Page 84 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 84
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 749 • JOI, 23 MARTIE 1989 Pag. 7
Prin larga participare a cetăţenilor Formarea personalităţii elevului solicită
Acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare eforturi stăruitoare/ permanente I
Hunedoara. Sîmbătă şi Petroşani. Aflăm de la nere în cartiere — ne in Invăţămîntul liceal, prin nerii unei temeinice pre Pentru desfăşurarea ac
duminică, peste 25 000 de tovarăşul Husar Ladislau, formează tovarăşul Radu actuala sa structură şi spe gătiri de specialitate şi de tivităţilor culturale' a fost
locuitori ai municipiului şeful sectorului de gospo Trufaş, vicepreşedintele bi cializare, are o importan cultură generală, a pregă amenajată o sală caro găz
au participat la curăţenia dărie comunală şi locativă roului executiv al Consi tă contribuţie la pregăti tirii lor pentru muncă şi duieşte manifestări educa
străzilor, a incintelor şi al Consiliului popular mu liului popular orăşenesc — rea forţei de muncă. Li viaţă. La conturarea per tive, spectacole şi seri cul
spaţiilor dintre blocuri, la nicipal, că sîmbătă. şi du se efectuează în perma ceul agroindustrial Haţeg, sonalităţii lor un rol deo turale. Organizarea aces
amenajarea parcurilor şi minică s-au efectuat în nenţă, sute de cetăţeni cu cele trei profile ale sa sebit revine deopotrivă ac tor seri revine pe rînd fie
('spaţiilor verzi, a terenuri toate cartierele municipiu participînd la crearea şi le — de industrie alimen tivităţii cultural-educative cărei clase şi a generat o
lor de joacă pentru copii, lui ca şi In celelalte lo păstrarea frumosului în ju tară, industrial-agricol şi şi artistice. Organizaţia adevărată întrecere în al
realizînd astfel o toaletă calităţi ale Văii Jiului lu rul locurilor în care tră electrotehnic — pregăteşte U.T.C. a iniţiat concursuri cătuirea programelor in-
(ir primăvară a oraşului iesc şi muncesc. Hărnicie tinerii în meserii necesare de' istorie, la cel avînd ca structiv-distractive în ca
crări ample de gospodări
no pe Cerna. S-au prestat re, de împrospătare şi în şi spirit de buni gospo unităţilor economice ale temă Marea Unire, echi re sînt incluse concursuri
100 000 orc de muncă pa dari au dovedit membrii oraşului, pentru agricultu pajul liceului ocupînd lo de poezie (cu participarea
frumuseţare. Au fost rea
triotică, a căror valoare lizate deplantări din flora asociaţiei de locatari nr. ra zonei. cul I pe judeţ. Momente membrilor cenaclului „Ti
nepâşeşte un milion lei. 2". Pregătirea teoretică de lor deosebite din istoria şi nere talente"), dc muzică,
S-au organizat adevărate spontană a pădurilor din Haţeg. Duminică, 600 de specialitate dobîndită la viaţa poporului nostru, a- dans, recitări, momente ve
apropierea localităţii ca şi orele de curs este comple niversate în decembrie a- sele, pantomimă. La sfîrşît
şantiere ale înfrumuseţării cetăţeni au participat la nul trecut, zilelor de naş de săptămînă, pentru ele
în Centrul civic, Microra- plantarea arborilor şi ar acţiunile de înfrumuseţare tată printr-o instruire vii din internat se organi
ionul V şi în zona Caste buştilor în zonele centrale a oraşului. S-au plantat practică realizată în ate tere ale iubitului conducă zează activităţi cultural"
tor al partidului şi statu
lului Corvineştilor. şi în cele de la porţile de 200 de tei, s-a amenajat un liere, pe lotul şcolar, în
intrare în oraş. S-au plan ferma zootehnică dotată lui nostru, tovarăşul Nicolae distraetive cu participarea
— Pînă în prezent — ne hectar de zone verzi şi cu două laboratoare şi o Ceauşescu, - şi tovarăşei membrilor cenaclului, ăi
spunea tovarăşul ing. Ni- tat astfel 450 de pini, 20 s-au plantat 2000 fire de seră cu încălzire centrală, Elena Ceauşescu, le-au bibliotecii, a formaţiilor,
«rolae Groza, şeful secto scoruşi, 50 molizi şi 130 gard viu. A continuat vop artistice. La formarea une?
1
mesteceni, continuîndu-se magazii pentru furaje. Pe fost dedicate spectacole
rului de gospodărie comu situl gardurilor de protec lîngă posibilitatea consoli festive. In susţinerea a- înaintate concepţii despreţ:
nală şi locativă, s-au efec plantarea arborilor orna ţie şi jardinierelor pentru dării prin aplicare în prac cestora au concurat forma lume şi viaţă contribuie $aţ-
tuat la nivelul municipiu mentali proveniţi din pe flori, văruirea de borduri tică a noţiunilor teoretice, ţiile artistice ale liceului, cele două cercuri de ediR
pinierele din ţară. Tot în
lui lucrări de muncă pa aceste zile au continuat lu şi pomi. S-au remarcat co gospodăria anexă asigură multe dintre ele calificate caţic material ist-ştiinţific$f
triotică în valoare de crările la parcul „Hotel", lectivele de oameni ai pentru cantina şcolii în pentru etapele superioare la care sînt antrenaţi to»
S 500 000 lei, concretizate respectiv amenajarea alei muncii de la Autobază, treaga cantitate de carne, ale actualei ediţii a Festi elevii. Prin toate acest©,
In: plantarea a 1 500 ar lor, împrejmuirea şi săpă U. M. T. C. F., Cooperativa lapte şi brînză. Grija pen valului naţional „Cîntarea activităţi educative se usS
măreşte modelarea perse*,
bori ornamentali şi a 5 000 „Bucura", Atelierul de in tru a asigura elevilor con Romăniei": dansurile de
turi la cele trei bazine ale dustrie mică. Ocolul silvic, diţii bune de studiu şi de societate, modem, popu nulităţii viitorilor mund£
trandafiri în zona Castelu fîntînilor, nivelări. în ju elevii şcolilor generale nr. viaţă se vede şi prin ex lare, grupul vocal folclo tori specialişti, înzestrarea»
lui Corvineştilor, în parcul rul a numeroase zone 1 şi 2. tinderile cantinei şi inter ric, montajul literar-muzi- lor cu înalte sentiment^:
tineretului şi Microraionul verzi, centrale şi periferi natului şcolar. cal, grupul de recitatori, patriotice, de ataşament ţjp
V. Au fost refăcute 48 hec responsabilitate pentrw !
ce, au fost montate gărdu- ESTERA SfNA, Elevii, liceului haţegan brigada artistică, teatrul,
tare zone verzi, s-a semă ieţe de protecţie formate lOAN VLAD, au astfel posibilitatea unei soliştii vocali de muzică muncă. ,
nat iarbă pe 3,5 ha, s-au corespondent serioase instruiri, a obţi uşoară şi populară. VIORICA ROMAN i t
reparat 2 500 ml de tro din stîlpişori cu lanţ, s-au
efectuat plombări asfaltice
tuare şi alei, au fost re
condiţionate şi montate 80 pe drumuri. La aceste ac
indicatoare de circulaţie ţiuni au participat 13 500
de cetăţeni, o contribuţie
şi 4 panouri de orientare.
13e asemenea, s-au vopsit deosebită avînd organiza
gardurile de protecţie ale ţiile de tineret şi studen
zonelor verzi de pe bulc- ţii.
Orăştie. La îndemnul de
Jvardeie Dacia şi Lenin, s-a
docolmatat albia rîului putaţilor, al activului con
Cerna. siliului popular orăşenesc
ba acţiunile de înnoire şi membrilor comitetelor
şi înfrumuseţare s-nu evi asociaţiilor de locatari, au
denţiat colectivele de oa continuat pe bulevardul
meni ai muncii de la Eroilor şi în zona Prica-
C.S.H., I.A.C.R.S.H., sec zului plantatul teilor. S-au
plantat 700 de tei, fiecare
ţia „Vidra", Fabrica de în
călţăminte, F.P.I.P.S., în din cele zece asociaţii a-
vînd repartizaţi cîte 50 de
treprinderea de utilaj greu. arbori. De o parte -şi de
Au refuzat să iafiă la pri
alta a DN 7 s-a plantat
menirea parcului .şi zone gard pentru protecţia cul Scc(la 2. mase plastice şl ambalaje a întreprinderii chimice Orăştie. Echipa de finisaj condusă de maistrul
lor împrejmuitoare cei turilor agricole. „Lucrări Valerin Ionică este o formaţie dc lucru fruntaşă, ale cărei rezultate In muncă sc reflectă în calitatea superioară
de la Oficiul P.T.T.R. le de curăţenie şi întreţi a finisajului In condiţiile realizării ritmice a planului de producţie.
^'.Vvv.v//.W/,V,V,’,V.V.V.V/.W.V^///.VA .V/.VW.V,WAV«VV AV.V.VAVAW.WZ.V.V/'.V.V.VAVAWAV.-.VA'.-.V.V.VAVV, .‘.W/dVWrtVliVW.VWtfVWV
,
hunedoara. Măsuri eficiente pentru asigurarea
Ziua crescătorilor
continuităţii în furnizarea apei de animale
Comitelui Politic Execu tehnologice se furnizează în staţia de tratare, docu nejustificate de normele In organizarea consi c.ei mai vrednici crescă
tiv al C.C. al P.C.R., ana după program. Problema mentaţie ce urmează să fie igienico - sanitare. Aceste liului comunal de cultu tori de animale, cu cea
lii înd, recent, probleme îmbunătăţirii alimentării avizată. consumuri, inclusiv cele ră şi educaţie socialistă, mai mare contribuţie Ja
programului
la căminul cultural din realizarea
privind dezvoltarea econo- cu apă a fost examinată Pînă atunci, însă, con din instituţiile de servicii satul reşedinţă al comu privind autoconducerea şi
în secretariatul Comitetu ducerea I.G.C.L. a luat o
mico-sociată a ţării a su sociale şi administraţie, re nei Lunca Cernii de Jos autoaprovizionaroa teri
lui municipal de partid şi seamă de măsuri, între ca a avut loc recent o ma
pus atenţiei şi o serie de prezintă la Hunedoara 37 toriala : Marin Coleşie,
în Comitetul executiv al re se numără şi aceea de nifestare devenită tradi Aurel Bumbescu, Vasile
măsuri privind folosirea
Consiliului popular muni s se diminua cît mai mult la sută din apa produsă. ţională pe aceste melea Scorobete, Miron Neidoni,
raţională a apei şi păstra guri : ziua crescătorilor Axente Barboni, loan
cipal. apa de adaos în instala Cu toate acestea, la Hu
rea calităţii ei. In acest nedoara, consumurile teh de animale. In cadrul a- Scorobete, Trandafir Bo-
cadru, secretarul general Tovarăşul Liviu Ungu- ţiile de termoficare. Lucră nologice proprii (spălarea cesteia Salvina Prejban, dean, loan Coleşie, loan
reanu, inginerul şef al rile efectuate în cadrul secretarul comitetului co Lupulescu, loan Crăciu-
al partidului a indicat să periodică a filtrelor, con munal de partid, pri
I.G.C.L. Hunedoara, ne-a pregătirilor pentru iama nescu, loan Jurjoni, A-
sc întocmească programe marul localităţii, a vor
sumurile în secţiile şi sec xente Vlâiconi, Liviu Gor-
complexe de măsuri pri bit despre „Sarcinile ce goni, loan Ionuţ, Moise
toarele I.G.C.L.), împreună
v i n d utilizarea judicioasă O RESURSA NATURALA INDISPENSABILA eu pierderile pe reţele de revin gospodăriilor popu Sălăşan, Ionel Zepn, Si-
n tuturor resurselor de laţiei în ce priveşte spo medru Scorobete, Gheor-
VIEŢII ŞI ACTIVITĂŢII ECONOMICO- distribuţie şi în aparta rirea efectivelor de ani giie Sălăşan şi mulţi al
ăpu. eliminarea pierderi
SOCIALE i APA. S-O GOSPODĂRIM mente, reprezintă circa 18 male şi a producţiei aces ţii. Formaţiile artistice
lor şi risipei, evitarea po CU CHIBZUINŢĂ la sută din apa produsă. tora". Aurel Piscotescu, ale comunei au prezentat
luării apelor de suprafaţă vicepreşedinte al biroului în faţa numeroşilor par
Este mult. Trebuie acţio executiv al consiliului ticipanţi un reuşit şi a-
sau de adîncime, folosirea
nat cu mai multă decizie şi popular, i-a evidenţiat pe preciat program artistic.
şi gospodărirea responsabi informat că unitatea a îna 1988—1989 au avut un e~
mai rapid pentru închide
lă a acesteia, ca parte in intat pentru avizare şi fi fect îmbucurător. Consu
rea robinetelor care risi
tegrantă a avuţiei naţio nanţare o documentaţie dc mul de apă potabilă pen
pesc apa în acest sector.
nale. Asemenea măsuri înlocuire a unor eonducte tru adaos a «căzut de la NOUĂ SECŢIE DE PRODUCŢIE
Cu toate greutăţile care
sînt cu atît mai necesare vechi, care să ducă la îm peste ® sută de tone la
sînt, în ceea ce priveşte O mai veche intenţie a rativa a amenajat o mică
cu cît seceta prelungită, bunătăţirea substanţială a 30—33 tone. Aceasta în aprovizionarea cu unele cooperatorilor de la Coo ţesătorie de stofă în care
lipsa de precipitaţii a a- reţelelor de distribuţie. Din seamnă, practic, eliminarea perativa de producţie se prelucrează asemenea
materiale sau piese dc
fectat serios debitele ape cele aflate de Ia tovară risipei de apă potabilă şi meşteşugărească „Drum materie primă. Pînă a-
schimb, o mai bună orga nou" din Hunedoara a cum au fost produşi cir
lor de suprafaţă şi a făcut şul Silviu Nicola, directo diminuarea consumului de nizare a intervenţiilor şi devenit realitate: mate ca 5 000 ml de stofe. Fi
să coboare în adîncime rul adjunct al Băncii de gigacalorii pentru încălzi rialele recuperabile de la nisarea produselor se fa
reparaţiilor se poate face,
pînzcle de apă freatică. investiţii, documentaţia res rea agentului secundar. producţia de covoare ar ce, deocamdată, la Timi
astfel îneît apa potabilă
Municipiul Hunedoara pectivă se include altei in Bine s-a acţionat ţi în tizanale sînt transforma şoara, dar în curînd şi
să ajungă în casele oame te în stofe din lînă de această operaţie se va
este una dintre localităţile vestiţii mai mari, care are privinţa eliminării orică
nilor, nu în canale. cea mai bună calitate. Cu executa în cadrul coope
judeţului în care apa pen în vedere şi îmbunătăţirea rui consum de apă pota mijloace proprii, coope- rativei.
tru trebuinţe casnice sau calităţii apei brute aduse bilă în scopuri tehnologice ION CIOCIEI
