Page 70 - Drumul_socialismului_1989_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ML

Participare numeroasă, activitate rodnică
EFIGII ALE EPOCI! NICOLAE CEAUŞESCU
pentru conservarea şi dezvoltarea

fondului forestier Frumuseţea si confortul caselor noastre 19,2
mun
niel<
(Urmare din pag. 1) cunosc astăzi avantajele duri despre „faţa nevă­ socic
O dată eu declanşarea, tinate, treeîndu-se opera­ Bine se acţiona şi pe acestui element de con­ zută" a confortului din lo­ tria
la 15 martie, a amplelor tiv la plantarea lor. Cu şantierul de împăduriri din fort citadin., Oraşe întregi calităţile hunedorene, pe tare
activităţi desfăşurate sub ajutorul lucrătorilor dife­ apropierea satului Bobîl- tic, la un oraş în între­ ca Orăştie, Simeria, Călan, care o numim intr-un lim­ Dă
genericul „Luna pădurii", ritelor unităţi din Geoa- na, unde lucrătorii din gime nou. Dar încălzire Haţeg îl cunosc doar din baj tehnic echiparea teh- J. f:ne!
în întreg judeţul nostru giu-Băi (îndeosebi a celor formaţia coordonată de în sistem centralizat, prin anii ce au trecut din acel nico-edilitară a localităţilor. ■ fără
r
s-a intensificat participa­ de la O.J.T., U.N.C.A.P. şi brigadierul Marin Stoica centrale de cartier sau de martie memorabil al anu­ Adăugate la altele, fără Mai
rea la acţiunile menite să E.G.C.L.) au fost plantaţi şi pădurarul Demian To- zonă există in mai toate lui 1974. lean
ducă la conservarea şi dez­ „în perimetrul staţiunii pe­ dea munceau la plantarea localităţile in care s-au Dacă în 1974 doar 18 de care nu e de imaginat bor,
voltarea patrimoniului fo­ ste 500 puieţi de talie ma­ gorunilor într-un arboret construit locuinţe in blo­ localităţi hunedorene - viaţa modernă, cum este Geo
restier. Cum este şi firesc, re, din speciile molid, pin, de refacere. Cu câteva zile curi ; la Orăştie, la Slme- de regulă oraşe - aveau curentul electric, sau celor Dud
un rol însemnat în mobi­ tei, mesteacăn şi brad. Tot în urmă aici s-a finalizat ria, la Haţeg, la Uricani sistem propriu de canali­ care apropie distanţele ♦ică
lizarea şi organizarea for­ în aceste zile se execută o plantaţie intensivă de şi Petrila, la Aninoasa şi zare, in 1988 au asemenea dintre oameni cum este siles
ţelor umane şi realizarea lucrările de curăţări în dud pe o suprafaţă de un Crişcior, la Vata do Jos şi sisteme nu mai puţin de telefonia, ele dau plină­ viei,
obiectivelor stabilite pen­ arboretele tinere. Cu «acest hectar. Dacă mai adăugăm la Dobra, la Certej şi la 27 de localităţi, între ele tate vieţii noastre de zi Mih
tru această perioadă îl au prilej, din materialul lem­ că şi în celelalte comune Teliuc. Zeci de mii de inscriindu-se şi comune ca cu zi, sini rodul generoa­ tian
lucrătorii din unităţile şi nos rezultat au fost con­ şi sate de pe raza Ocolu­ metri de reţele termice Baia de Criş, Va ţa de Jos, sei politici de ridicare con­ Pop,
subunităţile Inspectoratu­ fecţionaţi 30 000 araci de lui silvic Geoagiu se ac­ străbat nevăzute subsolul Băiţa, Baru, Geoagiu, Ra- tinuă a bunăstării între­ actii
lui silvic judeţean, dar şi vie, 20 000 de tutori şi 200 ţionează cu aceeaşi răs­ cartierelor de locuinţe a- gului popor, iniţiată de • 2
onsiliile populare din o- pundere şi hărnicie, rezul­ ducind căldura in casele polt, llia, Dobra, Certej. secretarul general al parti­ pair
•aşe şi comune, toţi locui- tă că în „Luna pădurii” oamenilor. lată cum in aceşti 15 ani, dului, preşedintele Repu­ noi.
orii satelor. silvicultorii de aici, toţi viaţa multora dintre locui­
O activitate rodnică des- „Luna pădurii" cei care îi sprijină, îşi fac Confort în casele noas­ torii satelor a cunoscut noi blicii, tovarăşul Nicolae
'ăşoară în această pcrioa- deplin datoria. tre înseamnă şi introduce­ şi noi elemente de confort Ceauşescu, promovată cu
!ă colectivul Ocolului sil­ rea gazelor in bucătării. citadin. consecvenţă in toate loca­
vic Geoagiu, care, îndru­ MIRCEA LEPĂDATU Peste 60 de mii de familii Am vorbit in aceste rin- lităţile patriei.
mat îndeaproape de comi­ metri steri ele fascine, ca­ Dl-
tatul comunal de partid şi re vor fi livraţi unităţilor l ion»
u sprijinul biroului exe­ agricole şi O.G.A. Deva. Preînscrierea — importantă adol
cutiv al consiliului popu­ Se refac şi se împrospă­ NKi:
(Mo
tează propaganda vizuală
lar, efectuează zilnic o ga­ si marcajele silvice, pre­ pali
mă largă de lucrări de v H)î
împăduriri şi reîmpăduriri, cum şi cele turistice, se acţiune de orientare lotla
ŞAN
în pepiniere, de consoli­ execută multe alte lucrări f Urni
dare a terenurilor degra­ rle protecţia pomilor. ieml
date şi de extindere a spa­ Una din zonale unde şcolară şi profesională vin»
PKN
ţiilor verzi în staţiunea activitatea se desfăşura rit’a
hal ncocl i ma te r i că Geoagiu- din plin este şantierul de in deplină concordanţă claselor terminali* au ofe­ i ’Aî*
Băi şi în satul de - reşe- împăduriri Homorod. Aici, cu obiectivele de dezvolta­ rit părinţilor şi elevilor — <r,u«
Ta ii
linţă. încă din anul trecut s-au re a judeţului, şcoala hu- în cadrul Sfatului de orien­ (Min
— Astfel — ne spunea executat lucrări de ame­ nedorcană îşi aduce o im­ tare şcolară şi profesiona­ de
«rito
inginerul Mihai Alionescu, liorare pe un teren degra­ portantă contribuţie la lă — o bogată informaţie Car;
şeful Ocolului silvie — dat, cu numeroase ogaşe pregătirea şi perfecţiona­ necesară In luarea deciziei, ros*
pentru a realiza integral şi ravene, impropriu agri­ a unei opţiuni realiste şi •a b
Bisl
toate obiectivele pe care culturii. Scopul, fireşte, rea forţei de muncă. Acest eficiente, în vederea inte­ “■* roş i
iii le-am propus în cadrul este consolidarea tui şi re­ fapt determină angajarea grării în producţie a viito-
;
„Lunii pădurii”, am orga­ introducerea în circuitul permanentă a cadrelor di­ iilor «absolvenţi. Soni
nizat mai multe formaţii agricol. Acum, 30 de mun­ dactice în sporirea eficien­ Şi în continuare, -jude­ (Fia
Cin
de muncitori. Acestea, do­ citori, conduşi de briga­ ţei procesului de instruc­ ţului Hunedoara îi revin (rut
tate cu utilajele şi mate­ dierul Gbeprghe Borza şi ţie şi educaţie, de pregă­ ,.Cîi
ITA*
rialul necesare acţionează pădurarul Ioan Hurduban, tire a tineretului pentru sarcini deosebite în acest sati
/.i-lumină la plantări de plantau pini şi salcîmi. în muncă şi viaţă. Potrivit cincinal, pornind de la 13 R/
puieţi, la celelalte lucrări sprijinul lor veniseră 40 acestor cerinţe se desfă­ faptul că ramurile priori­ CA)
(O
planificate. în acelaşi timp, de elevi de la Liceul agro­ şoară o susţinută activita­ tare ale economiei vor «•r**i
au fost antrenaţi la lucru industrial din Geoagiu. A- nici
un marc număr do elevi şi ccştia, îndrumaţi de ingi­ te organizatorică şi melo­ continua să rămînă şi în ml
alte categorii de tineri. nerul Eugen Stroia şi pă­ dică pentru atragerea ele­ viitor mineritul, metalur­ F,*n
(Cu
Pentru aceasta, aflăm de durarul Nîcolae Ştefan, e- vilor spre profilurile şi gia, energetica, eonstruc.
ia interlocutorul nostru, xecutau terase şi gărdule- meseriile specifice sectoa­ (iile de maşini, agricultu­
din pepinierele ocolului au ţe de susţinere, plantau relor prioritare ale econo­
fost scoşi aproximativ puieţii de cătină albă. miei judeţului. Această «ac­ ra — sectoare ce vor ab­
200 000 de puieţi de mo­ Munceau cu hărnicie elevii sorbi 90 la sută din forţa
lid, brad, salcîm, ‘cireş, de la liceu şi şcoala gene­ tivitate atinge în fiecare de muncă. De aceea,
paltin, dud care au fost rală Geoagiu la plantatul an cola maximă în perioa­ a c ţ i u n c a de orien­ N
tra,
transportaţi în zonele des­ duzilor. da organizării şi desfăşu­ tare şcolară şi profesională rna
rării preînscrierii. Aflată — preînscrierea din a- F
cesl an — ce se desfăşoa­ K
la cea de-a şaptea ediţie, 42,
Repararea capacităţilor r„i forma horticol» a C.A.p. Orăştie, s-a încheiat ră în perioada 20—2(5 mar­ u
plantatul cartofilor timpurii, lucrare efectuată <le mecaniza­ această apreciată iniţiativă
torul Martin Vereş. Foto NICOLAE GHEORGHIU ii unedoreană, generalizată tie, vizează orientarea ele­ F
de producere a acum la nivelul întregii vilor spre aceste importan­ j:
te sectoare. Prin deplasa­ IK,
K
ţări, a adus rezultate po­
metalului — la timp şi Folosindu-se din plin de timpul zitive pe linia realizării rea elevilor şi părinţilor, <4,
t;
însoţiţi de profesorii diri-
i, j
planului de şcolarizare la
de bună calitate bun de lucru, puternică - liceele cu profil minier, ginţi la liceele pentru care 28, i:
optează, se creează posibi­ K
(Urmare din pag. 1) cursurile şcolii profesio­ metalurgic, construcţii, e- K ,
nale în această meserie mobilizare pe ogoare nergetic şi agroindustrial, litatea de a cunoaşte con­ 1;
prezentat, la lucru şi au fiind urmate de tot mai ajungîndu-se astfel la o se­ cret şcoala în care urmea­ 4(1,
F
început demolarea cupto­ mulţi tineri. (Urmare din pag. 1) gure o densitate optimă de lecţie mai bună a viitori­ ză să înveţe. în felul a- I 4(1
rului. Schimbul de noap­ — Nouă, celor încadraţi plante la unitatea de su­ cesta tuturor elevilor li se
te... neplanificat a fost de curînd în această mun­ prafaţă. Şi aici pămintul lor specialişti. oferă posibilitatea conti­
preluat de zidarii lui că — preciza Ion Isăilă, era bine mărunţit, fertili­ Experienţa dobînditu în
Nicolae Bădescu, manevre­ secretarul organizaţiei era foarte bine pregătit, zat în prealabil. Mecani­ activitatea de orientare nuării studiilor, fie la în-
le macaralei fiind execu­ U.T.C. — ne revine sarci­ iar în urma maşinii cu ca­ zatorul făcea lin du-le- văţămînltil de zi, fie la
tate, în continuare, de na de a prelua ştafeta re lucra Iosif Mîrza rămî- vino de la un capăt la ce­ şcolară şi profesională este învăţămîntu! senil, în liceu
acelaşi Nicolae Florcscu. muncii rodnice desfăşurate neau biloanc înalte şi lălalt al tarlalei -apoi co­ rezultatul unor acumulări r
Luni dimineaţa, demolarea de-a lungul anilor de cei drepte, parcă trase cu ri­ bora din tractor si răsco­ progresive, stăruitoare, ale sau în şcoală profesională. fi .
mu
cuptorului era finalizată, care şi-au făcut din plin gla. Pentru a asigura un lea cu un băţ în cutiile cu unui experiment pedagogic Cele mai frumoase perspec­ \ or
,-uva montată şi zidăria datoria. în secţia noastră, ritm înalt acestei activi­ sămînţă ale maşinii. „Tre­ privind comportamentul e- tive de afirmare fe oferă sub
completată... schimbul de generaţii are buie să fac eu treaba asta, — fără îndoială — princi­ i/ol
de
— Despre meseria de loc într-un interval de tăţi, tuberculii aduşi de la că n-are cine — ne spune. levilor. Cu acest prilej, au palele meserii solicitate, cu dos
idar-şamotor se formase, timp relativ scurt. Nu Orăştie erau duşi direct în Ştiţi, sămînţa este mare, fost organizate pentru ele­ tul
Intr-o vreme, o părere to­ exagerez dacă afirm că cîmp cu remorca, de unde grea, se tasează uşor şi vii claselor a VlII-a din prioritate, dc economia ju­ in ti
de
cai greşită, ..meritul" fiind trebuie să învăţăm intr-o cooperatoarele Bozalia Jurj, nu trece prin orificiile ma­ şcolile gimnaziale, activi­ deţului: minerit, metalur­ soc:
ii unora care se temeau lună cât se învăţa, mai Vnleria Ianc, Aurelia Cri- şinii. Operaţia ar putea-o gie, construcţii, agricultu­ por
Io greu — remarca tova­ înainte. într-un an. Ur- şan, Ileana Popa, Emilia face un cooperator, ■ dar tăţi speciale menite să tre­ ră. Aşadar, un prim răs­ oup
răşul Cornel Albu, secre­ mînd chemarea secretaru­ Căta şi . Bozalia Manea îi astăzi n-a Venit nimeni. zească interesul si pasiu­ 7 ti
înti
tarul comitetului de partid lui general al partidului, încărcău în maşina de Sînt absolut singur în toa­ nea acestora pentru pro­ puns pozitiv poate li dat lat
al sectorului reparaţii si- i o v a r ă ş u 1 Nicolae plantat, după o prealabilă tă tarlaua”. individual, de fiecare elev, nai
lerurgice. Este într-adevăr Oeauşcscu, de a învăţa şi sortare. „Culturii de car­ fesiunile din sectoarele în cadrul amplei acţiuni \.
Conducerea C.A.P. Bră-
) meserie grea, bărbăteas- a ne pregăti necontenit tofi îi este repartizată o nişca trebuie su ia măsuri prioritare ale economiei ju­ de preînscricrc ce se des­ fi
•ă, însă şi satisfacţiile pe pentru muncă si viaţă, ne suprafaţă de 45 ha — no pentru ca lucrările actualei deţului nostru. Aii fost pre­ cer
arc ni le oferă sînt mari. unim eforturile cu ale ce­ spunea Elena Bogdan, in­ zentate, în acelaşi limp e- făşoară în perioada 20—26 Pe
pro
Bot confirma acest lucru lorlalţi oameni ai muncii ginerul şef al cooperativei”. campanii să fie mai bine martie a c. plo
zidarii Gheorghe Zugravi), din secţia noastră, pentru organizate şi coordonate, levilor si părinţilor lor, soa
Grigore Bocăncte, maiştrii a întîmpina cu rezultate Nicolae Cioază, un me­ în aşa fel încât să fie în­ principalele direcţii care Prof. LIVIU POPESCU, cai
tul
Petru Cuida, Lâseuţ Ştc- deosebite în muncă marile canizator harnic şi price­ lăturată orice sincopă, iar definesc dezvoltarea eco­ Inspectoratul şcolar int*
foni. Arghir lacob, mulţi evenimente ale acestui an put, însămînţa sfecla do sămînţa să ajungă cît mai nomiei hunedorene stabili­ judefean k m
alţi meseriaşi pricepuţi din — a 45-a aniversare «a is­ zahăr în tarlaua de lingă grabnic sub brazdă, în Prof. CORNEL HOGMAN, ost
pro
secţie. Ne bucură faptul toricului act de la 23 Au­ podul de cale ferată de condiţiile respectării întoc­ te de Congresul al XIII- Laboratorul judefean g \ o«»
că opinia actuală este in gust 1944 şi Congresul al peste Mureş. Maşina era mai a cerinţelor tehnolo- lea şi Conferinţa Naţională de orientare şcolară | Frt
concordanţă ni realitatea. XIV iea al partidului. astfel reglată încât să asi­ y ioc. 1 ale partidului. Diriguiţii şi profesională L