Page 87 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 87
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. .2
o l
19,25 ‘
rile forn
şui Ni
- pr°9'
acmme
Cercetarea proprie—în sprijinul producţiei Metode moderne, lucrări în avans H45 F
Docuntc
piii cînt
— Pentru continua dezvol slirşitul anului în curs. Dar, cu colraje glisante; lucră dul •
De mai mulţi ani, la scăzut consumurile speci nevoie de cilindri eu alte tare şi inlărire o bazei de după cum se poate consta rile de amenajare se lac cu cercetai
Combinatul siderurgic „Vic fice şi s-au rezolvai o se caracteristici şi că, în prin materii prime şi energetice ta, folosim metode moderne pod mobil. Toate acestea 20,45 (
toria" Câlan se desfăşoa rie de aspecte de coope cipiu, indicii de calitate a ţării, toate lucrările sînt de lucru la săparea lui, asigură ritmuri Înalte de tea • !
ră, în mod consecvent, o rare cu beneficiarii combi ai acestui produs trebuie însemnate, prioritare, deoa ceea ce ne dă garanţia că avansare şi o calitate deo Banglcu
amplă activitate de cerce natului nostru. Prin ur să fie stabiliţi în funcţie rece prioritară este tocmai va li gata cu cel puţin o sebită lucrărilor de la pu tar • 2'
tare tehnologică în spriji mare, cercetarea ştiinţifică de condiţiile specifice unde acţiunea in sine — sublinia lună de zile mai devreme. ţul „Vorţa II". împreună cu tcric, v
nul îndeplinirii în mod co desfăşurată de noi izvo urmează să fie utilizaţi. inginerul Lăscuţ Costa, ad maistrul electromecanic Zeno lejurnal
respunzător a sarcinilor de răşte din realităţile şi ne Prin aceasta nu doar că junctul şefului de brigadă Roman, cu minerii şi cei
plan, ridicării nivelului cesităţile producţiei. am eliminat rebuturile, cu problemele miniere la B.G.C. VEŢEL lalţi lucrători din formaţiile
tehnic şi calitativ al pro — Se poate vorbi despre însă am redus şi pierde Brigada geologică comple conduse de Glieorghe Clre-
duselor. Nu este vorba de acumularea unei experien rile tehnologice pînă la 9,29 xă Velei din cadrul I.P.E.G. ceti şi Constantin Podaru, toţi
constituirea vreunui com ţe proprii în acest dome ia sută în 1987, şi la 7,7 Hunedoara-Deva. De laţă la discuţia noas cei care muncim la obiec
partiment' distinct, special niu ? la sută în 1988. Adică, — Am înţeles că aici, in tră, coordonatorul punctului tivul „Vorţa II" sintem pe
— Da. Şi avem destule sub haremurile planifica stxm
destinat acestui scop, ci de argumente în acest sens. te I perimetrul Vorţa, puţul ce de lucru „Vorţa II", maistrul deplin răspunzători de sar GBAMl
o cercetare pe care o pu duce spre noi cimpuri de miner Viorel Alexa, continuă, cinile ce ne-au fost încre I>ro|;ran
tem numi „de masă" — — Co avantaje economi bogăţii din subteran este 'împărtăşind, de lapt, din ex dinţate. Ne bucurăm de Kăspuiu
datorită diversităţii, sub ce. se pot deduce de aici ? „Vorţa II". Deci i se acor perienţa bună dobîndită la sprijinul zilnic al conduce lor; 10,(1
toate aspectele, a partici C. S. „VICTORIA" — Pe 1938, de pildă, un dă o prioritate a priorităţi executarea acestei lucrări: rii brigăzii şi Întreprinderii. 10,05 Ui
ghiozda
panţilor — împletită de C Ă L A N plus de 14 cilindri care, lor, ceea ce a făcut ca lu - Aplicăm metode avan Muncim in ordine şi disci de ştiri
fiecare om cu munca sa aşezaţi doi eîte doi în fie crările să fie in avans. sate de săpare şi susţinere, plină, intr-o bună organiza pitorcas
uşoară;
zilnică, obişnuită. Sufletul care c-ajă, înseamnă exact — In acest perimetru, geo folosind instalaţii moderne re in fiecare schimb, ceea ştiri; 1
acestor căutări îl consti De pildă’, să ne referim echiparea Unui tren fini logii au descoperit însem de încărcare, betonare. şi a- ce ne dă garanţia să afir folcloru
tuie inginerul Dumitru Sol- numai ia producţia de ci sor de la laminorul de nate zone polimetalice. Cu- menajare. măm că angajamentul luat «lut, ir
diibah, şeful serviciului lindri de laminor, ai- cărei benzi ia cald din Galaţi. rind vor fi puse in valoare. , — Mai precis ? de a finaliza lucrarea cu o Formaţi
te ale I
C.T.C.-laboraţoare. Este un beneficiar este Combina Şi mai înseamnă o pro De aceea, puţul „Vorţa IF — încărcare mecanică, ra lună avans va... creşte spre nai „cii
o ni care, ătît prin profe tul siderurgic. Galaţi. Con ducţie suplimentară de trebuie să fie gata pînă ta pidă, cu gr ei fere; betonarea două luni. corul t.
sia sa, cît şi prin pasiunea form principiului general 120 000 tone, realizată cu rurgle
înnăscută, coordonează! cer că produsele tţobuie să laminorul respectiv. In a- judeţul
cetarea ştiinţifică şi teh urmeze pretenţiile benefi celaşi mod, prin cercetare Corala (
(ie şi
nică din combinat, îndeo ciarului, la, noi se fabricau proprie, concretă, am reu „Cintari
sebi în acele direcţii care cilindri cu duritate foarte şit să rezolvăm şi alte pro Tirgovi;
au legătură cu problemele mare. Aceasta determina bleme ridicate do între Ia 3; i:
calităţii. un procent ridicat de ..că prinderi beneficiare din radio-(\
operete
— Datorită căutărilor deri" cu. ocazia 'fabricaţiei Ploieşti, Satu Mare etc. — moaşă,
proprii — t:e spunea in (în 1980 acesta,ajunsese la probleme tehnologice, care scris; l
terlocutorul — am reuşit 19,58 la sută !)' şi o viaţă ţin de procesele de fabri 1«,I5 t
ca, faţă de anii trecuţi, să sciţrţă a cilindrilor, la be caţie din unităţile respec 3se;
obţinem o creştere a in neficia)'. Am studiat bine tive. Deci, se poate con tfic; 17
dicelui de calitate la prin această problemă, am fă cluziona că experienţa do- calelor;
22,00 O
cipalele- produse — cocs, cut cercetări şi la Călan bîndită în cercetarea pro 2a,oo n
aglomerat, fontă cenuşie, şi la faţa locului, la Ga prie o împărtăşim cu mul 23*15 N«
cilindri de laminor, utilaje laţi. L-am lămurit pe be tă plăcere şi altor unităţi. 2a,55—21
>cf ri.
<ic turnare pentru oţelării neficiar cu dovezi tehni De fapt, aşa trebuie să
ş.a. In acel aşi timp, au ce, de netăgăduit, că are fie I
Cataloage pentru... buni gospodari! Barimtu
h. v’A
DO ARA
dern —
u*ic, l-l
în genere, un catalog în acelaşi timp, preocupă luată <le proiectanţi şi îşi Coi 13
şcolar constituie oglinda, rile pe această • linie. in găsea locul cuvenit în ca (FI a car:
Nclu (
nivelul la învăţătură atins cadru! colectivului do pro talogul respectiv. în acest soare! ui
de un grup sau altul de iectare ai unităţii au fost fel era extinsă în toată Inspccti
(Unirea
elevi. Şi pentru colhctisvul elaborate cataloage cu pie unitatea. De aceea, se Transpc
de muncă a) Întreprinde sele ce pot fi recondiţiona poate afirma că la primul ral); VI
la Am»
rii mecanice do material te, desenele tehnice şi di „catalog al bunei gospodă rut); 1.
rulant Simeria, cataloagele mensiunile ce trebuie res riri" nu s-a ataşat nici pî rele av
chetnril
despre care vom vorbi în pectate. nă în prezent... ultima filă. TR1LA:
Iu cadrul atelierului de electronică aplicativă al U.M.T.C.F. I)c\a se lucrează
continuare au o semnifica Am răsfoit un astfel Cu ce s-a mai adăugat în la varianta ,,0:1“ a „Dispozitivului de pornire n autovehiculelor", după concepţia lu cltoresc
ţie asemănătoare. Cu deo de catalog, împreună eu 1988, avem cuprinse în el, crătorilor de aici. A partan
rese);
sebirea că, aici, este vor tovarăşul - inginer Cornel la ora actuală, circa 50 de da nege
tezat);
ba de nivelul ridicat de Poi'ca, şeful biroului nor tehnologii. bastră
cunoaştere şi învăţătură la me şi rccondiţionărj. „Ini — Mai sînt şi alte ca Concentratoare de... voci! ORAŞ ri
care au ajuns oamenii in ţial — ne-a declarat in- taloage de acest fel ? doar p
tria); 'I
însuşirea şi aplicarea ce Intilnhx
— Recent -a mai apărut In ultimii ani, direcţia rea şi modernizarea unui viitor, cu ajutorul concen căra);
lei mai simple şi, în ace noastră judeţeană de poş tip mai vechi de centrală. tratoarelor, 100 de abonaţi Legcndi
laşi timp, pretenţioase I.M.M.R. SIMERIA | un catalog cu piese noi ce tă şi telecomunicaţii ne-a Pe aceeaşi linie, de moder pot funcţiona pe numai 18 Ten nes-
„discipline" de producţie: pol fi fabricate din mate obişnuit cu- frumoase sur nizare- a telefoniei, se în perechi de fire. cultură
II
Um
grija faţă do materii pri riale recuperabile. Şi aces prize pe linia înnoirii " şi scrie şi acţiunea de mon — Aii fost instalate în ■pCG: 1
me şi materiale, gospodă terloeulorul —, activitatea ta, ca şi celălalt, este îm modernizării- acti vită ţii. tare a concentratoarelor". vreo localitate V lari (I)
Priveşte
rirea lor judicioasă 1 de recuperare şi recondi- bogăţit mereu prin pre „Ne străduim — ne-a de Amănunte despre avan — Da. Funcţionează de nie; Cz
— Do-a lungul anilor — ţionare s-a desfăşurat prin- ocupările şi efortul între clarat tovarăşul inginer tajele folosirii concentra ja în. Deva — 2 concentra do, 1-11
cultură
ne informa tovarăşul losif tr-o „tatonare" a terenu gului colectiv de .'muncă. Mircea Doac, directorul toarelor am aflat de la to toare, Petroşani — 2, Hu tarea It
IIunedoara-Deva
D.J.P.Tc.
lui, mai mult individuală, varăşul subinginer Gheor- nedoara şi Orăştie — cîtc RIA: S;
Rădic, secretarul comite Am mai notat că în tim — să aplicăm în mod ope
decit colectivă. Apoi. s-a ghe Alexoi, şeful atelieru- unul. Au fost instalate în .spre m
tului de partid al între pul scurt care a trecut din rativ şi Ja un nivel tehnic zonele deficitare — din ' II,TA .
simţit nevoia extinderii ex Charlev
prinderii — am acumulat perienţei pozitive şi astfel 1989 au apărut încă trei şi calitativ corespunzător punct de vedere al cablu
o bună experienţă în gos tehnologii noi : • Debita toate măsurile cuprinse în D.J.P.Tc. DEVA rilor de plumb — şi în
i luat naştere primul „Ca programele de organizare
podărirea pieselor . şi sub- talog privind tehnologiile rea materialelor prin me şi modernizare adoptate de cartiere noi. Toate exten
ansamblolor pe care le u i e trebuie folosite în pro toda urc-aer • Instalaţia organul de conducere co lui comutaţii: „Montarea siile planificate să sc rea
lizeze în centralele tele
tilizăm la efectuarea repa cesul de recondiţionam a de sudare cap la cap, prin lectivă al unităţii. Ne-ana concentratoarelor „CL 52" fonice clin municipiile Hu
raţiilor vagoanelor cister pieselor şi subansambie- presare, a barelor de trac orientat din capul locu şi „CL 96" — care, pe un nedoara şi Deva vor fi a- Pentru
lui spre măsuri simple, ca
fi in g*
nă şi de marfă, a celor lor*. Acest catalog a fost ţiune • Sudura sub strat re să nu necesite eforturi număr redus de perechi, sigurate prin astfel de con eu cerul
lalte mijioace de transport multiplicat şi difuzat !a de flux. investiţionale prea mari, deservesc un număr mai centratoare. Pe aloci
secţiile şi formaţiile de mare de abonaţi — con — Ce sînt, de fapt, con care vo
feroviar. De fapt. putem Şi rezultatele sînt pe dar să aibă, în schimb, cît caracter
lucru specializate în ase mai mult din gîndirea şi duce, între altele, la eco centratoarele ?
spune că activitatea de măsura" acestor preocupări: ţlte şi
menea activităţi". căutările proprii, din mun nomisirea de cabluri de — Este vorba despre un electrice
reconriiţionare şi refolosi- în 1988. la piese recondi plumb şi ia rentabilizarea fia mod'
— Aţi putut prevedea de ca specialiştilor unităţii, a echipament electronic mo cări de
re în procesul de produc hi început toate tehnologii ţionate, s-a obţinui un plus tuturor colectivelor noastre reţelei telefonice". dern, de concepţie româ ■10 ltm/<
— Intrucît este o temă
ţie a unor astfel de repe le necesare ? de 9,1 milioane lei, iar în de activitate. Aş menţiona de larg interes pentru ci nească. Există deja teh vestic. '
nime vc
re reprezintă pentru noi o — Acest proces s-a des perioada care a trecut din aici — ca o materializare titorii noştri, vă rugăm să nici de întreţinere şi avem tre zero
activitate de bu/u deoare făşurat in timp Pe măsură acest an au fost recondi directă a unor astfel de ne vorbiţi, mai concret, oameni pregătiţi pentru iar cele
reparaţii, depanări etc.
căutări — introducerea te
şi 10 gfi
ce- un procent de circa ‘>2 ct intr-o anumită echipă ţionate suplimentar piese lefoniei automate într-o despre cum se poate spori lat păşii
ia sută din totalul piese se apiica şi era experi in valoare de 1,2 milioane serie de comune. Pentru numărul de abonaţi tele bruma
dul Ban
fonici.
lor folosite la reparaţii mentată eu bune rezultate lei. Sînt cifre care confir aceasta a fost creat în ca Pagina realizată de : log d<
drul atelierului nostru de
Proneen
In mod obişnuit, o
—
provine din ■•econrliţionări o iii'imită metodă il< m- mă eficienţa muncii buni comutaţii o nouă centrală •pereche" deserveşte un MARIN NEGOITA,
Pentru a spori şi inlcsnu condijlon.iie, ea era pre- lor gospodari. telefonică, prin modifica singur abonat telefonic. Pe GH. I. NEGREA
