajunge ca  unele pro­  (Urmare din pag. 1)  lui  a  permis,  am  intrat  ur­  rca  seminţei  de  trifoi  în   Tribuna  e
            că  toamna  şi.  iarna  care   răştie  —  61.  la  sulă  şi  aşa   cese  de  producţie  să  fie            gent  la  pregătirea  patului   sol  Alexandru  Deteştcan.   inta/e  •
            au trecut au Cost foarte să­  mai  departe,  astfel  că  în   perturbate din lipsa apei.  la  semănat.  In  condiţiile   germinativ  şi  la  semăna­  Inginerul  şef  al  unităţii,  a-   ria,   „Zile
            race  in  precipitaţii,  iar  ca   unele   localităţi   unităţile   Să nu uităm însă că mul­  specifice  acestei  primăveri,   tul  plantelor  pentru  nutre­  flat  permanent  în  cîmp  cu   N.  lîatîgl
            urmare,  debitele  apelor  de   de  gospodărie  comunală  şi   tă  apă  se  risipeşte  şi  în   sîntem  hotărîţi  să  încheiem   ţuri.  Am  acordat,  ca  dc   mecanizatorii,  pentru  a  str-   fie  a  slut
            suprafaţă  au  scăzut  sim­  locativă  au  fost  nevoite  să   casele  noastre.  Un  robinet   însămînţările  mai  devreme,   fiecare  dată,  o  atenţie  ma­  praveghea  calitatea  lucru­  ticc.  Pren
                                                                                                            asigurîn-
                                                                                            timpul
                                                                                                    cîştigat
            ţitor,  pînzcle  de  apă  frea­  introducă  restricţii  la  fur­  uitat  deschis  minute  în­  du-ne  posibilitatea  să  pu­  ximă   calităţii   lucrărilor,   lui,  sublinia,  că  au fost  în­  Episodul  :
            tică  s-au  afundat  tot  mai   nizarea apei potabile*  tregi,  un  altul  care  picură   nem  baze  trainice  recoltei   atît  la  discuit,-  cit  şi  la  se­  cheiate  semănăturile  pe  5   jurnal.
                                                                                                                                                  ha,  ritmul  de  lucru  urmînd
            mult  în  pămînt  si  asigura­                       săptămîni  şi  luni  la  rînd                         mănat.
            rea  apei  pentru  consumul                          sînt  canale  prin  care  se   viitoare.  Dintre  unităţile  in   Intr-adevăr,  am  remar­  să  sporească  considerabil
                                                                                                                                                  din zilele următoare.
                                                                                            care  conducerile  colective
            casnic  sau  industrial  a  de­  O resursă naturală   risipeşte  apa  potabilă.  în­  şi  specialiştii  au  înţeles  a-   cat  şi  noi  grija  pe  care   Ieri  se  lucra  din  plin  si
            venit  o  problemă.  Dar  şi                         sumate,  asemenea  „canale”   ccst  deziderat  amintesc  pe   mecanizatorii  Titus  Şerban
                                                                                                                       şi  Ion  Bălosu,  care  au  pre­
                                                                                                                                                  Ia.  C.A.P.  Tîmpa  şi  Băcia,
           fără  această  prelungită  lip­  indispensabilă       produc  pierderi  de  ordinul   C.A.P.  Rapoltu  Mare,  A.E.I.   gătit  terenul  pe  30  de  ha   unde  mecanizatorii  Nicolae   SKI.ECŢ*
           să do precipitaţii să ne gîn-   vieţii, activităţii   zecilor de tone în 24 de ore.  Bobii  na  şi  C.A.P.  Sîntan-   .şi  încorporat  sămînţa  do   Dudaş,  Viorel  Rad,  Onişor   GRAMUL
                                                                                                                                                                             programul
           dim  cu  cită  trudă  şi  cu   economico-sociale        Apa  înseamnă  viaţă,  în­  drei,  unde  se  munceşte din   lucerna  în  sol  pe  15  ha,  o   Raşca  şi  losif  Lorincz  au   Kaspumlei:
            cită  cheltuială  ajunge  apa                        seamnă  confort  în  casele   plin la semănat.        dovedesc  pentru  calitatea   pregătit   pentru   semănat   lor; 111,00 JL
            în  casele  noastre.  Investi­                       noastre.  Dacă  cu  toţii  o   —  După  ploile  căzute  în   lucrului.           cîtc  10  ha  de  teren  în  fie­  10.05  Suc
                                                                                                                                                                             10,115 „Şuii
            ţiile pentru captarea şi dis­  De  curînd,  Grupul  între­  vom gospodări cum trebuie,   ultimele  zile,  vremea  s-a   O  activitate  bună  sc  des­  care unitate.  lor“. cit
            tribuirea  ei  în  aşezările   prinderilor  de  gospodărie   o  vom  avea  mereu  la  ro­  îmbunătăţit  considerabil  —   făşoară şi pe ogoarele A.E.I.          11.00  »ul
            umane   sînt   costisitoare.   comunală  şi  locativă  şi  O-   binete,  aşa  cum  ne  dorim.   preciza  Cornel  Tărăpoancă,   Bobîlna,  unde  mecanizato­  Cum  vremea  frumoasă   11.05  Coli
                                                                                                                                                                             II,: 15 Mu/.i
           Tratarea  şi  transportul  a-   fieiul  de  gospodărirea  ape­  Depinde  deci  do  noi  dacă   inginerul  şef  al  C.A.P.  Ra-   rii  Nicolac  Bolea  şi  Ion   din  ultimele  două  zile  a   Buletin
            pei  implică,  de  asemenea,   lor au întocmit un program   o vom avea  sau nu în can­  pollu  Mare.  Am  verificat   Matîş  au  pregătit  pînă  a-   favorizat  zvîntarea  terenu­  ştiinţa sec»
            consumuri   de   substanţe   comun  de  măsuri  pentru   tităţi  îndestulătoare  pentru   zilnic  toate  tarlalele  unde   cum  patul  germinativ  pe   lui  pe  majoritatea  supra­  Din como.
                                                                                                                                                                             13.00 De 1
            chimice,  energie  electrică,   asigurarea  alimentării  eu   toate nevoile econom ico-so-   avem  planificat  să  semă­  40  de  ba,  iar  Petre  Bre-   feţelor  destinate  cultivării   Avanprem
           conducte  etc.  Avem  deci,   apă  a  localităţilor  şi  uni­  ciale.            năm  în  această  primăvară   teanu  a  însămînţat  cu  ovăz   în  această  primăvară,  pre­  is,is  Oper
            dreptul să o consumăm ne­  tăţilor  economico-sociale  în       ION CIOCLEI     şi  acolo  unde  starea  solu­  o suprafaţă de 15 ha.  şedintele  consiliului  unic   re.se  viole
                                                                                                                                                                             Stol/,  (se
            chibzuit  V  Avem  dreptul  să   condiţiile  actuale.  O  parte                                                                       agroindustrial  nc  asigura   Oda  limbi
                                                                                                                         La  rîndul  lor,  mecaniza­
           consumăm  -apă  potabilă  în   din  aceste  măsuri  se  refe­                                               torii  Ion  Boca  şi  Aurel   că  de"  astăzi,  in  toate  uni­  lladiojurn.
                                                                                                                                                  tăţile,  se  va  intra  la  se­
           procese tehnologice care nu   ră  la  terminarea  şi  pune­                                                                            mănatul  culturilor  din  pri­  dienţa  rai
                                                                                                                                                                             fure  în  ci
            reclamă  acest  lucru  ?  Evi­  rea  în  funcţiune  a  capaci­                                             Costina  au  pregătit  pentru                         letin  de
                                                                                                                                                  ma  epocă,  lucrarea  urmînd
            dent, nu I                tăţilor  de  captare,  tratare,                                                  semănat  30  ha  de  teren  la   a  fi  încheiată  în  cel  mai   diojr' *eta
                                                                                                                                                                                   J
             Şi  totuşi,  datele  culese   transport  şi  înmagazinare                                                 C.A.P.  Sîntandrei.  în  urma   scurt timp.           iVt   î   m
                                                                                                                                                                             paf.
                                                                                                                       lor, lucrează la încorpora-
            de  la  principalul  furnizor   aflate  în  lucru.  In  alt  ca­                                                                                                 muzical;
            de  apă  potabilă  in  locali­  pitol  al  programului  au                                                                                                      rii; 21,0» I.
                                                                                                                                                                             22.00
                                                                                                                                                                                    O zi i
           tăţile  judeţului  —  G.I.G.C.L   fost  cuprinse  unităţi  eco­                                                                                                  Moment  p<
           —  arată  că  apa  potabilă   nomice  care  sînt  obligate                                                      SINDICATELE — PREZENTĂ ACTIVA.                    turnă   mu
            nu  este  folosită  cu  chib­  să-şi  realizeze  surse  proprii                                                                                                  21,0» Bule
           zuinţă,  că  încă  se  risipeş­  de  apă  industrială.  Sînt                                                         RESPONSABILĂ iN REALIZAREA
            te  pe  diferite  „canale"  sau   nominalizate  eu  asemenea
           se  consumă  în  alte  sco­  măsuri:  Preparaţia  de  căr­                                                        SARCINILOR ECONOMICO-SOCIALE
            puri  decît  cele  care  recla­  bune  Livezeni,  întreprinde­
            mă  consum  de  apă potabi­  rile  miniere  Petrila,  Vul­
           lă.  Astfel,  din  totalul  apei   can,  Valea  de  Brazi,  Cîm-                                                  Priorităţi ale muncii                              (Patri
           distribuite în 19118, 51,7 ia-   pu  lui  Neag,  Uricani,  Lu-                                                                                                    Hon*»  Koi
                                                                                                                                                                             NKDOAH. 1
           sută  a  fost  folosită  de   peni,  întreprinderea  meca-                                                                de iiecare zi                           rifnlui   t
           populaţie  în  scopuri  casni­  nlră  Orăştie,  Exploatarea                                                                                                       (Modern
           ce  de  asigurare  a  confor­  minieră  Certej,  întreprin­                                                                                                       Viteazul.
                                                                                                                                                                             B); c ;e st
           tului  în  locuinţe,  iar  45,3   derile   „Marmura"   şi   de   La  întreprinderea  de  în  căi  ţăminte  Hunedoara  a  intrat  în   La  .şedinţa  comună  a   bire  celor din minerit şi si­  torc  ?  (FI;
            la  sută  în  unităţi  indus­  material  rulant  din  Sime-   fabricaţie  un  nou  model»  la  care  lucrează  şi  Aurelia  Mi-   Plenarei  C.C.  al  P.C.R.,  or­  derurgie.  ŞAN):  Dr.
                                                                   liallov.
           triale  şi  social-culturale.  O   ria,  întreprinderea  minie­                                             ganismelor  democratice  şi   Problemele  prevenirii  si   ring).; )>ri
                                                                                                                                                                             fiului  (7  7
           situaţie  globală  care  arată   ră  Barza,  T.A.G.C.M.,  Coo­                                              organizaţiilor  de  masă  şi   înlăturării  stărilor  preacci-   ca nţ A la-
           că  aproape  jumătate  din   perativa  „Progresul"  Deva                                                    obşteşti  din  28—30  noiem­  dentale  au  făcut  şi  fac  o-   IAJPKNI:
           apa captată, tratată şi adu­  si,   bineînţeles,   unităţile   Preocupări care dau un                       brie  1988,  secretarul  gene­  bicctul   multor   prevederi   VULCAN:
                                                                                                                                                                             (Luceafăr)
           să  în  oraşe este consumată   G.I.G.C.L.  din  toate  localii                                              ral  al  partidului,  tovarăşul   ale  programelor  do  creşte­  ItAzbunan
           în  alte  scopuri  decît  asigu­  tăţile.  Termenele  de  înfăp­                                            Ni  colac  Ceauşesctl  a  atras   re  a  productivităţii  mun­  (Minerul)
           rarea  consumului  casnic.   tuire  a  măsurilor  din  acest   aspect civilizat localităţilor               atenţia  asupra  necesităţii   cii,  de  modernizare  a  teh­  Străina (I
           Sînt localităţi însă in care  program sînt scurte, cele                                                    îmbunătăţirii  activităţii  sin­  nologiilor.          IVinneton
                                                                                                                                                                             roşie);
                                                                     (Urmare din pag .1)   zilnie  curăţenie.  Spaţiile   dicatelor.  Iar  un  domeniu   In  acelaşi  timp,  sindica­  Pr 1  Vnul
                                                                                            din   faţa   blocurilor   şi   deosebit  de  important  în   lele  desfăşoară  o  intensă   IX a o,
                                                                                                                                                                             0* rul):
                                                                                                                       acest  sens  este  îmbunătă­
                                                                                           dintre  acestea  sînt  de  a-
           Să  facem  din  1989  -  anul  celor                    îşi  întreţin  cu  grijă  atîl  senionea  curate.  Cu  toate   ţirea  continuă  a  condiţiiloi   şi  variată  activitate  educa­  O lobadA
                                                                                                                                                                             ra); GFO
                                                                                                                                                  tivă,  de  cunoaştere  a  legis­
                                                                                                                       de  muncă,  prevenirea  acci­
                                                                                                                                                                             zonei mii
                                                                   propriile  incinte  cîi  şi  acestea,  în  centrul  civfc
                                                                   trotuarele  şi  porţiunile  de  am  întîlnit  şi  aspecte  ce   dentelor  si  îmbolnăvirilor   laţiei  în  vigoare.  Au  fost   de cuitu
                                                                                                                                                  şi  sînt  organizate  simpo­
           mai mari producţii in agricultură                       stradă din faţa caselor.  fac  notă  discordantă  cu   profesionale.   Prin   forme   zioane,  schimburi  de  expe­  HAŢEG::
                                                                                                                                                                             „Cintarea
                                                                                                                       specifice,  organele  şi  orga­
                                                                                                                                                                             da) ; 13H.
                                                                     —  Avem  cuprinse  în  aspectul  general.  în  faţa
                                                                   programul  privind  apli­  magazinului  de  legume  şi   nizaţiile  sindicale  urmăresc   rienţă,  consfătuiri  şi  in­  ni'gmlui
                 (Urmare din pag. 1}  noase  şi  alte  acţiuni  agro-   carea Legii 10/1982   —  fructe  din  apropierea  li­  în  primul  rînd  înţelegerea   struiri,  studii  şi  sinteze  cu   Itl A :• LAc.
                                                                                                                                                                             ILI.A: L»
                                                                                                                                                  privire  la  funcţionalitatea
                                      aîneliorative.  De  asemenea,   subliniază   interlocutorul  ceului,  ca  şi  pe  trotuarele   de  către  oamenii  muncii  a   compartimentelor-  de  pro­  •Charley t
                                      grijă  deosebită  se  cere  a*   nostr.u — obiective impor­  bulevardului  Tudor  Via-   politicii  profund  umaniste   tecţie a muncii.
             In  scopul  realizării  unei   cordată  sporirii  producţiei   tante  cum  sînt  plantarea  dimircscu,   am   văzut   a  partidului  nostru  de  asi­
           agriculturi  avansate  —  a   animaliere,  contractării  şi   a  7  450  pomi  şi  arbuşti   multe hîrtii pe jos. Faptul   gurare  a  unor  cît  mai  bu­  O  recentă  -analiză  efec­
           precizat  secretarul  generai   preluării  la  fondul  de  stat   ornamentali,  redarea  in  s-ar  explica,  pe  de  o   ne  condiţii  de  muncă  şi   tuată  '  la  nivelul  Consiliu­
           al  partidului  —  trebuie  ea   a  produselor  agroalimenta­  circuitul  agricol  a  unei   parte,  prin  puţinul  res­  viaţă a oamenilor.  lui  judeţean  al  sindicatelor   Numerel
           o  atenţie  deosebită  să  fie   re din toate sectoarele.  suprafeţe  de  4  hectare   pect  a!  unor  cetăţeni  faţă   In  colaborare  cu  Inspec­  a  relevat  însă  şi  faptul  că   tragerea e
           acordată  dezvoltării  secto-   î nfăptuirea i imperativelor   teren,  întreţineri  şi  repa­  de   localitatea   în   care   toratul  de  stat  teritorial   în  acest  domeniu  nu  peste   8 martie
           rului  zootehnic,  sporirii  e-   noii  revoluţii  agrare,  nece­  raţii  la  2  500  m  străzi  şi  trăiesc,  dar  şi  prin  lipsa   pentru   protecţia   muncii,   tot  se  acţionează  cu  fer­  FAZA J
           fectivelor,  pe  întreaga  ţară,   sita  —  aşa  cum  a  eviden­  1  300  m  trotuare,  cură­  de  coşuri  pentru  gunoi.   sindicatele  au  iniţiat  şi  or­  mitatea  şi  răspunderea  ce­  Fxtr. i
            la  11  milioane  bovine şi 30   ţiat  secretarul  general  a)   ţirea  -  şi  amenajarea  a  De  altfel,  în  centru]  Ha­  ganizează  acţiuni  ce  vizea­  rute.  Datorită  nerespectării   :!?», 32 ;
           milioane  ovine.  Sarcini  im­  partidului  —  ca  o  atenţie   32  000  m  şanţuri,  zugră­  ţegului  am  văzut  foarte   ză  respectarea  normelor  şi   tehnologiilor  de  lucru,  pă­  Fxtr. a
           portante  în  această  privin­  deosebită  să  fie  acordată   veli  la  faţade,  amenaja­  puţine  coşuri  de  gunoi,   reglementările  în  domeniul   răsirii  locurilor  de  muncă,   <5, 35, 44.
                                  1
           ţă  revin  crescătorilor  di    ridicării  nivelului  profesio­  rea  celor  două  trasee  iar  cele  care  există  sînt   securităţii  muncii,  pentru   intrarea  in  zone  periculoa­  FAZA /
           animale  din  judeţul  nostru   nal,  tehnic  şi  ştiinţific  a]   turistice  din  comună  şi  vechi,  ruginite.  Ar  fi  util   întronarea  unui  climat  de   se  sau  interzise,'  lipsei  de
           care,  potrivit  prevederilor   cadrelor,  al  tuturor  lucră­  altele  —  estimate  la  o  ca  edilii  oraşului  să  sc   ordine  şi  disciplină,  de  asi­  control si exigenţă din par­  Fxtr. a
           programului  stabilit,  tre­  torilor,  care  să  aplice  pe   valoare totală de 2 480 000  gîndească  la  confecţiona­  gurare  a  condiţiilor  mate­  tea  cadrelor  de  conducere   15. 43, 37;
            buie  să  asigure  toate  con­  seară  largă  cele  mai  noi   lei.            rea  de  noi  recipiente.  Pe   riale  necesare.  Aceste  pro­  şi  activului  sindical,  se  în­  Fxtr. a
           diţiile pentru ea in 19119 să   cuceriri  nJe  ştiinţei,  să  ac­  Haţeg.  Asemenea  tu­  străzi  —  cum  este  de  pil­  bleme  constituie  priorităţi   registrează  accidente  şi  îm­  )8, 17 ;
                                                                                                                                                                              Fxtr. a
           sporească  efectivele  cu  mai   ţioneze  în  spirit  revoluţio­  turor  localităţilor  urbane  dă  cea  de  lingă  [iodul   ale  activităţii  organelor  şi   bolnăviri  profesionale,  cu   <, 43, 21
           mult  do  40  000  bovine  şi   nar,  de  ordine  şi  discipli­  ale  patriei,  Haţegul  pă­  peste  rîul  Galbena  —  o   organizaţiilor  sindicale  şi   efecte  negative  asupra  rea­  Fxtr. a
           aproape 100 000 ovine, ceea   nă,   pentru   îndeplinirea   şeşte  viguros  pc  calea  grămadă  de  moloz  aş­  consiliilor  oamenilor  mun­  lizării  sarcinilor  de  pro­  28, 38, 2,
                                                                                                                                                                              Fxtr. a
           ce  va  determina  o  mai  bu­  programelor  de  dezvoltare   dezvoltării   social-cdili-   teaptă  de  multă  vreme   cii.  Se  urmăreşte  perma­  ducţie.  Asemenea  cazuri  se   '2, 18, 17,
           nă  valorificare  a  potenţia­  a   agriculturii.   Aplicarea   tare, proces ce se intensi­  să  fie  ridicată.  In  faţa  u-   nent  acordarea  unui  spri­  întîlnesc  în  unităţi  miniere   Fxtr. a
            lului  zootehnie  existent  in   retribuirii  în  acord  global,   fică de la an la an. O da­  nor  magazine  comerciale   jin  concret  şi  eficient  co­  din  Valea  Jiului,  combina­  5, 27, 32.
           fiecare  C.A.R.,  I.A.S.,  aso­  în  raport  de  munca  depu­  tă  cu  terminarea  cvarta­  nu  se  mătură  în  fiecare   lectivelor  muncitoreşti,  ma­  tele  siderurgice  din  Călan   FAZA /
                                                                                                                                                                              Fxtr. a
           ciaţie  inlcreooperatistă  şi   să  şi  rezultatele  obţinute,   lului  de  locuinţe  de  pe  zi.  Ani  amintit  de  uni­  terializarea tuturor măsuri­  şi  Hunedoara,  la  alte  între­  18, 43, 24.
           unitate   administrativ-ieri-   majorarea  cantităţilor  de   bulevardul  Tudor  Vladi-  tatea  pentru  desfacerea   lor  şi  hotărîrilor  stabilite,   prinderi  din  judeţ.  Toate
           toriaiâ.  Pentru  îndeplinirea   cereale  şi  legume  acordate   mirescu   se   conturează  legumelor  şi  fructelor.  La   întărirea  controlului  şi  au­  acestea  reflectă  şi  faptul
           programelor  se  impune  o   cooperatorilor  ca  retribu­  noul  centru  civic  al  ora­  ea  poate  fi  adăugat  şi   tocontrolului. De asemenea,   că  intervenţia  sindicatelor   LVre
           preocupare   deosebită   in   ţie  în  natură,  combaterea   şului  ce  se  va  întregi  cu  magazinul  „Gostat".  După   se  caută  sporirea  calitativă   nu este întotdeauna promp­
           vederea  creşterii  cantitati­  cu  fermitate  a  tendinţelor   edificii social-culturale.  cile  ştim,  lucrătorii  co­  a  propagandei  de  protecţie   tă  şi  eficientă,  fiind  de
                                                                                                                                                                              Pentru
           ve  şi  calitative  a  bazei  fu­  de  autolinişlire  si  automul-   Un  raid  efectuat  prin  merciali  şi  cei  din  secto­  a  muncii,  a  gradului  de   multe  ori  formală  şi  lip­  fi prcdoin
            rajere  folosirii  cu  randa­  ţumire,  promovarea  largă   Haţeg  ne-a  convins  că  rul   prestări-scrvicii   au   dotare  şi  utilizare  a  apara­  sită  de  consistenţă.  Toc­  eu cerul
           ment  maxim  a  suprafeţelor   a  noului  în  toate  sectoa­  se  depun  strădanii  per­  obligaţia  de  a  păstra  cu­  turii   audiovizuale,   buna   mai de aceea, măsurile sta­  Vor câde.
           destinate  producerii  nu­  rele  agriculturii  judeţului,   manente  pentru  buna  lui  răţenia  în  unităţile  unde   funcţionare  a  cabinetelor   bilite  cu  prilejul  analizei   arii rostii
                                                                                                                                                                             sufla moi
           treţurilor, Îmbunătăţirii pa­  reprezintă  importante  pir-   gospodărire  şi  înfrumuse­  muncesc.  Această  obliga­  de protecţia muncii, a com­  vizează  implicarea  mai  res­  torul nori
           jiştilor  naturale  pe  toate   ghii  ce  trebuie  folosite  în   ţare.  Prin  grija  consi­  ţie  trebuie  respectată  cu   partimentelor  de  speciali­  ponsabilă  a  organelor  şi   râturile 1
           suprafeţele  prin  lucrări  dr   scopul  mobilizării  tuturor   liului  popular  orăşenesc,  rigurozitate   pentru   ca   tate,  întărirea  răspunderii   organizaţiilor  sindicale,  a   cuprinse
           curăţare,  fertilizare,  rege­  rezervelor  existente  în  uni­  a  cetăţenilor  şi  a  lucrăto­  localităţile  noastre  să  fie   inspectorilor  obşteşti  din   întregului  activ  pentru  e-   Şi plus A
                                                                                                                                                                             maxime i
            nerare,  combatere  a  ero­  tăţile  agricole  pentru  spo­  rilor  de  la  E.G.C.L.,  pe  mereu   frumoase,   bine   birourile  grupelor  sindica­  liminarca  acestor  deficien­  15 grade,
           ziunii  şi  aridităţii  solubil,   rirea  producţiei  agricole  şi   principalele artere se face  gospodărite.  le  in  exercitarea  obligaţii­  ţe-              mineaţa.
           defrişarea vegetaţiei 1* m-  a eficienţei economice.                                                        lor  cc  lc  revin,  cu  deose-  VALENTIN NEAGU
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35