Page 90 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 90
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
IN ZIARUL DE AZI : CETĂŢENI Şl CETĂŢENE !
RITMURI HUNEDO- OAMENI Al MUNCII DIN
RENE • Lecturi şi
JUDEŢUL HUNEDOARA !
privelişti • Salonul
studenţesc de artă
[iUOETUL HUNiOOARA Participaţi cu toţii la ampla acţiune organizată
plastică şi carica
sîmbătă, 25 şi duminică, 2(i martie a.c. în municipii,
tură • Cronica li
oraşe, comune şi unităţi socialiste pentru colectarea
terară w Cronica
şi predarea materialelor refolosibile, precum şi la
filmului
gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor judeţului.
Consiliile populare, unităţile I.J.R.V.M.R. din
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C RESPECTAREA CU ■teritoriu, vor asigura preluarea materialelor refo-
STRICTEŢE A LEGI
losihilc la centrele de colectare, sîmbătă între orele
LOR ŢĂRII 8—17 şi duminică intre orele 8—11.
Anul XLI, nr. 9 751 SIMBATA, 25 MARTIE 1989 4 pagini - 50 bani
Amplă participare la lucrările
indicaţiile şi îndemnurile date de tovarăşul de interes obştesc
NiCOLAE CEAUŞESCU în timpul vizitei efectuate în Acţionînd în spiritul în şunilor şi fîneţelor, la spo I,aurica Mariş şi Rodica
demnurilor şi orientărilor rirea recoltelor de pe su Balaj, toţi din Cimpuri
judeţul nostru — înfăptuite neabătut, exemplar adresate de tovarăşul prafeţele arabile. Am avut Surduc, a lui Alexandrina
Nicolae Ceauşescu, secre
în atenţie şi am executat
Costea, Elena Circi, David
tarul general al partidu transportul, împrăştierea Benţa, Partenie Buştea,
lui, lucrătorilor ogoarelor, pietrei şi întreţinerea dru David Nan şi Ana Cărmă-
In prim-planul muncii energeticienilor — tuturor locuitorilor satelor murilor comunale sau zan, din Gurasada, care
s-au distins prin hărnicie.
la recenta Consfătuire de
lucrm.pe probleme econo strîngerea fierului vechi, Pupă cîteva zile întreaga
a ' altor materiale refolo
creşterea disponibilităţii de putere, mice de la C.C. al P.C.R. — sibile. păşune, în suprafaţă de
40 ha. a fost fertilizată şi
ne-a relatat tovarăşul Cor
nel Moisin, primarul co supraînsămînţată.
continuităţii si siguranţei în funcţionare munei Gurasada, — comi COMUNA fost organizate în zilele
Asemenea
au
acţiuni
tetul consunai de partid,
biroul executiv al consiliu GURASADA trecute şi în satele Boiu
a grupurilor energetice lui popular comunal au de Sus, Ulieş şi Boiu de
iniţiat o serie de lucrări
pe terenurile agricole, dar Că afirmaţiile primaru Jos. Pînă acum — preciza
Victoria Stana, secretarul
şi de ordin gospodăresc în
Prin puterea instalată, zărilor obţinute în pro care ni le-a dat tovară toate satele noastre, la lui Cornel Moisin au aco adjunct cu probleme or
prin funcţionarea la para ducţie, ca un eveniment şul Nicolae Ceauşescu şi care au fost mobilizaţi, cu perire în fapte, ne-am pu ganizatorice al comitetului
metri înalţi şi producţiile care le va marca pozitiv, am trecut imediat la ma ajutorul membrilor activu tut da scama cu prilejul comunal de partid —, din
constant ridicate pe care în continuare, întreaga ac terializarea lor — spunea lui de partid, a deputaţi unor recente documentări cele 2G7 ha de păşune, a-
le furnizează în sistemul tivitate. Cum se ştie, se dr. ing. Florea Bereş, di lor şi delegaţilor săteşti prin satele şi pe terenurile parţinînd consiliului popu
naţional, Centrala termo cretarul general al parti rectorul C.T.E. Mintia agricole ale comunei Gu lar şi cooperativei agrico
electrică Mintia- se' situează dului s-a interesat îndea Ne-am reanalizat progra un mare număr de cetă rasada. Astfel, în păşu le din Gurasada, au fost
între cele mai mari şi mai proape de organizarea lu mele de adaptare a insta ţeni. Sînt acţiuni care nu nea „Pe făuri", am văzut executate lucrări de cură
importante unităţi energe crului şi realizarea pla laţiilor de măcinare a căr se desfăşoară sporadic, ci la lucru peste 100 de ce ţare pe 170 ha, iar pe 120
tice ale ţării. Ctitorie de nului, de funcţionarea a- bunelui din Valea Jiului au căpătat permanenţă o- tăţeni şi numeroase ate ha s-au efectuat fertilizări.
scamă a „Epocii Nicolae gregatclor şi eficienţa eco la caracteristicile sale spe dată ce au fost declanşa laje, Curăţau, terenul de
Ceauşescu", edificată din nomică a unităţii, a apre cifice chimice şi mecanice, te, ele bucurîndu-se de o vegetaţia lemnoasă, îm M. LIONEL
iniţiativa şi cu sprijinul ciat preocupările colectivu le-am supus atenţiei mi largă participare din par prăştiau muşuroaiele şi
direct al secretarului ge lui şi rezultatele înregistra nisterului de resort şi în tea oamenilor din satele (Continuare in pag. a 3-a)
neral' al partidului, „Steaua te, cerînd ca experienţa aceste zile aşteptăm apro comunei. Cum subliniam, strîngeau pietrele. Erau ce
do pe Mureş" — cum a bună de la această termo prioritate am acordat — tăţeni din satele Cîmpuri
fost denumit acest mare centrală să fie' generali bările necesare. Vom a- iar campania care s-a des- Surduc şi Gurasada, în
izvor de forţă şi lumină ăl zată la toate celelalte uni dopta, în continuare, noi clanşat de curînd ne obli frunte cu deputaţii. Reţi ! începînd de roîine
“României — are o contri tăţi de acest gen din ţară, soluţii de perfecţionare a gă să acordăm în conti nem numele deputatului
buţie hoturîtoarc la asigu în acelaşi timp, însă, tova niiniTDii rucnuin nuare — lucrărilor de pe Mircea Balaş şi a cetăţe : ORA OFICIALA
rarea energiei electrice atît răşul Nicolae Ceauşescu a terenurile agricole, meni nilor Dragosin Ncag, Emil
de necesare în toate sec dat indicaţii şi orientări te să ducă la sporirea po DE VARĂ
toarele economiei naţio menite să determine mai (Continuare in pag. a 3-a) tenţialului productiv al pă Dorina Lugojan,
nale, cit şi în viaţa socia buna organizare a acti VV.V.W.WAV.VV.VAVAVW.Vj'.V.'.V.V/.V.V.V.-.V.'.V.-.V.V.'.V.V.V.VA.'.V/,
lă a patriei. vităţii, promovarea de teh 1 1 12
Noua vizită de lucru pa nologii care să asigure va
care a făcuţ-o aici tovară lorificarea în mai mare
şul Nicolae Ceauşescu, îm măsură şi cu randament
preună cu tovarăşa Elena superior a cărbunilor indi
Ceauşescu, a umplut de geni, creşterea disponibili
bucurie inimile energeti tăţii de putere, continuită
cienilor de la Mintia, cară ţii şi siguranţei în exploa
au apreciat prezenţa în tare a grupurilor ener Ritmuri bune de lucru şi calitate
mijlocul lor a. iubiţilor getice.
conducători de partid şi — Am primit cu inte
de stat ca o expresie ' a' res şi deplină aprobare în la însămîntări | în conformitate cu re-
preţuirii muncii şi reali demnurile şi sarcinile pe | glementările în vigoare,
' începînd dc duminică,
Raidul efectuat joi, 23 această primăvară au fost crete întîlnite joi pe ogoa | 26 martie, pc întreg te-
martie a.c., pe ogoarele fertilizate înainte.. De pil rele I.A.S. Haţeg. ! ritoriul Republicii So-
mai multor ferme aparţi- dă pe terenurile destinate I.a Ferma nr. G Bretea I cialistc România se tre-
nînd I.A.S. Haţeg, ne-a do cartofilor şi plantelor de Strei se plantau cartofi pe J co Ia aplicarea orarului
vedit că actuala campanie nutreţuri au fost adminis ultimele 20 de ha din cele j oficial de vară, care va
de însămînţări a fost te trate peste 6 800 tone de 40 ha planificate. Se aflau I dura pînă la 24 septem-
meinic pregătită, se desfă îngrăşăminto organice. Mai la datorie mecanizatorul ' bric a.c. Astfel, în
şoară în ritmuri intense, doresc să subliniez că mai Tudor Durcan, pe maşina | noaptea de sîmbătă spre
ceea ce permite — aşa mult ca în ceilalţi ani, a- de plantat, lucrătorii Ni duminică, acele ceasor-
cum indica secretarul ge cum ne-am concentrat e- | nicclor vor fi mutate
neral al partidului, tova forturile în direcţia efec- colae Bordea, Filimon Ste- ! înainte cu o oră, în aşa
răşul Nicolae Ceauşescu rian, la alimentat şi ingi fel ca ora zero să de
— finalizarea îrisămînţări- nera Nesia Păsculescu, şefa vină ora 1. In acest in
lor în cel mai scurt timp. I.A.S. HAŢEG fermei. Viteza de înainta terval, programul unită
„De fapt — preciza Iustin re era bună, biloaneie a- ţilor economice, socialo
Vasiu, inginerul şef al uni rătau ca trase Ia sfoară, şi cultural-artistice din
tăţii — am încheiat semă tuării unor lucrări de cea iar maşina era reglată în toate zonele ţării va ră-
natul la majoritatea cultu- mai bună calitate. aşa fel incit să asigure o mîne neschimbat. In
pentru epoca întîi. densitate de 70 000 tuber transportul feroviar de
Astfel, a fost încorporată Intr-adevăr, lucrările e- culi pe un hectar. Şefa călători se menţine ac
în sol, pe întreaga supra xecutate în această primă fermei arăta că aici s-a în tualul mers al trenuri
faţă planificată, sămînţa vară pe ogoarele I.A.S. cheiat şi semănatul mază- lor interne, iar pentru
de mazăre pentru boabe Haţeg pot primi, în marea rii pentru boabe pe 90 de cele internaţionale cir
(180 ha), ovăzul (300 ha), lor majoritate, calificati culaţia va fi corelată
borceagul (260 ha), sfecla vul foarte bine. Astfel, pre ha şi a borceagului pe 10 prin grafice cu cea a
furajeră (150 ha) şi trifo- gătirea patului germinativ ha, lucrări executate în trenurilor din ţările ve
lienele. în momentul de se face perpendicular pe condiţii de calitate de me cine. Va rămîne, de a-
faţă se efectuează planta direcţia arăturii, cu dis canizatorul Nicolae Hinda. semenea, neschimbat o-
rea cartofilor şi a orzoai curi prevăzute cu bară ni La Ferma nr. 9 Hăţăgel, rarul curselor TAROM
cei pe ultimele hectare din velatoare şi grape fixe. mecanizatorul Ioan Grai, interne şi internaţio
cele 100 şi respectiv 150 Iar încorporarea seminţei semăna orzoaica pe ulti nale.
ha prevăzute. De aseme în sob se face perpendi mele şase hectare din cele Deci, în noaptea de
nea, în multe ferme s-a cular pe arătură şi discui- 50 ha planificate, iar An sîmbătă, 25 martie, spre
trecut cu forţe sporite la tufă, însămînţîndu-se nu ton Vinţan planta cartofii. duminică, 26 martie, pe
pregătirea patului germi mai după ce terenul este Şeful fermei, inginerul A- întreg teritoriul ţării
nativ pe suprafeţele unde bine mărunţit şi nivelat. lexandru Ardeleana, care noastre acele ceasorni- ,
Fabrici» de încălţăminte urmează să însămînţăm coordona lucrarea, preei- celor vor fi mutate îna- I
cilorul Xosif Chcbelcan este un meseriaş de nădejde al porumbul pentru masă Mai relevăm că toate par
formaţiei de Ia linia „Iux“, condusă de maistrul ■ Cosţică celele , semănate sînt îm MIRCEA LEPĂDATU inte eu o oră.
Grădinoru, formaţie care în prezent ocupă locul I pe fa verde. Doresc să eviden (Agcrpres)
brică în întrecerea socialistă, Foto NICOLAE GHEORGHIU ţiez că toate suprafeţele pachetate şi etichetate. .•
destinate însămînţării în , Iată şi alte aspecte con (Continuare în pag. a 4-a)
