Page 38 - Drumul_socialismului_1989_03

î’aft- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 739

Locul licărind de aşteptare,
Graiurilc iubirii dc-a pururi vii.
Acest poem dedicat limbii române Acest poem c mărturisirea din gînd,
Rămurcştc mcrca îa sîngcle meu, Timpul de o frumuseţe clară, • 13,00 Tel
Clipa ca o floare deschisă rămînc, La sfîrşit de
Adunînd în ea culori do curcubeu. Cuvîntul nestins, melodios şi blînd, • Satule, vo
Mireasma de tei şi lumina de ţară.
să. Melodii
Acest poem c privirea ce trece în izvoare, România pito
Mugurii înrouraţi în zori de zi. MIRON ŢIC
melodie în
fio * Gali
nit^Jt * R\
vară * F \
Prietenul făţarnic, Victo­
poate incă... analfabetul ci­ cunoscute personaje de NOTE DE LECTURĂ ria nobilimii maghiare, cii * Din
\ 0 vocaţia titor cu elementele esenţia­ In basm. După acest poem li- Cetatea din munţi, Misiu­ mente ale
aur tv. *
le
Firii.
ale
renaşterii
1986 apoi, LIVADA era o minar cu rol de uvertură - Silviu DragomEr, Avram Iancu nea deputatului Dragoş, Tclesport
ca să ne menţinem in to­
Iancu şi Hatvani, Drama
\ De la „veteranul“ Gligor inspirată iniţiere in pomi­ nul muzical al titlului — ur­ muzical: J
ţ Haşa pînă la recenta de- cultură, un breviar pomicol mează iniţierea in detalii. O strălucită idee a E- tul secolului, temeinic cer­ lui Dragoş, Înfrîngerca o 14,45 Si
lui Ilatvani, Moartea lui
i butantâ Mariana Pândaru, travestit in veşmint estetic Intii principalilor arbori, pe ţ diturii Minerva face să cetător al evenimentelor Buteanu, Iancu şi Keme- tică o 15
i majoritatea scriitorilor hu- şi expus „amăsurat price­ urmă arbuştilor, apoi ciu­ apară, în binecunoscuta politice din anii 1848— programul
ţ nedoreni au scris şi litera- perii" unei anumite virste. percilor şi florilor specifice i colecţie Biblioteca pen­ 1849 în Transilvania. ny Farkas, Fîntînclele, lejurnal a
Oastea moţilor şi coman­
t tură pentru copii. Faptul e Recent a intrat în librării pădurii le sint consacrate t tru toţi, o carte despre De altfel, preocuparea danţii ci, Iancu şi Kos- tricolor, st
meritoriu şi ar merita oda- cea de a treia carte, al că­ scurte poezii care se dis­ care atunci cînd eşti ho- Versuri pa
! (o o analiză mai aplicată. rei titlu, CINTECUL BIRUIN- ting in primul tind prin ca­ tărît să o declari de-a lui Silviu Dragomir pen­ suth, Bălocscu, Iancu şi lufionare
tru cauzele care au dus
ţ Acum aş vrea doar să sem- JEI (Ed. Ion Creangă), poa­ pacitatea autorului de a dreptul emoţionantă, spi­ Kossuth, Sfîrşitul revolu­ cnciclopec
i nalez că, dintre toţi aceşti te puţin cam auster şi nu surprinde cu minimum de ritul ei ştiinţific te obli­ la Revoluţia din 1848— ţiei ungare, Românii din Tangoul v
1849 în Transilvania, des­
i scriitori, singur Vladimir tocmai adecvat, nu suge- mijloace elementul caracte­ gă să o numeşti — pen­ Transilvania şi împăra­ 20,55 Film
tul, Biruinţa auslro-rusă,
ţ Pop Mârcanu pare - cel ristic. In sHrşit, ca o coda, 1 tru rigoarea în care a făşurarea evenimentelor Lupta împotriva reacţiu- tom cinci"
şi urmările lor, a fost
L puţin deocamdată - să-şi ultima poezie, IARBA, răs- fost elaborată — cea mai constantă în întreaga sa nii, Iancu şi împăratul, studiourile
? precizeze cu iiecare nouă Iringe o strălucire finală a- completă monografie a activitate. Lucrarea din Umbra, Sfîrşitul grăiesc Germană,
) apariţie editorială vocaţia supra Întregului', conferind \ marelui erou al Revolu­ 1924, reeditată în anul cel mai sugestiv despre o 22,20 1
\ aparte pentru acest gen cărţii un orizont larg, des­ l ţiei de la 1848—1849 din 1965, apare acum însoţită destinul lui Avram Iancu
s de literatură. Gen dilicil, rează conţinutul. E vorba, chis tuturor posibilităţilor. Transilvania. de un cuvînt înainte al în marele destin al Revo- ar—taaMH
intrucit exigenţele sale ar­
ciclu­ t
Sugestia
continuării
Publicată pentru prima
\ tistice şi educative sint mai de fapt, de data aceasta, lui, poate cu o carte de­ dată în anul 1924 cînd autorului, de o pertinen­ ţiei din Transilvania de
tă prefaţă semnată de
la a cărei desfăşurare
\ neiertătoare iar particula­ de un breviar silvic, de o dicată cîmpiei, e de luat Silviu Dragomir, fiu al scriitorul şi istoricul Fran- s-au împlinit 140 de ani. SELECŢI
rităţile sale in funcţie de
in
considerare.
la
Scriind
invitaţie la o plimbare ini-
cisc Păcurariu, un tabel
satului Gurasada, judeţul
Patosul omului Silviu
\ categoriile de vîrstă sint ţiatică in pădure. Nu e vremea sa despre volumul Hunedoara, avea doar 36 cronologic al vieţii şi ac­ Dragomir conjugat cU GRAMUL
programul
■foarte diferite, obligindu-te
tivităţii istorice a lui Sil­
\ să ţii neapărat seama de nici o îndoială că, dintre LIVADA, remarcam particu­ de ani, monografia Avram viu Dragomir şi o altă spiritul ştiinţific al isto­ Audienta r
leti- de şi
larităţile talentului Iul Vla­
cele trei cărţi ale lui Vla­
Iancu
prima
constituie
s ele. Gen ingrat totodată, dimir Pop Mărcanu, aceas­ dimir Pop Mărcanu. Fără lucrare de acest gen a is­ Cronologie a Revoluţiei riografului care a cercetat COI a fc
Ite. n li
dacă ne gindim la con­ ta este, sub toate aspec­ a intra in detalii, vom spu­ toricului. Ştiut este faptul din 1848 a românilor din cu atenţie documente, II,(10 Buleti
descendenţa cu care e tra­ tele, cea mai realizată. Pă­ ne doar că, mai sigure, că după aceea a mai pu­ Transilvania şi a vieţii mărturii din arhive şi din Dili ţări
tat de critica literară. Cum durea ca ecosistem şi-a mai dezinvolte, mai matu­ blicat o monografie des­ lui Avram Iancu, pagini vorba poporului, a rezul­ 11,35 Muzi
George
(
tat o carte fascinantă de­
se vede insă, Vladimir Pop impus complexitatea şi o- re, le regăsim şi in noua pre Ioan Buteanu, prefec­ care unesc definitiv viaţa spre o mare personalitate Buletin de
Mărcanu e hotărit să în­ supra structurii cărţii. Ea sa carte. Ilustrat, ca şi tul Zarandului în anii marelui tribun cu mişca­ istorică a românilor, de­ pe marca
J3,00 De 1.
frunte aceste asperităţi, se deschide cu CODRUL, LIVADA, de harul unui 1848—1849, o lucrare de­ rea de eliberare naţională spre un important eveni­ Avnnprcmii
\ fiind pornit la drum lung, poem amplu, in şase părţi, plastician de prestigiu ca spre Constantin Romanul a transilvănenilor, ce a ment istoric şi politic pe­ 15,15 Muzi
ştiind foarte bine ce are de in care subiectul este înfă­ Done Stan, CINTECUL BI­ Vivu, alta despre Vasilc culminat cu revoluţia. trecut în Transilvania, e- prctutindei
loguri cult
literatura t
făcut, conlormindu-se unui ţişat concis in tot ce are RUI NJ El atestă o vocaţie Goldiş, luptătorul şi rea­ O simplă înşiruire a ca­ veniment care a zdrunci­ dl'Vurnal;
plan de perspectivă şi ur- esenţial, de la geneză şi şi Îmbogăţeşte lizatorul politic, precum pitolelor monografiei : nat clin temelii un im­ ţi', ţării ■
mînd, după toate aparen­ alcătuire, la rolul său in pentru copii cu o carte 1 şi alte studii de mare in­ Copilăria lui Iancu, Ado­ periu, cristalizînd şi mai dezvoltării
ţele, realiza'rea unui ciclu istoria neamului şi la ipos­ frumoasă, cu o finalitate ciule; 10,35
ry Englan
\ de cărţi cuprinse intr-o u- tazele sale fabuloase, re- educativă profundă şi de teres pentru istoriografia lescenţa, Zori de liberta­ puternic conştiinţa de German (S‘
nică viziune integratoare. marcindu-se in mod deo­ mare actualitate: dragos­ românească. Facem aceas­ te, Primăvara lui 1848, sine a poporului român Buletin de
Tribunul poporului, Uni­
între graniţele sale fireşti
tă precizare pentru a re­
7.1 că pe tu
Astfel, in 1981, apărea O sebit, prin animaţie şi cu­ tea şi respectul pentru pă­ aduce în atenţie pe unul ca soluţie: lupta cu armele de neam, fapte şi istorie. Orele seri
POVESTE CU PRIMĂVARA, loare, secvenţa reuniunii in dure. jurnal ; 22
* care familiariza micul şi inima codrului a celor mai RADU CIOBANU dintre cei mai cunoscuţi în mîini, Prefectura din VALERIU BARGAU Pagini sin
l istoriografi de la începu- munţi, Cele dinlîi lupte, popularita
mont poei
na; 23,10 I»
23,55—Zi,00
ştiri.
Un om lingă CRONICA FILMULUI Duelul KT' ’4IMBS
Comisarul Moldovan, „mişcării". Invcstigind ca­ iCiNi
inima lemnului popularitate, abilitate, spi­ pătrunde în lumea „copii­ r
în
zul, comisarul Moldovan
personaj
rivalizînd
rit justiţiar şi aură de lor străzii", micii duri, de» atri
Ilong Koi
Sint oameni care pot in care viaţa oamenilor erou cu şerifi celebri din vulnerabili şi lipsiţi de NKDOAH/ 1
sluji arta, ani de zile (u- este mult legată de viaţa filmele de aventuri i-a afecţiune şi apărare, a- rifului t
(Modern
neori chiar o viaţă) in tă-' lemnului, Bucovina. De-aco- adus lui Sergiu Nicmaes- junge la martorii invo­ Viteazul,
cere. Modestia şi poate u- lo mi s-a intipărit in suflet cu nu numai un plus de luntari ai hold-up-ului, 15); Ce sc
şoara neîncredere in forţe­ dragostea pentru lemn. Eu celebritate, ci şi geogra­ îşi întîlneste pandantul în torc ? (Fii
nu fac decit să eliberez ŞA NI: Dr.
le proprii ii fac să ocoleas­ fia umană şi fizică de mucalitul „Limbă", „das­ ring); PrJ
că ieşirea in lume, bucu- dintr-o bucată de lemn care avea nevoie pentru călul" hoţilor, şi se apro­ riului (7 r
forma care există acolo de desfăşurarea aptitudinilor pie pas cu pas, deşi. mar-, canţâ la
rindu-se doar că prin pa­ mult. Aşa am inceput in­ LUPENI:
siunea lor işi găsesc liniş­ sale pirotehnico-rcgizo- torii căutaţi sînl lichidaţi 'VULCAN:
tr-o bună zi să sculptez şi rale. rînd pe rînd, de dezle­ (Lu ceafa ri
tirea. Cadrul larg de afir­ de-atunci nu m-am mai Tenta politică a filmu­ garea şaradei. Finalul, în Mi hali, <
mare pe care il oferă Fes­ putut opri". lui este dată de plasarea care cele două tabere de­ (Minerul);
tivalul naţional „Cintarea Care lemn il „ascultă" acţiunii în anul 1939, în vin trei şi fiecare este Umbrele ■
citorese) ;
României" permite insă mai bine ? Fără Îndoială, plină dezlănţuire a sînge- decisă să-.şi joace ultima Biciul fei
permanenta descoperire şi teiul, dar şi salcia, steja­ roasei furii legionare din carte, este o dezlănţuire toresc);
zervâ la
formare a noilor talente şi rul... Şi privind in jur, lu­ martie, şi de selectarea de cascade şi tiruri vio­ BRAD:
totodată înscrierea lor in­ crările lui vorbesc de la scenaristică a personaje­ lente, din care Moldovan (Steaua ro
El Do radi
lor din lumea deocheată
tr-un circuit valoric. sine. „Cap de ţăran", „Că­ iese învingător. Aici se O lebăda
a hoţilor şi cerşetorilor. ra) ; G
Unul dintre aceşti oa­ luşar", ,, Dragoste mater­ Ei i se adaugă o tentă consumă una dintre sce­ Noaptea
meni este şi Gheorghe Ma­ nă", „Alergătoare", „Ten­ etică apăsat aşternută, a- nele emoţionante şi pe (Centrul
rinei Julei, tehnician la taţie", „ Destăinuirea" sint vînd roiul de a localiza linia tuturor filmelor în creaţie „
I.I.R.U.C. Bucureşti, secţia doar citeva din lucrările şi particulariza nişte eve­ care „răii", înainte de a niel“); 1
vorbesc d
Hunedoara, pe care de a- da ortul popii, devin u- cin); Bit/
care ar putea figura ori- nimente posibile oriunde.
proape cincisprezece ani cind intr-o expoziţie. Amorsarea acţiunii se mani. Rică Pusărin, hoţul LAN: Le
Charley (
il preocupă sculptura in produce printr-o lovitură şi trădatul, cu ultimele şi c
Gheorghe Marinei Julei - puteri, îşi roagă fratele României*
lemn. Casa lui a devenit un om, a cărui inimă a- spectaculoasă dală de Stop cad
treptat-treptat un mic de- „Maimuca", unul dintre să-l urmeze pe Moldovan (Mureşul)
proape de inima lemnului, conducătorii mişcării le­ şi să evadeze din lumea
, pozit de sculpturi in lemn, care nu va putea niciodată gionare, la o bancă unde interlopă. da negrul
mina).
de diferite mărimi, de di­
uita de măria sa lemnul este depusă o importantă
ferite culori. De unde pa­ şi toată viaţa va continua sumă de bani pe numele GHEORGHE POGAN
siunea pentru sculptură ?
să-i ,,descifreze" noi şi noi VRE
„Lemnul mi-a plăcut din- forme.
totdeauna. Poate şi pentru
că vin dintr-o parte a ţării MARIANA PÂNDARU Pentru
va râei t
MANIFESTĂRI CU CARTEA alocuri v
fl mai n
pitaţii sl
« în cadrul acţiunii cu Din activitatea cenaclurilor literare care s-au bucurat de o La Oficiul farmaceutic în viaţa culturală a de ploali
deluroase
bogate valenţe educative caldă primire din partea judeţean şi secţia de ţării". Cu acest prilej, pot fi şi
— ..Scriitorul", la locul publicului cititor. franzelărie a întreprinde­ au fost prezentate meda­ lapoviţâ.
slab la
de muncă" —, cenaclul nală de poeta Mariana nesc — spaţiu al perma­ • Cenaclul „Ritmuri" a rii de morărit şi pani­ lioanele dedicate poetei peraturilt
literar „Ritmuri" Deva, Pândaru. Pe marginea vo­ nentei deveniri", revista iniţiat, de asemenea, şe­ ficaţie din Deva au avuţ Veronica M.iple, picto­ fl cuprlr
în colaborare cu Centrul lumului editat a vorbit „Luceafărul" inserează zători literare, prezentări loc două interesante ac­ riţei şi scriitoarei Mar­ 2 şi piu
cele ma:
de librării Deva, a orga­ scriitorul Petrişor Cioro- grupaje de versuri ale ţiuni cu cartea organiza­ gareta Sterian. Au vor­ 5 şi 10
nizat, la Centrul de cal­ bea. Cu acest prilej, au­ poeţilor Miron Ţie şi Da- de cărţi, acţiuni integra­ te de Biblioteca judeţea­ bit profesorii Mya Gos- dimineaţi
chler,
Verghelia Chifor,
cul al C.S. Hunedoara toarea a oferit autografe. vicl Rusu, inspirate din te „Lunii cărţii Ia sate" nă. Genericul lor : „Fe­ nai a ce;
de servi,
prezentarea cărţii „Dinco­ • In pagina specială munca şi viaţa locuitori­ sau dedicate Zilei inter­ meile — prezenţă activă Marioara Şerbănescu. cenco).
lo de rîu, cîmpia", sem­ dedicată „Satului româ­ lor satelor hunedorene, naţionale a femeii.