Page 91 - Drumul_socialismului_1989_03

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NB

Erou neînfricat în Epoca de Glorii

Crez neclintit, cristal dc stîncă, Femeia luptătoare o slăvim, • 13,
Sub steagul dc partid desfăşurat, în suflete lumină răsădeşte, La sfîrş
Cu ţara-ntreagă urcă spre zenit,
E Ccauşcscu, erou neînfricat, Dînd aripi versului sărbătoreşte. * Melc
In ochi cu-o liotărîrc-adîncă. Drumur
hărnicit
In Epoca dc Glorii şi-mplinirc nului
îndemn Ia luptă EI înalţă C-un demn Erou urcă-mprcună, — laureaţi
Poporul mărţişor i-aducc-n dar
Şi milioane îi răspund; ■i aţiona
Urări de fericire şi-n casă voie bună.
Pentru o cauză măreaţă mâniei 1 '
frici *
întreg poporul intră-n rînd. Viteazului Bărbat, al ţării Ctitor, cii * C
Rigorile creaţiei mai mici ca unică actului Tovarăşă de viaţă şi de muncă, aur f’
detalii
creator
ra­
văzut
ţiune a existenţei. Con­ Vedem prin anii ce-or să vină Dînd strălucire comunistului Ev Nou, Autogn
Cum sc-mplineşlc visul drept, , rabela
stantin Noica, retras in ul­ A ştiinţei torţă către culmi o urcă.
De pe vremea coabită­ cit de conştiinţa lor crea­ timii săi ani in austerita­ Ţel comunist, cînt în lumină, S â p t ■
rii sale cu George Sand, toare o disciplină şi un tea Păltinişului pentru a-şi Inimă-stea vibrînd în piept. IRIMIE STRĂUT • 19,0
de pe cînd povestea lor program de lucru de o se­ asigura un randament ma­ 19.20 :
de dragoste ajunsese la veritate mai puţin practi­ xim, mărturisea in temeiul roşu s
apogeu, ne-a rămas de la cată ih profesiunile ruti­ unei experienţe de o via­ Icencici
Allred de Musset această niere. Sint in acest sens ţă : „Dacă te laşi sunat la Cîntec
savuroasă dar şi semnifi­ sute de exemple ilustre şi telefon la 9 dimineaţa, în­ Institutul de mine Pe­ Variefă
cativă însemnare : „Am lu­ prea bine cunoscute ca să seamnă că nu ai program. Premieră la Teatrul de stat troşani a fost gazda unei 20,45
crat toată ziua; seara a- mai revin asupra lor. Bal- Pină ia ora 12 nu trebuie „Flori
veam zece versuri scrise şi zac avea un program şi o să vorbeşti cu nimeni". ample acţiuni prilejuite 22.20 T
băusem o sticlă de rachiu; disciplină atit de cumplite, Sigur, ar li, dacă nu o gra­ „Valea Jiului" Petroşani de deschiderea Salonului
de
artă
ea (George Sand) băuse incit au slirşit prin a-l U- vă eroare, măcar o naivi­ ’ tică studenţesc caricatură plas­
şi
inte­
un litru de lapte şi scrise­ cide la 51 de ani, după tate să absolutizăm ase­ grat ediţiei a XVIII-a a
se o jumătate de carte". ce scrisese peste o sută menea mărturisiri, conle- Aşadar, o nouă premie­ Delica, Francisca Luca,
lată, s-ar putea zice, ce de cârti. Rebreanu scria rindu-le valoare de reguli ră pe scena Teatrului de Florica Chihaia, Alice Festivalului artei şl crea­
înseamnă să ai (sau să general valabile. Fiecare stat „Valea Jiului" Pe­ Bai-b. Scenografia, reali­ ţiei studenţeşti. O mani­ SIXEi
nu ai) un program şi o domeniu al creaţiei, indi­ troşani prilejuită de mon­ zată de artistul plastic festare menită să pună GBAMl
progrnn
disciplină a muncii. In­ ferent că aparţine artei tarea spectacolului eu Aurel Florea, întregeşte în valoare talentul, spi­ Auillenţ
ritul creator al tineretu­
tr-adevăr. Atita doar că, sau ştiinţei, îşi are speci­ piesa „Bolnavul închi­ letin di
in Ierarhia valorilor, pos­ ficul său, fiecare act crea­ puit” de Moliere, în re­ fericit şi sugestiv un lui studios puternic sti­ comonr.
teritatea l-a aşezat pe numai noaptea, Hemingway tor işi are particularităţile gia lui Marcel Şoma. Co­ spectacol de calitate care mulat de cea mai însem­ Revista
11,00
Musset cu un cap deasu­ incepea o dată cu prima sale, fiecare personalitate se va bucura, fără nici nată manifestare a spi­ 11.05 D
pra Iubitei sale George. geană de lumină a zorilor, creatoare este un unicat media mai sus-amintită o îndoială, de o caldă a- ritualităţii româneşti — te; 11,3
Departe de mine gindul de Sadoveanu lucra, cel puţin supus unor cerinţe şi ri­ — o satiră puternică la preciere din partea pu­ Festivalul muncii şi crea­ 12.00 II
20 I>
a pleda pentru un stil de intr-o vreme, in liniştea gori proprii, inconfundabi- adresa unora dintre slu­ blicului. Un spectacol ca­ ţiei „Cintarea României", arii;
viată boem. Boema ţine prisăcii, Radu Tudoran, le. Ceea ce le uneşte Insă jitorii lui Esculap — pri­ re reuşeşte să reînvie o In caletul-program al , >,00 Av
cel mult de o virstă, iar care va împlini in curind este imposibilitatea împli­ lejuieşte o realizare ar­ epocă şi lumea ei atît de salonului, ingenios gin- tv. ; 15
ră de
cine o prelungeşte se in- 80 de ani, nu se ridică nirii in afara unu! pro­ tistică aparte, pe care caustic surprinse de Mo- dit şi alcătuit de orga­ Fotbal
scrie printre candidaţii la niciodată de la masa de gram şi a unei severe dist şi-au pus semnătura cîţi- nizatori, preşedintele con- 17.00 B
17.05 I
ratare. Vreau să spun insă lucru inainte de a li scris ci pline interioare. A crea va dintre actorii de frun­ liăre. Atît despre el, cît dumnea
că există şi excepţii, şi nu zece pagini. Aceasta e Înseamnă a scoate din te ai scenei petroşănene: şi despre Marele Will, rele st
puţine, iar Allred de Mus­ norma sa. Fiecare creator haosul increatului idei, Nicolae Gherghe în ro­ Eminescu mărturisea; Jurnal;
Momeni
set este una dintre ele. işi are, mărturisite sau nu, sentimente, imagini şi a le „Dramele lui Shakespeare -Tlcă de
Dincolo de aceste cazuri, programul, norma şi disci­ integra acelei superbe or­ lul „bolnavului închipuit", Salonul «uletin
un lucru e sigur: marea plina sa. Noţiunea de „lu­ dini raţionale pe care, de Lcrida Buchholtzer, Flo­ şl comediile Iul Moliăre
majoritate a creatorilor ca­ cru" in aceste cazuri este la vechii greci, ne-am o- rin Plaur, Adrian Zav- se vor putea reprezenta
re ou însemnai ceva în atit de gravă şi de com­ bişnuit a o numi Cosmos. loschi, Mihai Clita, Ale­ şi peste mii de ani şi vor studenţesc de
istoria literelor, artelor sau plexă, incit ea nu se li­ Ceea ce nu se poate rea­ xandru Codreanu. Li sc fi ascultate cu acelaşi viu
ştiinţelor universale, au mitează la actul creator, liza decit subordonindu-ţi
alătură, prin Izbutite interes, căci pasiunile o- artă plastică
fost nişte robi ai propriei efectiv, ci dobindeşte sen­ propriul mod de existenţă
vocaţii, care şi-au impus sul unui adevărat stil de acestei ordini raţionale. compoziţii realizate, Ni­ meneştl vor rămîne în
RADU CiOBANU
şi caricatură
de bunăvoie şi nesiliţi de- viaţă, subordonat in cele colae Vîrtan, Rosraarin veci aceleaşi".
CRONICA LITERARĂ
siliului U.A.S.C. din cen­
Ovidiu Someşan, trul universitar Petroşani,
Alexandru Trufă, releva
„Poveste neterminată“ cv atita căldură: „încu­ vm:
nunare a clipelor de
Poeziile din „Poveste revelaţii de profunzime : muncă pasionată, a mîi- rtŞv av
chctaril
neterminată" (Editura Li­ „Cînd- ară tîrziul în lu­ TRIL A:
nil, ochiului şi minţii, sa­
tera, 1989) trădează un cruri/ şi măgura-i tot citorcst
gest care nu se consumă mai departe/ o mină lonul studenţesc de artă Apartai
rcsc);
în interiorul literarului, străină împarte/ cu ce şi plastică şl caricatură pri­ da negi
ci, deocamdată, se defi­ pe cine să bucuri". Sau: lejuieşte in aceste zile teznt);
neşte prin racordarea „Descăleeăm — şi totul bastră
intilnlri şi prietenii noi, ORA.ŞT
permanentă la acesta : se destramă/ chiar şi co­ doar p
poezia însăşi pare să pacul răsplătit/ de pă­ Inscriindu-se astfel in tria); ’
conteze în primul rînd sări. Frunza ţine seamă/ larga paletă de acţiuni întîlnir
căra);
ca opţiune pentru un cît am avut şi cît am cultural-educative şi ar­ Legend
discurs simţit ca limbaj dăruit". Tennes
deja existent, prin care Era de bănuit la Ovi­ tistice ale întregului tine­ cultură
tarea 1
să se poată transcrie o diu Someşan şi posibili­ ret din ţara noastră. Bun ŢEG: i
trăire. Seriozitatea poe­ tatea detaşării de model, venit şi mult succes celor lurf (i
tului, respectînd seriozi­ realizată prin schimbarea care vă aliaţi acum pe Priveşti
tatea şi gravitatea lumii, registrului, prin renun­ nle; C
do, I-l
acceptă modele tradiţio­ ţarea la gravitaţia lim­ aceste plaiuri ale lumi­ cultură
nale care sînt considera­ bajului, în primul rînd nii Izvorite din adincurl, tarea I
te de fapt model al poe­ („Mai plouă foarte sin­ participanţi la acest eve­ RIA: S
spre n
Ansamblul artistic „Gotusa“ al Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare
ziei însăşi. O asemenea gur/ îngîndurat de gol/ şl a mişcării artistice de masă — o prezenţă meritorie pe scena Festivalului naţional niment in care cîştigători 1LIA:
situaţie nu poate asigu­ şi zarurile frunzei/ au „Cintarea României 1 '. vom li noi toţi, alături Gharlej
ra însă o adecvare per­ mai pierdut un pol") ori
fectă, fiindcă Ovidiu So- prin poezia rafinamentu­ de frumuseţe, bucurie şi
meşan, transcriindu-şi a- lui poetic, fantast, din CRONICA FILMULUI n viaţa ei este aservită dis­ tinereţe I". Lj
titudinile unui modern „Sonatină" („La balul „Intercepţia trugerii. Trama este sim­ In cadrul salonului au
printr-un cod al tradiţiei, mansardei/ pe căi înse­ plă: în plină dominare a fost expuse lucrări de Nunir
are mereu nostalgia cu­ tate/ zoresc idealuri/ foş­ Orice film „de spionaj" şi mai multe slăbiciuni, pămîntului şi cosmosului tragere.
1U89 :
vintelor care nu s-au nesc draperii/ subtile mo- este o fabulă, o deghi­ tot umane, pe care şi le de către electronică, două pictură, sculptură, grafi­ Extr.
spus şi a trăirilor care nocluri/ aşteaptă să vină/ zare rafinată a unei idei biruie, iar idealul în nu­ supraputeri, care-şi su­ că, dar şl de ceramică, 5i, G0,
Extr.
nu şi-au găsit un echiva­ brăţara stropită/ cu orc care ţine de o anumită mele căruia luptă ei este praveghează reciproc fie­ sticlă, tapiserie, forme 66, 40,
lent. In această situaţie, tîrzii./ Asemeni dorinţei/ ideologie. Regulile genu­ formulat mai puţin te­ care mişcare, se înfrun­ industriale semnate de Fond
stările sufleteşti răzbat deja ancorate/ vîrtcjul lui, întregul său „arse­ zist, mai aproape de în­ tă într-un război secret 777 954
ca firele de iarbă prin va ţine/ cît fostul men- nal" logic şi psihologic, ţelesul pe carc-1 poate prin care se urmăreşte studenţi din centrele uni­ •18 529 I
goria 1
ţesătura poemelor şi prin hir/ a cărui petală/ sfios de personaje, intrigi şi atribui un om obişnuit crearea condiţiilor pen­ versitare Bucureşti, Bra­
echilibrul diurn al ima­ adulată/ cînta-va terţine/ surprize se manevrează unui concept (patriotism, tru o acţiune „la vede­ şov, laşi, Galaţi, Timişoa­
ginilor poetice: „E tot la vechiul clavir"), de­ astfel îneît să captiveze abnegaţie, sentimentul da­ re". Una are nevoie de ra, Craiova, Cluj-Napoca,
mai stinsă calea cînd taşare care nu convinge spectatorul şi, aruneîn- toriei, spirit de sacrifi­ timp — marea miză a Vf
vrei să o apuci/ spre li­ însă atunci cînd poeziile du-1 dintr-o enigmă în ciu ctc.), cu atît mai pu­ războiului secret — pen­ Tg. Mureş, Petroşani. Lu­
căriri de cuiburi învinse vizează locuri comune: alta, din întuneric la lu­ ternic este efectul scon­ tru a ataca, iar cealaltă crările, manifestarea in Pentr
de migraţii/ şi mă cu­ „Nu mai fumegă în zare/ mină, să-l poarte spre tat. pentru a se apăra. To­ sine, frumos completate fi Sf.il
prind în braţe atîtea ge­ pana stinşilor cocori/ şi finalul previzibil sau nu, Pelicula sovietică „In­ tul este comprimat la di­ cu spectacole, excursii în va fi i
alocuri
neraţii/ de aripi ostenite, va ninge cu uitare/ în spre morala directă a fa­ tercepţia", p r o d u c ţ i e mensiunea a doi repre­ va sui
apuse la răscruci". Sau: cutia de scrisori". bulei. „Mosfilm"-, 1986, este un zentanţi care se luptă pe bazinul minier al Văii secton
tonsifi
„Dar cînd vînlul aspru Prin ceea ce are mai O peliculă „de spionaj" film de spionaj, dar un viaţă şi pe moarte. Re­ Jiului s-au bucurat de o la 35-
ne loveşte în sînge/ oare bun, volumul lui Ovidiu trebuie să cultive şi să film care are şi o a treia zultă un film care se ur­ caldă primire din par­ peratu
cine rldc, oare cine plîn- Someşan poate fi argu­ întreţină un tonus moral morală: omul este valoa­ măreşte, nu numai pen­ tea oaspeţilor şi local­ fi cup
ge...“. O destrămare a u- mentul sensibilităţii au­ ridicat. Cu cît eroii, de re supremă pentru socie­ tru acţiunea sa palpitan­ plus !
mnxlir
niversului trimite spre tentice a unui poet. obicei pozitivi, au mai tate, însă o valoare care tă, cu plăcere. nicilor. grade.
modele interioare, spre MIRCEA MOŢ multe calităţi umane, dar se depreciază atunci cînd GHEORGHE POGAN