Page 65 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 65
D
E T U O
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ!
\ DIN CRONICA \
ÎNTRECERII
\ SOCIALISTE \
m i \
Rezultate
i C I A B S i l I L Harnicul colectiv al
pe măsura
eforturilor
întreprinderii mecanice ţ
material rulant Simeria i
acţionează cu toate for- t
4>0PULAR JUDEŢEAN ţele umane şi materiale 1
de care dispune pentru ţ
a repara şi reda, cit mai i
operativ, circulaţiei fe- >
roviarc tot mai multe ţ
Anul XLI, nr. 9 746 DUMINICA, 19 MARTIE 1939 4 pagini - 50 bani
vagoane cisternă şi alte l
tipuri dc vagoane pen-
tru mărfuri. „La zi" — 1
aşa cum ne-a informat ţ
tovarăşul losif Rădic, 1
secretarul comitetului de
partid — vestiţii mese- 1
Sarcinile de plan ~ îndeplinite ■ riaşi simerieni rapor- i
tează rezultate pe mă- i
exemplar, la foţi Indicatorii ' sura eforturilor : o pro- *
ducţio marfă suplimcn- ţ
tară de aproape 5 mi- l
Iioano Ici, piese forjate J
Diversificare şi calitate, adaptare — 1,4 tone peste plan, 1
osii recondiţionate — ţ
253 bucăţi, piese de 1
„din mers“ la cerinţele pieţei schimb specifice mate- , Controlul oamenilor muncii -
rialului rulant în valon- !
re de peste 1,4 milion- ) o activitate bine organizată
Deşi, în 1988, colectivul tate şi am reuşit să ob Brad vor fi înnoite şi re- ne lei, piese rccondiţio- l
Fabricii de producţie in ţinem rezultate pozitive, proiectăte. Acţiunea se de nate suplimentar — 1,2 1
dustrială şi prestări ser depăşiri de plan — arăta rulează deja în aproape milioane lei şi GG va- 1 şi coordonată, cu eficienţă
vicii Brad a avut sarcini ing. Ioan Faur, directo toate atelierele fabricii. Ca goane reparate peste ţ
mai mari decît în anul rul fabricii. însă 1988 a noutăţi în acest an notăm: plan ^
precedent, oamenii muncii trecut, acum avem în a- bluze şi geci de vînt din tot mai însemnată
de aici s-au mobilizat c- tenţie sarcinile lui 1989, relon şi tercot, pentru băr
xempiar în producţie şi crescute cu peste 6 la sută baţi, scurte şi veste din ) Buchet de realizări j în sistemul democratic le locale ale F.D.UiS., or
au obţinut realizări deo faţă de cele ale anului relon pentru adolescenţi, din patria noastră — crea ganizaţiile de masă şi ob-
sebite. Planul a fost în anterior. Nu este uşor, bluze din relon şi tercot Oamenii muncii din \ ţie de esenţă a „Epocii . ste.şti cu atribuţii în acest
deplinit la toţi indicatorii, însă ne cunoaştem bine pentru fete, halate de baie cadrul întreprinderii l Nicolae Ceauşescu" — con domeniu au depus străda
s-au înregistrat depăşiri la pentru copii, halate şi miniere Barza — cei . trolul oamenilor muncii, nii permanente pentru in
toate sortimentele. Şi încă haine de casă pentru băr care aduc „la ziuă" şi 1 organizat şi coordonat de tensificarea şi perfecţio
o subliniere care atestă F.P.I.P.S. BRAD baţi, bluze cu niîneci de prepară preţioasele mi- ţ Frontul Democraţiei şi narea controlului oameni
cu putere angajarea, hăr taşabile pentru copii şi ncrcuri nu alcătuit, în i Unităţii Socialiste repre lor muncii, . creşterea
nicia şi seriozitatea acestui adolescenţi. De asemenea, luna martie, un frumos > zintă o expresie concretă continuă a eficienţei aces
colectiv : locul I în între posibilităţile şi vrem să a fost reproiectată şi îm buchet de fapte şi rea- \ de' participare nemijlocită tuia,. fapt ce şe reflectă. în
cerea socialistă din 1988 le punem deplin în valoa bunătăţită umbrela pentru Uzări. Astfel, pe perioa- ^ a poporului la buna des . îipburiătăţirea , activităţii
la nivelul I.J.P.I.P.S. Hu re. Avem preţios îndrep grădină şi cea pentru pla da care a trecut din făşurare a vieţii economi- în toate dorripniile . vieţii
nedoara—Deva. Acelaşi tar în întreaga activitate jă, s-a trecut la confecţio acest an s-a înregistrat j co-socTăle. Dăsfăşurîndu- economico-socialp a ...jude
loc, la acelaşi nivel, a fost programul de muncă şi narea de coşuri din sîr- depăşirea producţiei \ şi activitatea în spiritul ţului nostru.,'
ocupat - şi de : secţia con acţiune revoluţionară deri mă pentru magazinele a- marfă cu 5,7 la sută, 1 Legii nr. G din 1972, a- în prezent.. sînt consti
fecţii textile — condusă de vat din magistrala Expu limentare cu autoservire creşterea productivităţii ! ceastă formă a democra tuite, în municipiile, ora
Nicoleta Tudoran, atelierul nere a secretarului ge şi pentru biciclete. muncii eu 3,9 la sută, ] ţiei muncitoreşti-revolu- şele şi. comunele, hunedo-
ţionare are un rol însem
rene 1 026 echipe, ce cu
Toţi cei ce muncesc la
de producţie şi prestări neral al partidului, tova F.P.I.P.S, Brad sînt con reducerea cheltuielilor l nat în controlul aprovi prind 4 138 oameni ai
servicii — coordonat de răşul Nicolae Ceauşescu, ştienţi de importanţa acti la 1000 lei producţie • zionării şi servirii popu muncii din industrie, dar
Traian Barna, formaţia la înaltul forum democra vităţii lor, de necesitatea marfă eu 0,1 lei ş.a. J laţiei, diversificării servi şi din alte sectoare, care
croi mixt umbrele şi con tic din noiembrie anul Totodată, în ce priveş- ) ciilor, asigurării asistenţei exercită control asupra a
fecţii textile — îndrumată trecut, pe care sintem ho- ridicării continue a nive te producţia fizică, sar- 1 sanitare, derulării cores 3 924 unităţi dc interes ob
de maistrul principal Adam tărîţi să-l înfăptuim nea lului calitativ, estetic al cinile de plan la utilaje ? punzătoare a vieţii în că ştesc. Sporirea numărului
Marian, muncitorul Mihai bătut. De asemenea, ne-am produselor realizate şi se tehnologice pentru lu- 1 minele de nefamili.şti, în
Plic — la individual, cu însuşit şi acţionăm stă străduiesc cu hotărîre şi crări miniere au fost ţ de formaţii şi de cetăţeni
responsabilitate să satis
toţii de la F.P.I.P.S. Brad. ruitor pentru materializa facă tot mai bine aceste depăşite cu 6 tone, iar i unităţile de asistenţă so atraşi în această activitate
este determinată de dez
cială ş.a.
• — Este adevărat că pen rea indicaţiilor şi sarcini cerinţe. Am punctat cîteva . la cupru cu 15 tone. J , Consfătuirea, ce a avut voltarea de la un an la
tru anul trecut ne-am pre lor trasate de tovarăşul din preocupările de bază \ O atenţie deosebită, este \ loc recent la. Deva, sub altul a reţelei comerciale
gătit temeinic producţia, Nicolae Ceauşescu la Con- ale colectivului în această i acordată permanent gra- l egida Consiliului judeţean şi de prestări servicii, a-
ne-am preocupat de apro . sfătuirea de lucru pe pro perioadă şi în perspectivă : I dului de folosire a ca- 1 al Frontului Democraţiei sţstenţei sanitare şi socia
vizionarea ritmicii a sec bleme economice de la • contractarea integrală a 1 pacităţilor de producţie 1 şi Unităţii Socialiste, a re le. în 1988 au fost efec
ţiilor şi atelierelor cu ma C. C. al P.C.R. din 3 mar . producţiei şi a bazei teh- i — realizările Ia acest ţ levat că, sub îndrumarea tuate 9 541 controale, cu
terialele necesare, am or tie a.c. / indicator fiind cu 5,4 1 Comitetului judeţean de
ganizat temeinic lucrul pe în acest an, 40 la sută DUMITRU GHEONEA 1 la sută peste preve- ; Dartid şi cu sprijinul Coiv TRAIAN BONDOR
formaţii, am pus accent din totalul articolelor rea ţ deri. \ silitilui judeţean de con
pe productivitate şi cali lizate de către F.P.I.P.S. (Continuare în pag. a 2-a} trol muncitoresc, consilii (Continuare in pag. a 2-a)
Mobilizare susţinută la însăminţări şi la lucrările din legumicultura!
Obţinerea în acest an a 20 000 tone îngrăşăminte plantatului în epoca op desfăşoară şi în fermele
celor mai mari producţii organice semilichide de la timă şi asigurării densi legumicole. La ferma nr.
la toate culturile este ho- A.E.I. Bărăşti, care au fost tăţii stabilite, ne vor per 3 a A.E.S.C.II. Deva, care
tărîtor condiţionată de e- aplicate pe mai mult de mite obţinerea unor recol esţc condusă do ing. Nistor
fectuarea la timp şi la 500 ha, acţiune ce con te superioare la hectar. De Giura Dorin, s-a încheiat,
înalt nivel calitativ a în- tinuă şi în aceste zile". altfel, în acest scop am pînă ieri, plantatul arpa
sămînţărilor de primăva Inginera şefă a C.A.P. amplasat cultura pe tere gicului şi însămînţarea ce
ră. „Pentru a realiza un Simpetru, Angela Drago.ş, nuri cu posibilităţi de lor 5 ha destinate pro
asemenea obiectiv — apre aprecia hărnicia mecaniza irigare". ducerii arpagicului, pre
cia tovarăşul Ioan Rob, torilor Victor Cimenti, Ion Pe inginera şefă a cum şi a mazărli pe
preşedintele C.U.A-S.C. Pui Suminaru, Viorel Enăşes- C.A.P. Sîntămăria-Orlea, 15 ha. Concomitent s-a
— ne-am preocupat de tre cu, Marin Becfi, Ghcorghe Valeria Burdea, am întîl- recoltat şi valorificat spa
r cerea la categorii supe Timofte şi Săndel Purce- nit-o în tarlaua numită nacul, iivrîndu-se peste
rioare de folosinţă a unei loni care au asigurat fer „Troian", unde mecaniza 40 dc tone. Ferma mai
suprafeţe de peste 100 tilizarea cu îngrăşăminte torul Grigore Bozga, aju are de livrat circa 100 de
hectare terenuri slab pro organice a întregii supra tat de cooperatorii Cornel tone, dar, invocînd lipsa
ductive, în special la A.E.I. feţe — 60 de ha — desti Iscu şi Petru Viţionescu, combustibilului, beneficia
Ponor, C.A.P. Rîu Alb, Pui, nată culturii cartofilor. în lucra la semănat. ..Acum, rul amină preluarea can
Sălaşu de Jos şi în alte acelaşi timp, Iordănel Ceac în actualitate, se află tităţii de spanac disponi
unităţi, care s-au însămînţat a făcut erbicidarea cu plantatul cartofilor pe cele bilă. De altfel, din cauza
în această primăvară cu „Nata" a celor 20 de ha, 45 de ha planificate — golurilor în aprovizionarea
plante furajere. în acelaşi unde s-a considerat ne ne spunea inginera — ac cu combustibil, nu s-au
timp, în scopul ridicării cesar că trebuie combă centul punîndu-se pe scur putut însămînţa mai de
tu secţia confecţii din codrul întreprinderii de tricotaje tute buruienile cu acest vreme nici legumele ră-
Petroşani lucrează şt tînăra X.otia Saftu, care se evidenţia fertilităţii pămîntulul, pe tarea perioadei de efec dăcinoase.
ză constant Sn producţie, prin pricepere, hărnicie şt con lingă folosirea integrală a produs. „Măsurile respec tuare a lucrării şi pe res (
ştiinciozitate. gunoiului de grajd din tive — aprecia interlocu pectarea tehnologiei stabi NICOLAE T1RCOB
I’oto AL. TATAKÎ fermele zootehnice, s-au toarea — însoţite de grija lite".
transportat în cîmp peste deosebită ce o acordăm O activitate intensă se (Continuare în pag. a 2-a)
