Page 46 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 46
.'at;. 3 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 7
Trecerea României socialiste la stadiul de ţară mediu dezvoltată,
Liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a tării în deceniul următor
Caracterizarea amplă . si cesului de: făurire a socie fje, ridicarea gradului de la recenta Consfătuire de cipiilor autoconducerii mun guroasă a raporturilor e- 5. Orgo
profundă a transformărilor tăţii socialiste multilateral valorificare a resurselor şi lucru pe probleme econo.- citoreşti, care să ducă la xistente între iniţiativă şi
1
revoluţionare care au avut dezvoltate. „Realizarea ho- sporirea puternică a efi mice de la C.C. al P.C.R, creşterea răspunderii orga- conducere unitară, între organizaţiili
loc în anii socialismulsl şi tărîrilor Congresului al cienţei economice în toate „Pentru economia româ nelor locale, a centx-alelor prerogativele organismelor angajate
examinarea actualului sta XlII-lca şi ale Conferinţei ramurile economiei naţio nească — a subliniat se şi întreprinderilor în rea democratice şi cerinţele ca
diu de dezvoltare în care Naţionale, a celui de-al 8- nale. Edificator pentru o- cretarul general al parti lizarea obiectivelor de dez- re decurg din existenţa în real
se află- ţara noastră sînt lea plan cincinal şl a pro rientarca hotărîtă spre dez-, dului cu acest prilej —■, voltax-e economico-socială, planului unic de dezvolta progro
însoţite în Expunerea tova gramelor pentru diferite voltarea intensivă în eta una din problemele cen să asigure respectarea ri- re econonaico-soeială.
răşului Nicolae Ceauşescu sectoare şi domenii dc dez pa actuală este faptul că trale în momentul de faţă de dezi
la marclo forum democra voltare cconomico-socială, în viitorul cincinal, pe ba este aceea a organizării şti 3. Promovarea ferma a retribuţiei a pa
tic din noiembrie 1988 de trecerea la un stadiu su za aceluiaşi volum de ma inţifice şi a modernizării
formularea coordonatelor perior, de ţară mediu dez terii prime şi materiale, produselor. Avem o indus după muncă, a principiilor eticii înfăptuirea
fundamentale ale activită voltată — a subliniat tova de consum energetic, ur trie bună, dezvoltată, pu şi echităţii socialiste şi sarcinilor
ţii partidului pentru ulti răşul Nicolae Ceauşescu — mează să se asigure, pe ternică ; am investit mult. Congresul al
mii doi ani ai actualului reprezintă un factor de im calea valorificării superi Este însă bine cunoscut că O coxxxponentă de bază a diversificarea producţiei de de Conferinţa
cincinal, precum şi în portanţă deosebită pentru oare a acestora, o creştere ceea cc a corespuns cu un mecanismului economico- bunuri materiale şi servi le partidului
următorul cincinal. Dez realizarea primei faze de de circa 40—50 la sută a an în urmă chiar acum financiai’, a înfăptuirii o- cii. De aceea, în documen aiul plan cin
voltarea societăţii noas făurire a societăţii socia valorii producţiei-marfă in trebuie perfecţionat şi mo biectivelor dezvoltării eco tele partidului nostru se sporirea cont
tre în această etapă liste multilateral dezvolta dustriale, iar în unele sec dernizat ! De aceea, pen nomico-sociale o reprezin subliniază în permanenţa ror oamenilor
se concretizează, în c- te în patria noastră şi per toare chiar şi mai mult. tru a înfăptui în cele mai tă sistemul de retribuire. că sporirea retribuţiei şi, nexea în aplic
senţă, în realizarea unui mite trecerea, în următo Dezvoltarea puternică a bune condiţii programele Aşezat consecvent pe prin în general, a veniturilor tenţei şi apţi
nou stadiu de progres eco- rul deceniu —; 1991—2000 bazei proprii de materii şi planurile dc dezvoltare cipiile repartiţiei după can oamenilor muncii trebuie căruia la loc
nomico-social, în trecerea —, la realizarea celei de-a prime şi materiale, înlă pe acest an, pe anul viitor titatea, calitatea şi iimpor să fie în strînsă legătură muncă, dezvoi
României pînă în 1990 la doua faze a acestei etape. turarea, în linii generale, şi în perspectivă, trebuie tanţa muncii, precum şi pe cu dezvoltarea forţelor de lui rcvoluţion
stadiul de ţară mediu dez Astfel, în anii 2000, deci pînă în 1990 a rămînerilor să trecem cu toată fermi principiile eticii şi echită producţie, cu creşterea pro
voltată şi, apoi, în perspec în 50—55 ani, România va în urmă din domeniul ba tatea şi hotărîrca la în ţii socialisto, el este astfel ductivităţii, cu ridicarea du-se la aci
la recenta C
tiva următorului deceniu, deveni o ţară socialistă zei energetice şi asigurarea făptuirea programelor da alcătuit încît să excludă nivelului tehnic şi calita lucru pe pro
la cel de ţară socialistă multilateral dezvoltată, pe enei'giei necesare desfăşură organizare ştiinţifică şi obţinerea de venituri fără tiv al producţiei. Mărturie mice de la C
multilateral dezvoltată. Se baza celor mai noi cuce rii în bune condiţii a pro-' modernizare a producţiei, muncă şi folosii’ea activă în acest sens stau măsuri tovarăşul Nicc
cretarul^ general al parti riri alo ştiinţei şi tehnicii, ducţiei şi a consumului ge pe baza celor mai noi cu a potenţialului de muncă le de creştere a nivelului
dului a caracterizat, totoda ale cunoaşterii umane în neral vor fi însoţite de ceriri ale ştiinţei şi teh al ţării. Organizarea ştiin retribuţiei tuturor catego a subliniat:
introducem u
tă, rolul şi locul pe care general, cu un nivel înalt schimbări importante în nicii". înfăptuirea acestor ţifică a muncii şi diferen- riilor de oameni ai mun
îl are înfăptuirea acestui de civilizaţie materială şi balanţa energetică naţiona sarcini implică sporirea ţiei-ea retribuţiei pe ramuri cii, a căror aplicare a în ştiinţific, rcx
răspundere îr
obiectiv in ansamblul pro- spirituală". lă, prin utilizarea mai lar rolului şi contribuţiei acti şi categorii de calificare, ceput la 1 august 1988 şi tivit; a" dc o
gă a surselor de energie vităţii de cercetare ştiinţi precum şi sistemul de pro- se va încheia astfel încît
1. înfăptuirea prevederilor celui de-al 8-lea de la 1 august 1989 toţi oa modernizare,
noconvenţionalc. fică, de proiectare şi asi movare în trepte, clase şi re economico’
menii muncii din economie
cincinal şi a programelor pentru diferite De asemenea, în dome milarea în producţie a u- gradaţii creează baza pen să primească retribuţiile trici. Aceasta
sectoare — factor de importanţă hotărîtoare niul agriculturii, creşterea nor produse cu parametri tru cointeresarea materia şi pensiile mărite; pe a- ma fundamc:
puternică a producţiei — tehnico-eeonomici ridicaţi, lă în ridicarea nivelului pentru constr
pentru trecerea României ia stadiul pînă în 1995 urmînd a se care răspund tendinţelor de calificare profesională ceastă bază, fondul de re mului în Ror
de ţară mediu dezvoltată realiza o producţie de cel si exigenţelor actuale ale în concordanţă cu cerinţe tribuţie a crescut la nive ceasta direcţi
puţin 45 de milioane de ştiinţei şi tehnicii. le dezvoltării economico- lul unui an cu circa 29 ne concentrăi
în concepţia partidului trecut de la Congresul al tone cereale, în condiţiile O coordonată de bază a sociale şi cu schimbările miliarde lei, iar pensiile (enţic
nostru, obiectivul strategic IX-lea a! partidului, au a- in care suprafaţa' agricolă dezvoltării economico-so-' care au loc în producţie, cu 2,4 miliarde lei. De a-
stabilit de Congresul al vut Joc importante trans si arabilă, a ţării va rămî riale a României, atît în în ştiinţă, tehnică şi semenea, măsurile de ma In această
r
XI11-lea privind trecerea formări calitative in struc no la nivelai -actualului actualul, cît şi în viitorul tehnologie. Creşterea retri jorare a fondului de retri ncle şi or
României, pînă în 1990, la tura producţiei materiale cincinal — se va realiza plan cincinal, o constituie, buţiei oamenilor muncii a- buire pentru ţăranii coope partid sînt c
un nou stadiu de dezvol şi a populaţiei ocupate, s-a prin folosirea raţională a in continuare, participarea re drept sursă creşterea ratori — la cereale cu 40 tuezea cen
tare — cel de ţară socia creat un complex econo la sută, dar şi la alte pro politic.y-ideoli
listă mediu dezvoltată — mic naţional în care ra duse — reprezintă, aşa cum nizatorice i
xire la bază puternica dez murile industriale moderne Consultaţie în sprijinul participanţilor a arătat tovarăşul Nicolae însuşirea tec
voltare a forţelor de pro aduc contribuţia decisivă Ceauşescu la recenta con ectivelor şi
ducţie, a industriei socia la realizarea procesului sfătuire de lucru, o preo tualei etape,
liste, a ştiinţei, învăţămîn- reproducţiei socialiste lăr la învăţămîntul politico-ideologic de partid cupare a partidului pentru programelor
tului şi culturii, dezvolta gite, la modernizarea ba perfecţionarea sistemului intensivă, :
rea agriculturii si înfăptui zei tclinice-maleriaJe a so de retribuire în agricultu revoluţii tel
rea noii revoluţii agrare. cietăţii, precum şi la valo fondului funciar. Accen activă la diviziunea inter venitului naţional şi se ga ră şi de creştere a venitu şi a noii re
Pe această bază se reali rificarea resurselor materi tuarea caracterului inten naţională a muncii, la cir rantează prin cx'eşterca şi rilor cooperatorilor. realizarea ur
zează creşterea şi .diversi ale .şi a resurselor de mun siv al procesului de repro cuitul economic mondial. însuşi modul
ficarea producţiei de bu că. In acelaşi timp trebuie ducţie şi creşterea econo Aşa cum releva tovarăşul a acţiona â
nuri materiale si servicii, arătat că în ceea ce priveş mică implică ridicarea pu Nicolae Ceauşescu în Ex 4. înfăptuirea neabătută a programelor al tuf rir o;
sporirea venitului naţional, te nivelul de dezvoltare a ternică a eficienţei econo punerea din 28 noiembrie de organizare şi sistematizare a teritoriului, cii. înfăptuir
total şi pe locuitor. In pri forţelor dc producţie, creş mice prin sporirea mai ac 1988, schimburile economi ducător al ]
mii trei ani ai actualului terea productivităţii mun centuată a productivităţii ce internaţionale ale ţării a localităţilor patriei supune în a
cincinal. proci ucţia-ma rf â cii sociale şi «a venitului muncii, reducerea consu noastre urmează să creas In conformitate cu Pro în cel rural. Pentru viitor gajarea ferr
industrială a crescut cu 16,3 naţional pe locuitor, ţara murilor şi a cheltuielilor că cu 35—40 la sută în vii gramul partidului, uxxa din se prevede ea pînă în 1995 a activului,
la sută, producţia globală noastră are de făcut efor materiale, ridicarea nive torul plan cincinal şi cu direcţiile de bază ale pro să se i'ezolve în linii gene în înfăptuire
agricolă cu 18,7 ia sută, turi, în continuare, pentru lului tehnic şi calitativ a) circa 80 la sută pînă în cesului de făurire a socie rale px-oblema locuinţelor şi planurilor
iar productivitatea muncii reducerea şi lichidarea di produselor, folosirea cu e- anii 2000. In acest cadru, tăţii socialiste multilateral economico-sc
in industrie cu 11,7 la sută. ferenţelor care o mai se ficienţă sporită a capaci ţara noastră va dezvolta dezvoltate o reprezintă am pentru toţi locuitorii ora ticii partidu
Pe această bază, .. venitul pară do ţările dezvoltate. tăţilor de producţie şi a relaţiile sale economice şi plasarea raţională a forţe şelor. Se va urmăi’i dez blul său.
naţional a înregistrat o In concepţia partidului fondurilor fixe, reducerea tehnico-ştiinţifice, precum voltarea mai puternică, în partid din
creştere de 15,9 la sută, a- nostru, a ..secretarului său stocurilor şi creşterea vi şi cooperarea economică cu lor de producţie pe terito toate comunele, a agi’icul- gane de
jungînd la sfîrşilul anului general, depăşirea . stadiu tezei de rotaţie a mijloa ţările membre ale C.A.E.R., riul ţării, oi-ganizarea teri turii, precum şi a unor ac îxomiee, sub
1988 la 35 578 lei pe locui lui do ţară în curs de dez celor circulante, sporirea cu celelalte ţări socialiste, toriului şi modernizarea tivităţi industriale, îndeo Nicolae Ces
tor. Planul naţional unic voltare şi trecerea lâ sta rentabilităţii. Aceste direc cu ţările în curs de dez localităţilor. Aceste proce sebi a industriei mici, ca- cen ta consfr
pe anul în curs prevede diu) de ţară socialistă me ţii de acţiune sînt indiso- voltare, cu toate statele se sînt astfel concepute în x e să asigure condiţii de de la C.C.
-
creşteri importante, mobi diu dezvoltată din punct bil şi hotărîtor legate de lumiii- O atenţie centrală cît să se asigure dczvolta- muncă pentru toţi cetăţenii pund în faţ;
lizatoare pentru industrie, de vedere economic repre modernizarea producţiei şi se acordă creşterii expor rea armonioasă, echilibrată comunelor şi satelor. Pcr- pective, c
agricultură şi celelalte ra zintă un proces complex de organizarea ştiinţifică a tului, îmbunătăţirii calită a judeţelor, a localităţilor fecţionarea sistemului de partidului d
muri ale economiei naţio si amplu, în care rolul ho- producţiei şi a muncii. Ele ţii şi creşterii competitivi urbane şi rurale, ridicarea învăţămînt de 8 ani şi or îndeplinesc
nale, urmînd ca pe aceas lărîtor revine laturilor şi şi-au găsit o amplă şi te tăţii, a eficienţei economi gradului de civilizaţie al ganizarea în toate comu înfăptuire
tă bază să se realizeze transformărilor, calitative. meinică analiză şi funda ce a comerţului exterior şi întregului popor. Reorgani dezvoltării
creştere;» venitului naţional „Ciild vorbim de trecerea mentare în guvîntarea tova a cooperării economice in zarea tcritorial-adixxinisli'a- nele a primei trepte de li ciale. In iu
total şi pe locuitor şi spo la nit nou stadiu de dez răşului Nicolae Ceauşescu ternaţionale. tivă, realizată cu peste ceu de 2 ani, astfel încît ganele şi oi
rirea, în continuare, a vo voltare — sublinia tovară toţi copiii să poată urma, partid trebx
lumului comerţului exte şul Nicolae Ceauşescu —. 2. întărirea rolului organelor de stat, două decenii în urmă, în- în comunele respective, atenţie deo<
rior. * . nu trebuie să înţelegem al celorlalte organisme de conducere făptuix-ea unor ample pro şcoala de 10 ani, dezvolta oi’dinii şi
In formularea sarcinilor numai o trecere cantitati grame de investiţii şi cre- rea puternică a sistemului toate domei
pentru următorii ani şi în vă, ci în primul rînd o e- colectivă în înfăptuirea programelor ax-ea, pe această bază, a de asistenţă sanitară, per şi înfăptuiri
deosebi a obiectivelor pen tapă calitativă nonă în dez de dezvoltare a tării aproape 2 000 de întrepx-iix- fecţionarea activităţii cămi partid şi f
tru ‘cincinalul 1991—1995 voltarea generală a patri « deri, amplasate în centrele nelor şi centi'elor de cul gisHţiei, t
partidul nostru porneşte de ei, în toate domeniile, dar Pe baza activităţii ample nanciar, a principiilor au- vechi şi în cele peste 380 tură şi ci'eaţie „Cîntarea organelor d
la faptul că prin nivelul mai eu seamă în domeniul de perfecţionare a forme toconducerii şi autogestiu- de noi platforme industria României", precum şi or lectivă din
actual de dezvoltare a producţiei materiale, al ac lor si metodelor de condu nii economico-financiare. le, reprezintă baza tx-aini- ganizarea unui sistem larg, socialiste. C
principalelor sectoare in tivităţii ştiinţifice, de în- cere şi planificare s-a cre îmbinarea armonioasă . a că pentru schimbările în de circa 550 noi oraşe a- vitatea pen
dustriale, al producţiei fi văţămînt, al activităţii, de at în ultimele două dece conducerii unitare planifi groindustriale, care vor activă a oa
zice pe locuitor la produ formare a omului nou — nii un sistem do conduce cate, cu o largă autonomie noitoare produse în. toate lizarea sare
se reprezentative — pro constructor conştient al so re care ţine seama de ce a unităţilor, cu sporirea judeţele patriei şi pentru; contribui la ridicarea ge un rol esei
ducţia de -oţel, tractoare, cialismului, al viitorului rinţele şi condiţiile concre atribuţiilor şi răspunderi impulsionarea puternică a nerală a nivelului de dez ţiunilor şi <
autocamioane, diferite ti liber şi independent al pa te ale ţării noastre, iar lor unităţilor economice în px-ocesului de dezvoltare voltare a satelor şi rczol- nite să con
puri' de ma.şini-unelte, în triei noastre". perfecţionările aduse în a- gospodărirea eficientă a armonioasă a tuturor zo varea problemei unor lo cit la fora;
grăşăminte chimice, fire şi Ţinînd seama de dialec nii '80 au fost orientate părţii din avuţia naţională nelor ţării. cuinţe modeme pentru lo conomicc ş'
fibre sintetice, mase plas tica acestui proces, do ni îndeosebi spre impulsiona încredinţate constituie o Pe această bază a cres cuitorii satelox’, reprezintă pe această
tice, cauciuc sintetic, fri velul actual al bazei teh- rea mai. puternică a latu trăsătură definitorie a me cut ponderea populaţiei coordonate principale ale lui gospodă
gidele, televizoare, ţesături, nioo-materiale şi al pro rilor calitative, de eficien canismului economic al surse şi
încălţăminte — România ducţiei fizice pe locuitor ţă, ale dezvoltării econo autoconducerii muncitoreşti urbane, peste 52 la sută procesului de modernizare
a depăşit nivelul ţărilor în orientarea fundamentală a mico-sociale. Un rol de instituit în ţara noastră. din populaţia ţării locuind a localităţilor, de apropie socialistă, ■
< urs de dezvoltare, apro- procesului do dezvoltare a prim ordin în înfăptuirea- Documentele partidului în prezent în municipii şi re treptată a condiţiilor de terii oficicr
piindu-se mult sau egalînd economiei' româneşti o re obiectivelor de dezvoltare nostru subliniază în acest oraşe, s-au realizat şi se muncă şi viaţă ale popu a întăririi
nivelul multor ţări dezvol prezintă accentuarea carac cconomico-socială a ţării cadru cerinţa de a asigura vor realiza ample progra şi autogest
tate din punct de vedere terului intensiv al creşte in etapa actuală şi în ur conducerea întregii - activi laţiei şi ale ştergerii trep
economic. De asemenea, în rii economice, prin pro mătorul deceniu revine a- tăţi economico-sociale pe me ale construcţiilor de lo tate în viitor a deosebiri Prof.
anii socialismului, şi îndeo movarea consecventă a plicării consecvente a me baza principiului centralis cuinţe şi social-cnlturale. lor esenţiale dintre oraş şi GHEORi
sebi in perioada care a progresului lehnico-ştiinţi- canismului economico-fi mului democratic, a prin ali't în mediul urban, cît şi sal. (Din „Sein