Page 49 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 49
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI -VA!
! DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
16 00» TONI. boniferă pe anul 1988 şi păşiri de plan echipele
DE CĂRBUNE IN PLUS pe ţrwil din locurile frun conduse de Iosif Opreau,
taşi pe ţară. Ghcorghc Oprea, Ioan
Minerii de Ia Lonea Steluţă, Octavian Marcu.
J'JDIŢUl HUNEDOARA continuă în ritmuri sus MINEREU PEŞTI’. PLAN (Alexandru Jurca, cores
ţinute întrecerea socia pondent).
listă în abataje pentru a între colectivele între
extrage şi livra econo prinderii miniere Barza ÎNNOIREA
miei naţionale cantităţi cu rezultate pozitive de ŞI MODERNIZAREA
sporite dc cărbune de bu la începutul anului se PRODUCŢIEI
nă calitate. Cele mai în numără şi cel al secto
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C semnate realizări dc la rului Valea Morii, cu o Receptivi la cerinţele
începutul anului lc-a în depăşire dc 2,1 la sută continuu sporite ale pie
registrat sectorul IV, ca la producţie şi dc 5 la ţei, la exigenţele cumpă
re a extras suplimentar sută la lucrările de des rătorilor şi varietatea
sarcinilor dc plan mai chideri şi pregătiri. Din modei, lucrătorii de la
mult dc 16 000 tone de cadrul sectorului se evi Fabrica de producţie in
cărbune. Sporuri mai denţiază constant zona dustrială şi prestări ser
Anul XU, nr. 9 742 MIERCURI, 15 MARTIE 1989 4 pagini - 50 bani
mari de producţie au ob Carpen, iar din zonă se vicii Brad acţionează cu
ţinut brigăzile conduse detaşează revirul de la perseverenţă şi respon
dc Grigorc Mîndruţ, Flo- orizontul —60 m, con sabilitate pe linia diver
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL rea Anton, Ioan Boteanu, dus de maistrul principal sificării, înnoirii şi mo
Ghcorghc Lipşa, care au Nicolae Lupaş. Minerii dernizării produselor. In
NICOLAE CEAUŞESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU încheiat şi anul 1988 cu do aici au extras supli
importante depăşiri ale mentar planului, în peri acest an, ponderea arti
DE LA C. C. AL P.C.R. DIN 3 MARTIE A.C. prevederilor de plan. oada care a trecut din colelor noi şi reproiecţa-
te în totalul producţiei
La baza acestor fru acest an, peste 300 tone fabricii va reprezenta
de minereu.
Programele de dezvoltare moase succese stau apli După cum aprecia Ni mai mult de 40 la sută
carea corectă şi în sigu
la secţia confecţii texti
ranţă deplină a tehnolo colae Lupaş, conducător le, dar şi la celelalte a-
dc revir şi secretarul or
a zootehniei-înfăptuite în totalitate! giei de exploatare sub ganizaţiei de partid a zo telicrc.
tavan dc rezistenţă, fo
losirea raţională a dotă nei Carpen — de 20 de Urmare a acţiunilor şi
rii tehnice şi a efective ani încadrat la I.M. Bar măsurilor întreprinse, a
Ivefcrindu-.se la sarcinile sarcinile de plan asumate rea cantitativă şi calitati lor, hotărîrca nestrămu za —, realizările frumoa muncii abnegante depu
ce revin lucrătorilor din de adunările generale ale vă a bazei furajere, de tată a fiecărui miner de se obţinute constant în se, colectivul F.P.I.I’.S.
agricultură pentru obţine oamenilor muncii pentru gospodărirea eficientă a a îndeplini ritmic, exem producţie se datorează Brad şi-a îndeplinit pre
rea în acest an a celor acest an, acum hotărîtoare pajiştilor naturale şi cul plar sarcinile şi de a da bunei organizări a lucru vederile de plan, dc la
mai bune rezultate, în cu- fiind măsurile ce se între tivarea plantelor de nu ţării mai mult cărbune. lui pe formaţii şi schim începutul anului, în pro
vîntarea la Consfătuirea prind în fiecare unitate a- treţ ce asigură obţinerea Sînt şi atuurile principale buri, grijii permanente porţie de 104 la sută la
de lucru pe probleme eco gricolă şi unitate adminis- unor randamente ridicate care au situat întreprin pentru aprovizionarea cu producţia marfă indus
nomice de la C.C. al P.C.R., trativ-teritorială pentru la hectar. în fiecare uni derea minieră Lonea pe materiale şi întrajutorării trială, 102,6 la sută la
din 3 martie a.c., secreta realizarea prevederilor în tate şi comună s-au sta locul I po judeţ în între între ortaci. prestări servicii şi 113 la
rul general al partidului, to profil teritorial. Potrivit bilit programe concrete cerea socialistă dintre u- Se remarcă lună dc sută la livrările de măr
varăşul Ni colac Ceauşescu, programelor, însemnate privind ameliorarea pajiş nităţile din industria car lună prin 'hărnicie şi de furi către fondul pieţei.
a subliniat că este nece creşteri ale efectivelor sînt tilor naturale, păşunile şi
sar : „Să luăm toate mă stabilite la speciile de bo fîneţele fiind repartizate
surile în vederea realizării vine şi ovine, sporurile re- pe mai mulţi ani pe deţi
în bune condiţii a progra prczentînd aproape 40 000 nători şi crescători de a-
melor din zootehnie, care şi, respectiv, 100 000 cape-» nimaie. Pe lîngă curăţa
trebuie să asigure în ur te. Fireşte, realizarea a- rea a peste 160 mii ha pa
mătorii cîţiva ani, creşte cestor sarcini impune ca jişti, s-a prevăzut ca în
rea efectivelor de bovine o atenţie maximă să fie acest an să fie făcute fer
şi ovine la nivelul preve acordată îmbunătăţirii re tilizări pe mai mult de 150
derilor programelor de dez producţiei, înregistrării co mii hectare, regenerări, pe
voltare a agriculturii ro recte a produsilor obţinuţi, 50 mii ha, alte lucrări de
mâneşti. Trebuie să înţe înlăturării pierderilor din îmbunătăţire pe 5 200 ha.
legem bine că fără 11 mi efective prin mortalităţi Decisive pentru obţinerea
lioane de bovine şi 30 de sau sacrificări neeconomi sporurilor de producţie
milioane de ovine nu vom ce. Pe lîngă modernizarea stabilite la masă-verde şi
putea să avem o zootehnie proceselor de muncă în fin sînt acum acţiunile
şi o agricultură avansate !*'. ferme, o preocupare deo concrete ce se întreprind,
Obiective importante în sebită se cerc acordată a- prin mobilizarea largă a
domeniul dezvoltării zoo plicării tehnologiilor îna locuitorilor satelor la rea
tehniei au de înfăptuit uni intate de îngrijire . şi fu- lizarea lucrărilor planifica
tăţile din judeţul nostru î'ajare a animalelor. în te. De asemenea, se impu
— cooperativele agricole, acest context, merită rele ne ca toate suprafeţele din
întreprinderile dc stat şi vată receptivitatea dove incintele fermelor zooteh
asociaţiile economice de dită de conducerile unită nice şi gospodăreşti, pînă
profil — precum şi gospo ţilor agricole cooperatiste la ultimul metru pătrat, să
dăriile populaţiei. Acestea şi fermelor zootehnice de fie luate în cultură, să fie
vizează, deopotrivă, spori la C.A.P. Pvomos, Mărti- desţelenite şi cultivate cu
rea şi ameliorarea efecti neşti, Orăştioara de Sus şi plante de nutreţ unele te
velor la toate speciile, creş altora, unde s-a trecut cu renuri slab productive sau
terea producţiilor şi livră bune rezultate la creşterea care pînă acum nu au fost
rilor la fondul de stat. în în stabulaţie liberă a ti introduse în circuitul pro
conformitate cu prevederi neretului bovin destinat ductiv. în acelaşi timp, ţi-
le programului de autocon- reproducţiei, experienţă ce nînd seama de neajunsuri
ducere şi autoaproviziona- trebuie generalizată avînd le întîmpinate în perioa Aspect dc la centrul
re teritorială. Dispunînd în vedere multiplele avan dele de stabulaţie trecute, do reparaţii motonro
de o puternică bază tehni- taje ce le prezintă. cînd numeroase unităţi a- pentru tractoare din De
co-materială, crescătorii de Realizarea programelor gricole au fost nevoite să va.
animale din judeţul nostru de dezvoltare a zootehniei apeleze la cumpărări de
au create posibilităţi depli este strîns condiţionată de Foto N. GHEORGHIU
ne pentru a materializa preocuparea pentru spori (Continuare in pag. a 2-a) Ritmuri susţinute
la pregătirea terenului
Acţiuni constante pentru modernizarea
fluxului tehnologic de producere a cocsului şi la îiisămîntări!
înfăptuirea sarcinilor for dăm întreaga atenţie scur
„Reprezentanţi de frun de cocs ce depăşesc cu re la Consfătuirea de lu noului în producţie repre mulate de secretarul ge tării perioadei de semănat,
te ai şcolii cocsului româ 18 000 de tone capacitatea cru pe probleme economi zintă o dovadă de fierbin neral al partidului, tova urmărind valorificarea cît
nesc". Astfel sînt numiţi proiectată a bateriilor — ce de la C.C. al P.C.R. te patriotism, de înţelege răşul Nicolae Ceauşescu, mai bună a umidităţii a-
pe toate platformele me remarca ing. Vladimir Da- din 3 martie a.c. — arăta re a nevoilor pe care Ie la Consfătuirea de lucru cumulate în sol. Pe în
talurgice din ţară oamenii vid, directorul uzinei. în tovarăşul Andrei Petresc, implică dezvoltarea dina pe probleme economice de treaga suprafaţă destinată
muncii din Uzina nr. 1 — această realizare de pres secretarul comitetului de mică a economiei naţionale. la C.C. al P.C.R., din 3 culturilor de primăvară am
cocsochimică a Combinatu tigiu se regăsesc eforturile partid al uzinei — se re Exemple edificatoare în martie a.c., referitoare la făcut fertilizarea terenului,
lui siderurgic Hunedoara. noastre permanente pentru feră la necesitatea aplică acest sens am consemnat devansarea însămîn ţărilor iar pe 80 de ha reparti
Solicitaţi să împărtăşească perfecţionarea regimului rii, cu toată fermitatea, a pe întregul traseu străbă de primăvară, în condiţii zate culturilor de sfeclă şi
din bogata experienţă a- tut de cărbunele cocsifica- le specifice acestui an, cartofi am aplicat îngrăşă
cumulată de-a lungul a bil pînă la transformarea pentru realizarea unor pro minte organice. Pentru a
peste trei decenii de acti UZINA NR. 1 - COCSOCHIMICĂ lui în „pîine" pentru fur ducţii sporite la toate cul asigura o bună pregătire
vitate, cocsarii hunedoreni C.S. HUNEDOARA nalele Hunedoarei. turile îşi găseşte materia a patului germinativ, păs
au participat efectiv la — Ţinînd cont de exi lizare în numeroase uni trarea umidităţii din sol,
pregătirea şi punerea în genţele mereu crescînde tăţi agricole din judeţul răsărirea uniformă a plan
funcţiune a modernelor ca termodinamic de funcţio măsurilor cuprinse în pro care privesc' calitatea coc nostru. telor am stabilit tehnolo
pacităţi de producere a nare a celulelor de cocsi gramele de organizare şti sului — preciza sing. Li- — Noi — ne spunea ing. gii de lucru adecvate, vi-
cocsului de la Galaţi, Că ficare, efectul direct fiind inţifică şi modernizare a viu Ciubucă, şeful secţiei Traian Mihăilă, directorul zînd reducerea numărului
lăraşi, Călan ş.a. Girul sporirea continuă a numă producţiei, care au fost a- cocsificare —, am conside I.A.S. Mintia — avem de trecerilor cu tractoarele şi
Înaltei lor competenţe pro rului de şarje elaborate doptate în adunările gene rat oportună înlocuirea sis însămînţat în această pri agregatele pe aceeaşi su
fesionale rezidă din frec zilnic. rale ale oamenilor muncii temului vechi de dozare a măvară aproape 900 ha, prafaţă. Un asemenea obi
venţa cu care reuşesc, an — O sarcină de mare din fiecare unitate econo şarjei, cu mese rotative, cu din care în prima urgen ectiv îl realizăm prin lu
de an, să ducă la îndepli importanţă pe care secre mică. De altfel, pentru co col gravimetric. Punerea ţă mai mult de 400 ha crări de discuire în agre-
nire importantele sarcini tarul general al partidu muniştii din uzina cocso- în funcţiune a instalaţiei destinate plantelor furaje
de plan ce le revin. lui, tovarăşul Nicolae chimică, pentru toţi cei MIRCEA D1ACONU re : borceag, mazăre, ovăz, NICOLAE TiRCOB
— Este cunoscut faptul Ceauşescu, a subliniat-o lalţi membri ai colectivu orzoaică, trifolicne, sfeclă,
că, de mai mulţi ani în din nou, cu deosebită for lui nostru, promovarea cu în scopul obţinerii unor
coace, obţinem producţii ţă, în magistrala cuvînta- rajoasă, cu încredere a (Continuare în pag. a 2-a) rezultate superioare, acor (Continuare in pag. o 2 a)