Page 37 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 37
<1
decisiva! cincinali ului actual
I® <Cufl
M * vi/ M Sarcinile de plan-îndeplinite
exemplar, la toţi indicatorii
S O C I A L I S M U L Contribuţie sporită la dezvoltarea
bazei de materii prime a ţării
IX. Ce sarcini revin unităţii în acest an? partidului — să fie anul
m JtlJlllil! 2. C’u ce probleme se confruntă colectivul ? de vlrf al activităţii şi
| 3. Ce măsuri ati luat pentru realizarea planului? realizărilor I.M. Barza.
Dc „probleme" nu
Destoinicul colectiv al metale, la utilaj minier ducem lipsă, însă
Anul XU, nr. 9 739 SI M BATA, 11 MARTIE 1989 4 pagini - 50 bani întreprinderii miniere şi prestaţii industriale, * ne străduim — prin
Barza, care a încheiat a- ne-am încadrat în chel măsuri tehnice şi orga
nul 1988 cu planul înde tuielile de producţie to nizatorice proprii, cu
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL plinit şi depăşit la ma tale şi materiale — chiar sprijinul centralei şi mi
joritatea indicatorilor cu uncie economii —, am nisterului de resort şi
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU principali, îşi amplifică înscris şi un beneficiu prinlr-o mai strînsu con
preocupările şi eforturile suplimentar, ne-am de lucrare cu furnizorii noş
în producţie, aplică per păşit sarcinile la inves tri de materii prime şi
DE LA G. C. AL P.C.R. DIN 3 MARTIE A.C. severent şi responsabil tiţii. materiale şi cu benefi
-
indicaţiile şi orientările ciarii produselor pe care
Organizarea ştiinţifică şi modernizarea din Expunerea tovarăşu I. M. BARZA le realizăm — să le re
Ceauşescu
lui
Nicolae
zolvăm cît mai repede şi
prezentată la înaltul fo cit mai bine. Nu reuşim
producţiei - coordonate definitorii ale rum al democraţiei noas mult mai mare deeft a- însă întotdeauna şi în to
tre socialiste din. noiem
In 1989, planul ‘ este
talitate, ceea ce mai gre
brie anul trecut, înregis-
vează asupra realizărilor.
nul trecut. Cu 7 la sută
strategiei dezvoltării intensive a economiei trînd constant rezultate ia producţia marfă, cu 9 De exemplu, ne confrun
pozitive în muncă.
tăm cu greutăţi în apro
la sută la productivitate,
Am purtat zilele tre
cute o discuţie cu ing. cu valori între 11 şi 36,F vizionarea cu lemn de
chimici,
reactivi
mină,
Un obiectiv central al ac acţiuni — coordonată de organizatorice. „Consider că Gheorghc ltoşca, direc la sulă la cupru, respec conductori electrici, an
tualei, etape de dezvoltare tovarăşa academician doc prevederile actuale sînt torul I.M. Barza, care a tiv la sulf, dar şi la ce velope şi piese de schimb
multilaterală a patriei tor inginer Elena Ceauşescu, foarte bune — aprecia răspuns cu amabilitate lelalte sortimente. In pentru mijloacele de
noastre este organizarea s-au identificat însemnate conducătorul partidului şi întrebărilor redacţiei. acest sens am adoptat transport auto, cu uncie
ştiinţifică şi modernizarea posibilităţi de creştere a statului nostru, în cuvînta- înlr-adevăr, în 1988 un cuprinzător program sortimente dc metal la
cru din martie a.c. —, dar I
px-oducţiei, în scopul trans producţiei şi de sporire a rea la consfătuirea de lu # arh obţinut reali de măsuri şi •ne-am anga nivelul planului în pres
punerii neabătute în viaţă eficienţei economice, prin zări frumoase jat să muncim astfel taţiile industriale şi con
a hotărîrilor Congresului organizarea mai bună a trebuie să luăm măsuri să Ne-am depăşit prevede incit 1989 — aureolat dc tractarea produselor din
ai XlII-lca şi Conferinţei fluxurilor de fabricaţie şi a se aplice clar şi să trecem rile la producţia marfă aniversarea a 45 de an
;
Naţionale ale partidului, muncii, ridicarea nivelului specialiştii să lucreze în cu. peste 44 milioane lei de la actul istoric de la G. DINU
realizării cu succes a sar dc pregătire a cadrelor, producţie, la cele mai im- am înregistrat sporuri la 23 August 1944 şi Con
cinilor pe anul 1989, pe modernizarea tehnologiilor portanto sectoare de acti plumb, zinc, sulf, alte gresul al XlV-lea al (Continuare in pag. o 3-a)
întreg cincinalul 1986— şi asimilarea de noi pro vitate. Aceasta va fi şi ca
1990. duse. Semnificativ în acest lea de a ridica radical ni
In magistrala cuvînta- context este numărul o- velul tehnic şi calitativ al
re a tovarăşului Nicolae biectivelor principale de producţiei,, o dată cu pre
Ceauşescu, secretarul gene cercetare ştiinţifică .şi dez ocuparea de ridicare gene
ral al partidului, la Con voltare tehnologică pînă la rală a cunoştinţelor profe
sfătuirea de lucru pe pro sfîrşitul cincinalului actual; sionale şi tehnice ale între
bleme economice de la 8 296, dintre care 6 411 se gului nostru popor".
C.C. al P.C.R. clin 3 mar vor încheia şi aplica în Comuniştii, oamenii mun
tie a.c., sc sublinia : „Pen practică. De asemenea, cii din judeţul nostru — Să fie urgentate lucrările in iegumicultură!
tru economia românească, este prevăzută introducerea mineri, siderurgişti, cner-
una din problemele cen în producţie a 2 932 de geticieni, constructori, din
trale în momentul dc faţă tehnologii noi şi perfecţio toate celelalte domenii de Ne aflăm într-o perioadă In condiţiile specifice a- cepei, nu acelaşi lucru se
este aceea a organizării şti nate, vor fi asimilate 2 642 activitate — mobilizaţi de cînd se cer eforturi deo cestei primăveri nu mai poale spune în cazul
inţifice şi a modernizării de produse noi, ceea ce va sarcinile .şi orientările for sebite din partea legumi sînt motive să se tergiver C.A.P. Turdaş, Pricaz, Be-
produselor. Avem o indus conduce la o creştere cu mulate de tovarăşul Nicolae cultorilor pentru a pregăti seze lucrările, folosirea de riu şi a altor unităţi, unde,
trie bună, dezvoltată, pu pînă la 46 la sută în 1990 Ceauşescu la recenta con baze trainice recoltei aces plină a umidităţii acumu pînă ieri, acţiunea respec
ternică; am investit mult. a producţiei marfă din in sfătuire de lucru de la C.C. tui an. Deoarece sînt crea late în' sol impunînd în tivă nu era încă începută.
liste însă bine cunoscut că dustria republicană, spor al P.C.R., acţionează cu te condiţii favorabile efec corporarea grabnică a se Un semn de întrebare se
ceea ce a corespuns cu un realizat pe baza produselor fermitate pentru transpu tuării lucrărilor necesare minţelor sub brazdă. Iată ridică şi în privinţa în
an în urmă chiar acum noi şi modernizate în cursul nerea în practică a progra producerii la timp şi în de ce la această dată nu fiinţării culturii de us
trebuie perfecţionat şi mo acestui cincinal. melor de măsuri tehnico- cantităţile cerute a răsa este cu nimic justificată turoi, pentru care sînt re
dernizat ! De aceea, pen Aşa cum accentua se cconomice şi politico-orga- durilor pentru fiecare sor restanţa de aproape 200 partizate 40 de ha în
tru a înfăptui în cele mai cretarul general al parti nizatorice adoptate cu pri timent de legume, pregă ha existentă la însămîiiţa- C.A.P. Doar la Burjuc
bune condiţii programele dului, tovarăşul Nicolae lejul adunărilor generale tirii patului germinativ şi rea mazării, rămînerile în s-a trecut la plantare, în
şi planurile de dezvoltare Ceauşescu, intensificarea ale oamenilor muncii de însămînţării mazării, ră- urmă locallzîndu-se îndeo timp ce la Bretea Mure-
pe acest an, pe anul vii progresului tehnic şi gospo la începutul acestui an. dăcinoaselor, cepei, ustu sebi. la C.A.P. Rîu Băr şană, Zam şi în alto coo
lor şi în perspectivă, tre dărirea judicioasă a re Fără excepţie, aceste pro roiului şi altor culturi, se bat, Livadea, Sarmizegetu- perative se aşteaptă zile
buie să trecem cu toată surselor Impun astăzi, tot grame vizează, între alte impun măsuri hotărî te în sa, Silvaş şi la alte coo mai calde sau însorite (!),
fermitatea şi liotărîrca la mai stringent, promovarea le, organizarea ştiinţifică şi fiecare fermă, C.A.P. şi în perative agricole. Dacă la deşi sc cunoaşte faptul că
înfăptuirea programelor dc fermă a auloconducerii şi modernizarea producţiei. asociaţiile cultivatoare ferma de legume a C.A.P.
organizare a producţiei, pe autogestiunii, manifestarea Ele reflectă preocuparea pentru urgentarea lucrări Ilia s-a urmărit îndeaproa NICOLAE TÎRCOB
baza celor mai noi cuce unei largi iniţiative tehni- intensă pentru ridicarea lor, inclusiv a celor pri pe evoluţia condiţiilor cli
riri ale ştiinţei şi tehnicii". co-productive, întărirea răs vind utilizarea integrală a matice şi s-a declanşat la
In - desfăşurarea acestei punderii pe toate treptele (Continuare în pag. a 4-a) amenajărilor de irigaţii. momentul optim cultivarea (Continuare în pag. o 3-a)
Programele de recuperare trebuie înfăptuite neabătut! (III)
Ne-am continuat investi prelucrăm şi să expediem cuperat şi expediat, pînă te formele şi mărimile.
gaţiile pe tema recuperă mai mult". acum, 300 tone, ne spune Dar şi motoare, vagoneţi,
rii şi revalorificării fieru contabilul şef. S-ar fi pu lanţuri, ventilatoare, alte
lui vechi în localităţi ale PREA MULTE... tut realiza mai mult, pen echipamente — unele în
Văii Jiului, la unităţi mi tru că avem, Insă trebuie stare bună — sînt arunca
niere mari producătoare PUNCTE NEGRE secţionat la anumite di te la întîmplare, supuse
de cărbune, dar şi impor Vasile Hîrşieru, pre mensiuni şi nu dispunem degradării. Inclusiv mari
tante furnizoare de metal şedintele comitetului de dc atîta carbid, de insta piese din componenţa a
refolosibil. „Niciuna din două complexe mecanizate
tre întreprinderile minie scoase din uz de doi ani.
re nu predau la nivelul RAID-ANCHETĂ ÎN GRASELE „Este dezordine, tovarăşe
real al posibilităţilor, ne VULCAN Şl PETR1LA inginer şef". „Este, însă
spune Vasilc Diaconii, şe ne străduim să recuperăm
ful centrului din Petro tot ce se poate. O serie
de piese din dezmembra
şani al I.J.R.V.M.R. Deva. sindicat de la întreprin laţii corespunzătoare pen rea anumitor utilaje le
Dc la începutul anului în derea minieră Vulcan, nc tru pregătirea fierului refolosim în activitatea dc
curs, la centrul nostru au spunea că este nou în func vechi". reparaţii, restul le livrăm
intrat cam 2 000 tone şi ţie şi că problemele fie împreună cu Aurel Fră- la S.R.R. Vulcan, la ccn-
am expediat la Hunedoara rului vechi le cunoaşte ţilă şi cu inginerul şef
1 500 tone. Avem în stoc foarte bine contabilul şef electromecanic Victor Bo- DUMITRU GHEONEA,
în jur de 5 000 tone". „Cam al unităţii, Aurel Frăţilă. losin parcurgem incinta
în păienjenişul do ţ»|ol-beton se pregăteşte turnnrea mult. Şi oţelăriile aşteap Intr-adevăr le cunoaşte. întreprinderii, intrăm în Foto
structurilor pentru l>.ir;ijut centralei hidro-electricc tle ia tă fierul vechi". „Ştim. „Din planul pe acest an, atelierele mecanic şi e- NICOLAE GHEORGHIU
Haţeg. însă dotarea tehnică insu de 2 305 tone fier vechi lectric. Fier vechi îm
ficientă nu ne permite să colectat şi predat, am re prăştiat peste tot. De toa (Continuare in pag. a 3-a)
