Page 54 - Drumul_socialismului_1989_03

I*aR. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9

Cu sentimentul deplinei angajări zile, elevi de la cele dodă I Să sporească

licee din Oră ştie, mobili- % ritmurile
în fruntea treburilor rul văii în sus, pe o dis­ anume lucrări de repara­ zaţi de organizaţiile de li- |
obştii din satul Brîznic se tanţă de 5 km. Cetăţenii ţii, întreţinere şi igienizare neret, acţionează in spri- * la însămîntări!
află, de la începutul actu­ au sprijinit, de asemenea, interioară şi exterioară a jinul cooperatorilor din |
alei legislaturi, deputatul transportul a 40 tone de centrului de cultură şi S SPOREŞTE ZESTREA Turdaş, in plantaţia de . • 15
Ghcorghe Dănilâ, fiu al balast pentru amenajarea creaţie „Cîntarea Români­ - DE FRUMUSEŢE A BRA- duzi de lingă satul Spini. I (Urmare din pag. 1J 19,25 I
catului, cunoscut şi apre- drumului sătesc cc face ei" şi a staţiei de autobuz, | OULUI. Oraşul de pe Cri- Ei muncesc cu hărnicie şl , feriri» n<
. iat de consătenii săi ca legătura cu şoseaua naţio­ lucrări la care au răspuns v şui Alb, aidoma celorlalte răspundere la înlăturarea | sea*'. Pregătirea patului
un vrednic gospodar şi bun nală. Ghcorghe Gonda, Ion toţi tinerii din sat. Aş vrea | localităţi ale judeţului, se buruienilor, mărăcinilor şi * germinativ o efectuau me­ re • 1
organizator al acţiunilor Olani, Drago mir Viscan, să evidenţiez aici aportul * modernizează continuu. De vegetaţiei uscate din plan- i canizatorii Iosif Ponoran, rioasă
ce conduc la buna gospo­ Daniel Dănilă, Virgil ÎVIoi- echipei de zidari, condusă k la Exploatarea de gospo- taţie, execută săpăturile « Mircea Maniu, loan Pulu- Lourca
dărire şi o înfăţişare tot se, Ghcorghe Rudcanu au de Viorcl Băbuţă, al cetăţea­ ' dărire comunală şi locali- în jurul puieţilor de dud şi j ca şi Bcniamin Cărăguţ. «''ajiona
mai civilizată a aşezării. contribuit cu atelajele pro­ nului Matei Dănilă, al să- J vă, am reţinut că in jurul pe rinduri, precum şi gro- • Muncind cu hărnicie pe tot
Cum este firesc, dialogul prii ia transportul pietrei tencelor Ileana Goţ, Maria | stadionului sportiv şi pe pile necesare pentru corn- J parcursul zilei, ei au în­ mâniei*
cheiat lucrarea pe 30’ de
cetăţenesc prilejuit de în- Mezei, Maria Goandă, Na- * malul rîului Luncol se vor pletarea golurilor. ' hectare. în urma lor. Ni. reţe -
lîlnirilo sale periodice cu tasa Groza care au efec­ | planta 200 duzi, iar supra- colac Săndcscu, ajutat cu rovoluji
locuitorii satului se trans­ Deputatul — tuat curăţenia şi ultimele .. laţa de zone verzi va ■ MODELE NOI. Colcc- j altnţie de inginerul şef al Filtn $■
formă într-un exigent bi­ finisări la cele două obi­ | creşte cu două hectare. tivul unităţii de tricotaje > unităţii, încorpora în sol
lanţ al realizărilor obţinu­ la înălţimea ective. Tăierile de corecţie la ar- nr. bl a Cooperativei moş- I sămînţa de borceag. anii k
te, într-o rodnică dezbate­ răspunderii Cu sentimentul deplinei borii ornamentali s-au în­ teşugăreşti „Drum nou" din * — Datorită, în mare par. Produc
re a propunerilor oameni­ angajări la realizarea a tot I cheiat şi s-a trecut la Hunedoara a intlddus în | te, vremii neoorespunzătoa- soviciu
lor menite să ducă la ri­ mandatului ceea ce şi-a mâi propus J plantarea florilor din epo- lucru noi modele de blu- * re din ultima perioadă — 21,50 1
dicarea pe un plan supe­ încredinţat pe agenda sa' de lucru, | ca I. ţinea să sublinieze loan închide
rior a activităţii edifitar- Ghcorghe Dănilă este în S ze, specilice primăverii. | Neeşa, primai ui comunei
-tospodăreşti. permanentă căutare do re­ | H EXPOZIŢIE. In cadrul După cum ne asigură tri- k — sîatem ia această dată
I
Ferencz
Mariana,
— în perioada rare a pentru amenajarea drumu­ surse pentru dezvoltarea » manifestărilor prilejuite de coteza executate din J rămaşi în urma cu însă.
tricotajele
| apropiatul Congres al So­
trecut do la data cînd mi lui amintit. I.a acţiunile cdilitar-gospodărească a cietăţii Române de Cruce fire P.N.A. şi „Alpin", in | mînţările la unele culturi.
s-a încredinţat mandatul de igienizare din primăva­ circumscripţiei sale electo­ I Roşie, la Centrul de crea- culori pastel, in colabora- In creste condiţii, comite,
de deputat pentru circum­ ră, la împrăştiatul pietrei rale, a comunei Ii ia în ca­ ’ ţie şi cultură „Cintarea % tul comunal de partid a
scripţia electorală nr. 9 — şi balastului au participat re îşi desfăşoară activita­ re cu secţia broderie a a- I luat o serie dc măsuri — scut
subliniază Chcorghe Dăni- sătenii Mi col ac Dănilă, Ion tea profesională ca lucră­ | României" din Brad a a- ceieiaşi cooperative, sint * mobil'.:!nd în acest scop Glt/liYII
prograi
' vut loc luni o expoziţie de
lă. — am realizat eu ale­ .fosan, Ionel Josan, Petru tor la C.P.A.D.M. Consul- | creaţie literară şi artă plas- deosebit de solicitate, lapt I oigane'e c'e pr-itid din cele Itulctin
gatorii multe acţiuni de in­ Negrilu, Ghcorghe 1'urcă, tîndu-se în permanenţă cu I ticâ cu lucrări executate care explică şl realizarea J două unităţi agricole, cei_ Kaspii n
teres colectiv. în ultimul Ghcorghe .Josan, Roman oamenii, hotărînd împreu­ ' de elevi din şcolile brăde- pianului lunar al secţiei a- | lalţi factori care concură la lor; 10, 1 S
10.0.
timp am finalizat curăţa­ Munteanu, Ghcorghe Vc- nă, vor să acţioneze astfel | ne de toate gradele, sub tit in ianuarie cit şi in » buna desfăşurare a lucrări­ 10.. 15 C
rea şanţurilor de pe mar­ îneît salul lor să fie col lor agricole — menite să 11,00
ţanu, Ghcorghe Iftimuş ş.a. mai frumos, să fie oglinda - genericul ,,Sănătate şi u- februarie. ducă la sporirea considera­ 11,05
ginea şoselei Săcămaş — care să reflecte spiritul bilă a ritmurilor la pregă­ 11.15 IM
Brîznic pe o distanţă de Am mai rezolvat anul tre­ gospodăresc al fiecărui ce­ | manitate". tirea terenului şi semănat, Iluletin
Ştiinţa
s
doi kilometri, am văruit cut şi alte probleme im­ tăţean ca o stare continuă. in aşa fel îneît in cel mai 12,25 T
pomii şi podeţele. Am con­ portante pentru viaţa so- j Q LUCRĂRI IN PLANTA- scurt timp întreaga sumîn. aur; 1
j ŢIA DE DUZI. In aceste fol ciori
tinuat apoi acţiunea pe fi­ cial-culturală a satului şi ESTSRA ŞINA ţă să fie pusă sub brazdă. 1 la :
micră
Opereta
15,-10 O
10,00 I
Audicn
lafore
Itulctin
ltailiog
17.15 T
patria
seri I;
întrecere susţinută în oră; 2
tic; 21
'leală;
abataje — constante lin dc
depăşiri de plan
(Urmare din pag. 1) şi 250 ml la cele de pre­
gătiri. „De curînd, în sec­
DHV.
rodnicie şi depăşiri de plan toarele IV şi V am mon­ lniposi
formaţiile lui Iosif Bucur tat două instalaţii de în­ 1—II
şi Eugen Voicu, iar secto­ cărcat, eu perforatoare gre­ DOAR
rul I il arc: mereu în frun­ le, hidraulice, dc mare silă (A
te pe cunoscutul brigadier productivitate, pe care le bunart
(Modei
Cornel Ţir. „Sectorul II vom folosi în tehnologia dintre
a confruntat cu unele de exploatare sub tavan rijrru
.reutăţi, le-a cam depăşit, de rezistenţă, arata Voicu Centralii liiilr.ielectruă «te la Ostrovti Mic, una dintre ..stelele' 1 ce arii in constelaţia «le pe Hîu Mare. la An
astfel îneît va încheia pri­ Pricop, inginerul şef elec­ Foto NICOLAE GHEORGHIU Statui:
lenibri
mul trimestru cu planul tromecanic al minei. O a- ventur
îndeplinit, iar dih .trimes­ semenea instalaţie vom in­ lor (i
trul al 11-lea vă .obţine troduce, nu peste mult Fertilizarea de stimulare a cerealelor păioase cu uree - l’iedot
poruri de producţie, apre­ timp, si în sectorul 1. Ne («uliu
cia tovarăşul Traian Ma­ străduim să realizăm con­ importantă cale de sporire a recoltei la hectar Nelu
NISA:
ghiar, secretarul comitetu­ tinuu linia de front pen­ ■ierul)
lui' de partid al I.M. Lonea. tru sectoarele productive, tru p:
Cit priveşte colectivul sec­ să exploatăm raţional, la Una din principalele mă­ cutîndu-se o dată cu er- şi fizice cc sînt înscrise în Ureea prezintă o bună *at);
nu r<
torului V, care are-o ne- capacitate, maşinile, utila­ suri agrotehnice ce contri­ bicidarea, care este lucra­ buletinul de analiză a în- stabilitate în apă, iar di­ şie); <
roalizare mai mare a dus jele şi echipamentele din buie la realizarea unor grăşămîntului. zolvarea ei se face în vase nul n
lipsă de linie activă de dotare, să expediem ope­ producţii ridicate la hec­ re obligatorie pentru cere­ La prepararea soluţiei speciale de preparare sau ORAŞ
front, dar, în bună măsu­ rativ cărbunele din sub­ tar o constituie asigurarea alele păioase. în rezervorul utilajului de tri») ;
riscul
ră, şi-a rezolvat probleme­ teran „la ziuă" şi spre culturilor cu clemente nu­ Avînd la bază rezultate­ de erbicidat este, de ase­ erbicidat, unde se agită (:IU-1
le şi încă din această ju­ preparaţia Petrila". tritive, în cantităţile ne­ le' bune obţinute în cerce­ menea, necesar să se aibă continuu soluţia, pînă la (Cent
mătate de lună va ajunge cesare, pe întreaga durată în vedere corelarea concen­ solubi liza rea completă a creaţi
ia plan şi va trece la re- O atenţie specială acor­ de vegetaţie. tare, în anul 1909 s-a tre­ traţiei de uree cu tempe­ niei“)
, operarea restanţelor. Mem. dă minerii de la Lonea ca­ Ua cerealele păioase în- cut la verificarea acestei îngrăşămîntului şi forma­ mărit
(Daci
brii comitetului nostru de lităţii cărbunelui extras, sămînţate toamna, perioa­ măsuri pe o suprafaţă de ratura din ziua aplicării, rea amestecului cu erbici- să-ţi
partid, ai consiliului oa­ indicator ia care rezulta­ da dintre înfrăţit şi împă- peste 150 ha grîu şi orz cu respectarea normelor dul folosit, fiind interzisă UI A:
iMur
menilor muncii au respon­ tele slut, do asemenea, în iere, care corespunde eu la C.A.P. Bo.şorod, unde, menţionate mai jos : trecerea la erbicidare fără IC s<
sabilităţi concrete de în­ creştere. „Asemenea celor­ începerea creşterii intensi­ dizolvarea completă a
drumare si control pe sec­ lalte colective muncitoreşti ve a plantelor — fază de urcei.
toare, ii sprijină efectiv în din judeţ şi din ţară, şi dezvoltare ce se realizează Soluţia de uree este com­
activitate pe mineri, le so­ noi, minerii de ia Lonea, în luna aprilie —. este cri­ patibilă cu erbicidul Sare
luţionează operativ proble­ .acţionăm eu perseverenţa, tică sub raportul nutriţiei de amină, căreia îi spo­
mele care apar. De ase­ in spiritul sarcinilor şi in­ cu azot, întxucîl în această reşte agresivitatea, din cer­
menea, prin mijloacele dicaţiilor din Expunerea perioada se realizează un cetările întreprinse obser- l’e
specifice muncii de propa­ 1 o v a r a s u l u i Nicoiae consum mare, care nu este vîndu-se că prin anacstecui fi c:
gandă, popularizăm in Ceauşoscu la . marele fo­ de îngrăşămînt şi erbicid mult
vor
permanenţă rezultatele po­ rum comunist din noiem­ asigurat în totalitate din a crescut eficacitatea de lat ■
sol. lată de ce, fertilizarea
zitive şi pe autorii lor, ea brie lOiil) şi din cuvîntarea pe tarlalele astfel tratate, Tcmper. Concentraţia combatere a buruienilor. de ;
şi unele aspecte negative la Consfătuirea de lucru de stimulare cu uree — s-a înregistrat un spor de de uree (la
— pentru că mai sint şi pe probleme economice de îngrăşămînt eu azot ce se peste 500 kg boabe la hec­ (grade C) (procente) Rezultatele cercetării au in te
40—r
din acestea, ii mobilizăm la C.C. al P.C.R. din 3 aplică concomitent cu cr- tar, comparativ cu restul arătat că fertilizarea de vest
pe mineri Ia activitate mai martie a.e., privind înde­ bicidarca şi este absorbit solelor. stimulare a cerealelor pă­ nim
susţinută, la obţinerea u- plinirea integrală, exem­ prin frunze — sporeşti' Pentru deplina reuşită a sub 10 8 ioase cu uree o dată cu Intr
uor realizări mai bune". plara, a sarcinilor de plan, seni n i fi ca tiv | irodi icţ ia. acestei lucrări şi preveni­ 10—15 7 erbicidarca, a fost urmată cele
13
Sporurile de producţie in condiţii de înaltă cali­ Din cercetările întreprin­ rea vătămării osmotice a peste J 5 6 de creşterea producţiei şi va
•bţinute constant de mi­ tate şi eficienţă, sublinia se la S.C.P.P. Gcongiu şi plantelor, la fertilizarea de pe solurile cu fertilitate ri­ ales
nerii dc la Lorica se dato- maistrul Aurel Negru, dc în alte cîmpuri experimen­ stimulare cu uree trebuie dicată, dar sporurile de r.i
• esc şi preocupărilor şi e- la sectorul IV. Sîntcm iio- tale a rezultat că această cunoscute şi respectate u- Cunoscînd că utilajul de fl !
fnrturilor deosebite ale co­ tărîţi ca şi in continuare metodă de fertilizare pre­ nele condiţii privind ca­ erbicidat are un consum producţie au fost mal mari ceri
I’e
lectivelor sectoarelor VI A să ne depăşim prevederile zintă o eficienţă economi­ litatea îngrăşământului şi de soluţie de 300 1/ha, re­ pe solurile sărace, pe cele pre
— investiţii şi VI B — pre­ ).. producţia do cărbune, că ridicată, atît datorită concentraţia soluţiei. zultă că în raport de con­ fertilizate cu doze mici şi
gătiri, care: asigură noile să cinstim cea de-a 45-a sporului mare do produc­ centraţia stabilită revine moderate de azot şi în ca­ $
drumuri spre cărbune, li­ aniversare a actului isto­ Astfel, ureea folosită tre- pe un hectar cantitatea de zul culturilor stresate de «ni
uo-
nia activă de front. Şi iu ric de la 23 August 1944 ţie de peste 20—25 kg boa­ buie să aibă un conţinut factorii naturali. no
aceste activităţi, I.M. bo­ şi Congresul al XfV-loa al be la 1 kg uree, cit şi prin do azot de 46 la sulă, un 18—24 kg uree, normele de v a
ltea prezintă depăşiri de la partidului in rezultate din­ faptul că nu necesită un conţinut maxim dc biuret consum trebuind urmărite Dr. ing. lOAN POP, ti U
cli
începutul anului : 10 ml tre cele mai bune iii mun­ consum suplimentar de de 1,3 h i sută şi răşină 0.1 şi respectate cu multă a- cercetător la
m lucrările de deschideri ca". motorină, fertilizarea oxe- la sulă. însuşiri chimire tenţie. S.C.P.P. Geoagiu