Page 62 - Drumul_socialismului_1989_03

ras. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK.'

Eternitatea patriei Şi rîu curat al sufletului său
l-a fost sortită Patria să-i fie.

Cine iubeştc-accst păniînt rle clor Prin pajişti mari ca vine către noi
• !
îi cîntă-n trup un tulnic de lumină Şi doar cu ea noi mergem mai departe La sfîr 3
Şi logodit cu soarele în zori Cît răsărim de mii de ani prin fii * Ţara
îşi ţese viaţa-n dragoste deplină. Şi-n ierburi moi nc-aşterncm fără străbun
moarte. lare
O sete grea îl mistuie mereu descriu
Ca un mesaj din lunga veşnicie DAVID RUSU sport
instruia
LJ Mar
foarte
rar
şi
intelectuală
Un anume curaj îi place ceea ce face". poxitoi
14,45
Ne mirăm cam mult cînd
ticâ •
ar trebui să ne obişnuim progra
Am citit in' „Luceafărul" Vă place Brahms ?, ai tă­
odată cu ideea că poate Largă deschidere către oameni
(nr. 5/1989) fragmente din- ria să afirmi că n-ai dat numai Eminescu mai are Tclcjur
tr-un intenuu acordat re­ incă nici un roman ade­ puterea de a rămine atit tricoloi
vistei hamburgheze „Der vărat, înseamnă că-ţi cu­ de mereu actual ca şi Ca- a creaţiei literare Versuri
Spiegel" do Francoisc Sa- noşti foarte bine puterea ragiale. Intr-adevăr, artis­ volufio
gan, copilul teribil al lite­ şi valoarea. O asemenea tul singur lucrează „din Tclocnc
raturii franceze din anii mărturisire, rostită cu sin­ nevoie intelectuală", pentru Cenaclul literar „Panait torii condeiului să se reportaje, alte creaţii li­ Studioi
‘50. Printre răspunsurile ei ceritate, cu detaşare ' şi el creaţia fiind unicul mod lstrati" al Văii Jiului inspire din realitatea ime­ terare, inspirate de kt 20,30 F
aşezate şi rezonabile, cum curaj, reprezintă o adevă­ posibil de existenţă şi nu reuneşte 30 de membri, diată, alegîndu-şi eroii locurile de muncă res­ severei
Tolejur
ar li, bunăoară, cel că nu rată marcă a profesionis­ un „hobby“ menit a-l este coordonat de redac­ din mijlocul colectivelor pective. mante
se teme de moartea sa, mului artistic. Căci un umple orele libere. Şi tot­ ţia ziarului „Steagul de muncă din care ei începînd cu preşedinte­ drâgitc
ci de a celor din jurul diletant nu va avea nici­ odată singur artistul e roşu" şi îşi desfăşoară înşişi fac parte. le cenaclului, Valeriu dcrca
ei, de boală şi neputinţă, capabil să-şi asume cu lu­ activitatea cu sprijinul Inspiraţia din viaţa şi Butulescu, inginer la
am dat şi peste o afirma­ ciditate drama unei astfel Centrului de cultură şi munca poporului nostru, I.U.M. Petroşani — auto­
ţie capabilă să-ţi suscite de existenţe consumată în creaţie „Cîntarea Româ­ pentru al cărui viitor lu­ rul mai multor volume,
respectul şi admiraţia dar cea mai mare parte a ei niei" Petroşani, unde, minos trebuie să militeze traduse în cîteva limbi
şi să te pună pe ginduri. în singurătatea ,,laborato­ săptămînal, au loc şedin­ străine — piuă ia cea
„Eu — spune scriitoarea, rului" şi însoţită permanent ţele sale de lucru. Mem­ mai tîiiără componentă,
azi de 54 de ani — n-am odată loialitatea să-şi măr­ şi neiertător de umbra brii acestuia, cei mai CENACLUL eleva Elena Zareulea, a- SICI.)
GRAM
scris încă nici un roman turisească îndoielile. El îndoielii. Pentru ca, ajuns buni reprezentanţi ai ce­ ceeaşi dorinţă de auto- progra!
bun, nici un roman ade­ nici nu are îndoieli. El e la virsta înţeleaptă, să lorlalte cenacluri din „PANAIT depă.şire îi animă pe toţi Kevisti
- ? I
s
vărat..." Afirmaţia e atit convins aprioric de exce­ privească in urmă fără Valea Jiului, sînt oameni ISTRATI“ creatorii. Dintre ei s-au rierul
yra 1
.Indiei
de tranşantă şi de surprin­ lenţa producţiei sale artis­ mînie dar cu luciditate şi cu profesii diferite (mi­ impus atenţiei cititorilor, , Ictiii i
zătoare, incit o clipă i-am , tice şi e oricind gata să să recunoască, precum neri, ingineri, profesori, publicînd în ziarele din comoa
pus la Îndoială sincerita­ vorbească despre ea, să-şi brava Francoise, că, la ur­ elevi, funcţionari), cu întreaga creaţie, dezi­ Petroşani şi Deva, în di­ Kevisti
tea. S-ar putea, mi-am povestească romanul — ma urmelor, mare ispravă i I preocupări diverse dar derat subliniat de secre­ ferite reviste literare din 11,1)5 )
zis, să nu fie decit un te­ dacă e scriitor — să-şi pre­ n-a izbutit. Mărturisire ros­ care au în comun aceeaşi tarul general al partidu­ ţară, Rahela Barcan, Vn- te; 12,i
12,05 I
ribilism emis in scopuri zinte personajele, să-şi tită insă cu speranţa, ba dragoste pentru literatu­ lui, tovarăşul Nicolae sile Cojocaru, George Dc la
Holobîcă, Ioan Dan Bă­
ră, acelaşi respect pentru
publicitare, un tertip ce explice intenţiile. El e în­ chiar cu convingerea se­ cuvîntul scris. Ceauşescu, la forumul lan, Doina Pacnejcr, Pe­ vanprr
15,15 )
ţine de strategia comer­ totdeauna mulţumit şi mîn- cretă, că va izbuti de — Activitatea de crea­ democratic din noiembrie tre Braiţ, Ionel Smău, tnru ;
cială a scriitorului. Bănuia­ dru de ispravă, ca găina acum, în ciuda adversită­ ţie presupune, în fapt, anul trecut, se realizează Ioan Horia Abrudan ş.a, culturi
nat ; X
lă nedreaptă, pe care de oul ei. Fenomenul nu ţilor ce se adună la ori­ un efort deosebit, înde­ nu doar prin faptul că Cenaclul literar „Panait operoti
m-am grăbit s-o retractez o citaşi de puţin nou. L-am zontul virstei. Poate aces­ lungă aplecare asupra membrii cenaclului îşi lstrati", prin structură AI I rod
cit mai iute, puţin ruşi­ întilnit, de pildă, la Cara- ta e adevăratul curaj al textului, frămîntări şi desfăşoară activitatea în dar şi prin modul în care Killctii
nat. Căci Francoisa Sagan giale, reflectat într-o re­ profesionistului de ori­ căutări pentru găsirea diverse domenii, ci şi îşi trăieşte viaţa sa de Muzici
IX,00 o
nu mai arc nevoie de a- marcă surprinzătoare nu ce fel, nu numai al artis­ celor mai potrivite mo­ prin deplasările de in­ creaţie, are o mare des­ r .«0,00 )
cest gen de publicitate de prin modernitate, ci de-a tului. Un curaj de care de dalităţi de exprimare, — formare şi documentare chidere către oameni, se La sil
trei parale. Ea a cunoscut dreptul prin marca ei ac­ cele mai multe ori numai ne mărturisea Horaţiu realizate în unităţi eco­ implică profund în .acti­ Radioj
2.1,00
şi faţa şi reversul succesu­ tualitate. „Amatorul — scria el ştie, obscur chiar, tai­ Alexandrescu, secretarul nomice. Iar aceste de­ vitatea culturală a Văii 25,10 i>
lui, aflindu-se acum la el - lucrează de plăcere nic, — dar neîndoielnic literar al cenaclului. Mai plasări, de obicei în uni­ Jiului.
virsta înţelepciunii şi luci­ morală şi ce produce îi curaj. presupune, chiar ca pri­ tăţi miniere, dar şi în
dităţii. Dacă, după ce ai face întotdeauna plăcere ; mă condiţie, ca sluji­ altele, se finalizează prin VIORICA ROMAN
scris Bonjour tristesse şi artistul lucrează din nevoie RADU CIOBANU
DEV
fmposi
CRONICA FILMULUI „Imposibila iubire'" - 1-11
CRONICA LITERARĂ DOAR.
sită (ă
Răsplătit cu două pre­ biografia unui om bolnav bunari
(Modei
Nicolae Dan Fruntelată Viafa în mii (ccl mai bun l'ilm de iubire apelînd la două dintre
•—
străin
Constantin calităţi " hotăritoare ale
PETRI
Vaeni, cea mai bună in­ regiei: distribuţia şi fi­ la Al)
Statue
limba română (II) terpretare feminină — To- deli la tea faţă dc opera icnii) ri
ra Vasilescu) la festiva­ lui Marin Preda din ventur
întîmpinat cu îndrep­ de gală solicitată de o lul de la Avellino, un care se inspiră. Este su­ lor (l
Piedor
tăţită receptivitate de confesiune. Principala ob­ festival rivalizînd cu cel ficient, pentru a subli­ (Cultul
publicul cititor şi de cri­ sesie a poetului este prie­ de la Veneţia, „Imposibila nia importanţa distribu­ Neln
tică, noul volum de ver­ tenia. Provincia, invocată iubire” rămine, la cinci ţiei, să spunem că ea NEA :
suri al lui Nicolae Dan mereu ca un spaţiu care ani de la premieră, un beneficiază de rolul tes­ (Miner
Fruntelată, „Viaţa în conservă umanul, dar şi film important pentru ci­ tament al regretatului se îi
limba română", confirmă natura — tezaur şi mat­ nematografia noastră. Amza Peltea si de aco­ (Munc
evoluţia unui poet înnăs­ că, rămine o coordonată „Roman" de dragoste, perirea în aur pe care SA: îi
cut, fidel şi explorînd vi­ extrem de vie a poeziei confesiune sentimentală fora Vasilescu o dă jo­ (Munc
guros propriul filon liric, lui. Implicarea .în social şi radiografie a unei epoci cului său. Fidel textului, Su fleti
din care, iată, s-au a- este terifiantă, fastul dis­ şi a linei vieţi care-.şi în­ Constantin Vaeni se e- (R ele/
dîncit printr-un discurs cursului atinge arderi cheie un ciclu existen- mnncipcazâ prin imagine. gencla
liric cîteva din straturile înalte, piesele cele mai ţial, „Imposibila iubire" El face acest lucru onest, nessee
generoase ale unei sensi­ frumoase fiind, cred, este materializarea tulbu­ fără ostentaţie şi fără ORAŞ'
bilităţi aparte. Pentru „Aflaţi despre mine", „Ce rătoare a ideii că viaţa, orgoliul de a demonstra tria) ;
poet, cîmpia este leagăn vă taie capul", „Contra­ atunci cînd eşti oprit din că el este autorul. A- riscul
şi cosmos al copilăriei, timp", „Noi", „Şi glasul drum, trebuie luată, cu­ ccastă voită rămînerc în G1U-B
sporind fabulos în me­ meu", „Sala de aştep­ rajos, de la capăt. Fil­ umbră este o probă con­ răsit
morie, reverberînd în in­ tare", „încotro". Poezia trată prin expresivitatea cludentă a maturităţii ră şi
vocaţii remarcabile. Via­ de dragoste îşi are locul şi forţa de şoc a imagi­ sale artistice. Din res­ Româi
ţa trecutului este redi- privilegiat, substanţial, în nii, această idee, deve­ pect.pentru viaţă şi pen­ Cat
mensionată somptuos şi „Vis feudal", relevînd, nită stare obsesivă a fil­ tru cultură, din discreţie BltAZ
relevant, mereu înfiorat de asemenea, una din li­ mului, luminează tema şi profesionalism, a a- dealur
de istoria glorificând via­ niile de forţă ale filo­ lui fundamentală: pio­ părut acest film ca o ra­ divers
ţa în limba română ca nului invocat. Ir) sfîrşit, nierul, copleşit de velei­ nă, dar, paradoxal, spu­ (ură ş
fiind viaţa în poezie, în în această, din păcate tari şi intruşi, devine nea Leopoldina Bălănuţă, Româi
latinitatea răsărind nu fulgurantă trecere prin intrus în propria-i operă, o rană făptuită de bună­ Alice
din Traian, ci din Ovi- poezia sa, „Melancolii ci­ în propria-i viaţă. tate. Umbri
Aurel Costa din satul Dumbrava (Peştlşu Mic) este unul
diu. Echivalenţele zbu­ vile" este un prilej de a dintre meşterii populari cu rezultate deosebite in Festi­ Constantin Vaeni ana­ mina)
ciumatei noastre veniri vului naţional „Cîntarea lîom finiri". lizează cinematografic GHEORGHE POGAN
construi un univers liric
din veacuri le regăsim emoţionant, ce îi confe­
reflectate în memorabile ră lui Nicolae Dan Frun-
poeme, prin Ovidiu, Cloş­ telată deopotrivă pretex­ „Dară tlorl ţi să revedeţi" a răspunde nevoii de spec­
ca cu puii de aur, tri­ tul pentru a acuza pri­ şi-au intitulat membrii tea­ Scena şi oamenii ei tacole resimţită de public
prezentat
şi-a
trului de revistă de la Cen­
programele
buturile cumplite spre mejdia militarizării, a trul de cultură şi creaţie la lirad, în zoruj,şi cliiar în
Pem
înalta Poartă, domnitorii războiului, a distrugerii. „Cîntarea României" din te, inspirate din mediul in acompaniamentul lor, ev o-, localităţi din judeţele înve­ caldă,
lucază soliştii vocali Livtu
tare oamenii îşi desfăşoară
decapitaţi, martirii, eroii Fiecare vers, fiecare poem, 15 rad spectacolul prin care activitatea şi astfel conce­ Daraban, Gnbrlela Bene, cinate. Deceniul de activita­ Vînt
au sărbătorit un deceniu de
te este un argument în ceea
— Brâncoveanu, Tancu este tăiat in substanţă, activitate a acestei formaţii. pute incit replicile să fie Yumi Kiss, Nicolae Ţnpîrlea ce priveşte maturizarea for­ nil s
cări i
Ştefan, Mihai, apoi Emi­ stare şi sunet curate, vii, Spectacolul, alcătuit din însoţite de hohote de rîs. şi tinăra speranţă Mihacla maţiei, un stimulent pen­ 00 kl
Autorul textelor umoristice,
Vlnd, interpreţi îndrăgiţi dc
nescu, Labiş, simbolicii necontrafăcute. întregul cele mai îndrăgite momen­ instructorul şi iniţiatorul public. Deosebit de aştep­ tru membrii acesteia, ca minin
experienţa
te muzicale şi umoristice,
prin
dobîndită,
părinţi şi stră-părinţi volum lasă impresia li­ s-a bucurat dc mult succes. formaţiei, medicul Lucian tată este şl prezenţa In prin pasiune şi dăruire să de, ic
scenă a artiştilor amatori
(Viaţa in limba româ­ nei regii proprii, a unui Ca de altfel şi premierele Bumben, ne mărturisea că Vasilc Morar, Pctri.şor Stru- reuşească să se afirme ş» tre Hi
majoritatea membrilor acti­
nă)...' consens perfect cu re­ prezentate în acest răstimp. vează de ia început. Aşa llca, I.idia Mogoşail şi El- în cadrul Festivalului na­ l.a
ţional ,,cîntarea HomAnici“,
Priza la public a spectaco­
„Depozite de fum", ci­ dactorul fie carte Florin lelor formaţiei se explică sînt componenţii formaţiei vira Todici, interpeţli mo­ pentru a cărei fază jude­ dă, i
clul următor, pregnant Mugur. prin faptul eă ele au fost de muzică uşoară „Ritmic" mentelor umoristice. ţeană se pregătesc în pre­ Vînt
sifică)
Formaţia născută din do­
autorechizitoriu, ni-1 dez­ structurate pe şlagăre din Ghcorghe Salanţ, Matei Co­ rinţa de a valorifica talente zent. 40 -G0
muzica uşoară românească
vaci, Mlrcca Banciu, Cornel
văluie pe poet în ţinuta EUGEN EVU şi pe scenete bine închega­ Vasitt şi Cornel Holcu. în existente în oraş şi pentru VIOLETA PÂDUREAN