Page 94 - Drumul_socialismului_1989_03
P. 94
(Gll ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU j
& mmm locuri de muncă pentru femei“ \
99
SOCIALISMUL l • In judeţul nostru, nu mărul locurilor de muncă depăşire, de a munci me- i
reu mai bine.
*
l pentru femei a crescut, după Congresul al IX-lea al
continuă
) partidului, de 2,7 ori. Astfel, ponderea femeilor în tota-
la
\
îndemnurile
perfecţionare, ce-i sint me- t
ţ Iul personalului muncitor se ridică la aproape 40 la sută.
reu vii in memorie Anei ?
• Aceste locuri dc muncă sînt concentrate, îndeosebi,
în ramurile industriale noi, create din iniţiativa secreta
acelaşi
ţ
an,
rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu:
întreprinderea
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C î tricotaje, încălţăminte, confecţii, ţesături, precum şi în Ordean au dat roade. In )
de tricotaje tip lină de la i
Si AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N / construcţii, în prestări de ser vicii, unităţi sanitare, co- Hunedoara se înscria cu 1
l mercialo etc. produsele sale in rindul ţ
t Ne allăm la întreprinde- tiu, in 1978, aproape 1000 exportatorilor. I
— A fost un pas mare ?
j ............ -.............. — pe care l-am făcut atunci, \
rea de tricotaje tip lină de sofii ţi fiice de siderur-
Anu! XLI, nr. 9 752 DUMINICĂ, 26 MARTIE 1989 4 pagini - 50 bani
ţ Hunedoara. Maistrul Ana gişti aveau un loc de mun spune tovarăşa Maria Dra- 1
t Ordean — unul dintre oa că In această întreprinde gotă — secretarul comite- !
- menii de bază ai întreprin re. In 1982 am avut feri tulul de partid al între- *
Indicaţiile şi îndemnurile date de tovarăşul derii, iţi aminteşte : cirea de a primi in fabri prinderii. De atunci nu am ţ
că vizita preşedintelui Re
încetat să ne specializăm î
— Fabrica noastră a luat
t fiinţă ca urmare a vizitei publicii. îmi sint şi astăzi şi să ne perfecţionăm. Am t
N1CQLAE CEAUŞESCU în timpul vizitei efectuate în > de lucru făcute de tovară- vii în minte îndemnurile specializat linii tehnologi- )
\ ţul Nicolae Ceauşeseu, im- pe care tovarăşul Nicolae
judeţul nostru — înfăptuite neabătut, exemplar l preună cu tovarăşa Elena Ceauşeseu ni le-a adresat ION CIOCLEI
in
acţiona
a
de
atunci,
1 Ceauşeseu, la Hunedoara,
) in 1974. Patru ani mai tir- permanenţă pentru auto- (Continuare în pag. a 2-a) ţ
l
Producţia de metal — la cote tot
mai înalte de calitate şi eficienţă
Combinatul siderurgic şi mai puternic ambiţia de cu care se întorc la locu
Hunedoara s-a afirmat în a face tot ce depinde de rile lor de muncă.
anii de glorie ai construc noi pentru obţinerea unor Tovarăşul Andrei Pe-
ţiei socialiste a patriei ca rezultate mereu mai bune, tresc, preşedintele consiliu
o puternică citadelă a o- prin care să cinstim mă lui oamenilor muncii din
ţelului .românesc, metalul reţele evenimente ale aces uzina nr. 1-cocsochimică,
produs aici servind într-un tui an — aniversarea a arăta : „Diversificarea ga
grad tot mai înalt nevoilor patru decenii şi jumătate mei de produse cocsochi-
impuse de dezvoltarea fă de la istoricul act de la mice şi obţinerea u i
nu
ră precedent a economiei 23 August 1944 şi Congre cocs de calitate pentru
naţionale, răspunzând cu sul al XlV-lca al parti metalurgie au fost princi
promptitudine solicitărilor dului. palele sarcini pe care iu Asppet din secţia rotăric a întreprinderii mecanice dc material rulant Simerla.
formulate de numeroşi par Totodată, alături de a- bitul nostru conducător ni
teneri de peste hotare. O precierile faţă de unele re le-a trasat la precedenta
nouă şi strălucită confir zultate bune pe care le-ara vizită de lucru în combi
mare a prestigiului de care obţinut în ultimii ani — nat, în septembrie 1982. „Descoperim şi punem în valoare
se bucură astăzi activita punerea în funcţiune a u- Ara fost bucuroşi să ra
tea oamenilor muncii din nei noi forje cu o capaci portăm că, îmbinînd fruc
combinat rezidă în apre tate de 5 000 tone piese tuos rezultatele • cercetării noi şi însemnate bogăţii din adîncuri JJ
cierea făcută de secretarul şi bare forjate pe an, ex eu producţia, în anul tre
general al partidului, tova tinderea capacităţii pentru cut am realizat nouă pro
răşul Nicolae Ceauşeseu, realizarea oţelurilor alia duse chimice noi, faţă de 1. Cc sarcini revin unităţii în acest an? zei de materii prime şi e-
în timpul recentei vizite te, construirea unei insta cele 14 „clasice", iar în re 2. Cu cc probleme se confruntă colectivul? nergetice a ţării, de aici,
de lucru în judeţul nostru: laţii de recuperare a me ţeta de cocsificare am a- 3. Ce măsuri aţi luat pentru realizarea planului ? din subsolurile Munţilor
„Hunedoara este unul din talului din zguri ş.a. — , juns să utilizăm peste 50 Poiana Ruscăi. Extindem
:
centrele siderurgice impor secretarul general al parti la sută cărbune indigen. în recenta vizită dc lu prioritare ale economiei lucrările în adîncime prin
tante ale ţării şi are un Nu sîntem însă pe deplin cru efectuată în judeţul naţionale. galerii şi suitori între ori
dului,
Nicolae
tovarăşul
rol de seamă în asigurarea Ceauşeseu, a formulat cri mulţumiţi de calitatea coc nostru, secretarul general — în spiritul acestor o- zonturile VII—IX ale ză-
cu oţel de calitate a dife tici faţă de neajunsurile sului furnizat furnalelor, al partidului, preşedintele rientări, vă solicităm tova cămîntului de minereu dc
ritelor sectoare ale econo constatate în organizarea în prezent, preocupările Republicii, t o v a r ă ş u l răşe inginer Cornel Milen, fier din zona Vadu Dobrii.
miei naţionale". activităţii productive, în întregului nostru colectiv Nicolae Ceauşeseu, a stă- în calitate de şef al Bri- Plin ample lucrări de fo
— Acest nou dialog al conducerea proceselor de sînt îndreptate spre apli raj, intensificăm cercetă
conducătorului partidului producţie, în desfăşurarea carea unor soluţii tehnolo decisiv dl cincinalului rile mineralizaţiei de fier
şi statului nostru cu co programelor de moderniza gice care să ne permită fo în perimetrele Strei-Călan
muniştii, cu ceilalţi oameni re a tehnologiilor, indicînd, losirea în proporţii mai ri şi Valea Fierului. Altă sar
ai muncii din secţii de ba în acelaşi timp, căile pe dicate a cărbunilor de Va Sarcinile d© plan-îedepWle cină de mare răspundere
ză ale combinatului — sub care trebuie să le urmăm lea Jiului şi înregistrarea : care ni s-a încredinţat este
linia tovarăşul Iacob To- în vederea situării produc unui cocs cu rezistenţa de la toţi Indicatori? y în domeniul descoperirii şi
plicean, secretarul comite ţiei de metal la noi cote minimum 70 la sută. Re punerii în valoare a mine
tului de partid al C.S. Hu de calitate şi eficienţă. zultatele „la zi" sînt încu reurilor polimctalice, în
nedoara — a fost primit rajatoare, sporul de pro ruit asupra necesităţii de găzii geologice complexe zăcămintele Boiţa—Li vezi
cu deosebită satisfacţie de Sîmbătă, 25 martie a.c., ducţie de la începutul a- a dezvolta baza de mate Teliuc, să formulaţi răs şi Cioclovina, precum şi
întregul colectiv al side- la Combinatul siderurgic nului fiind de 4 300 tone". rii prime şi energetice a punsuri la cele trei între pentru descoperirea şi pu
rurgiştilor hunedoreni, con Hunedoara s-au dezbătut „Aşa cum a subliniat se ţării. La C.T.E. Mintia, C.S. bări pe care vi le adresea nerea în valoare a noi roci
stituind expresia elocven cu activul dc partid şi ca cretarul general al parti Hunedoara, în Valea Jiu ză redacţia. de talc. în această direc
tă a interesului constant drele de conducere din sec dului — preciza ing. Du lui, conducătorul partidu Anul acesta şi în ţie acţionăm cu forţe pu
pe care marele ctitor al ţii şi uzine sarcinile des mitru Bobârnea, directorul lui şi statului a indicat să perspectivă, brigăzii ternice la Lelesc-vest şi
â
României socialiste moder prinse din întîlnirea pe fie intensificate eforturile I noastre geologice îi Lelese-1 Mai.
ne îl poartă muncii şi vie care tovarăşul Nicolae MIRCEA DIACONU pentru ea potenţialul jude revin sarcini de mare în GH. I. NEGREA
ţii noastre. în acelaşi timp, Ceauşeseu şi tovarăşa Elena ţului Hunedoara să spo semnătate pentru continua
prezenţa t o v a r ă ş u l u i Ceauşeseu au avut-o cu (Continuare în pag. o 3-a) rească în aceste ramuri dezvoltare şi întărire a ba (Continuare in pag. o 2 a)
Nicolae Ceauşeseu în mij membrii consiliului oame
locul nostru, analiza apro nilor muncii. Am solici
fundată a problemelor cu tat cîtorva dintre partici
care ne confruntăm au a- panţii la analiză să ne îm
vut darul să ne stimuleze părtăşească din gîndurile
%
Plantarea cartofilor — în ritm înalt şi în strictă
conformitate cu cerinţele tehnologice
In această primăvară u- pat germinativ de bună ca se lucrează cu trei maşini şi Miron Mihăiesc, Tranda
nităţile din Consiliul unic litate şi se respectă întoc de plantat conduse de Doi. fir Lăzăroni, Bărbuţ Bojin,
agroindustrial Toteşti au mai cerinţele tehnologice. nel Dumitrescu, Silion Vilucă Dănescu şi alţii
de plantat cu cartofi o su Avem 13 maşini de plan Vlaic şi Teodor Nicodim. — este coordonată de Vio
prafaţă de peste 700 ha. tat şi toate se află în pli Pregătirea terenului este rel Ilian, inginerul şef al
Lucrarea a început cu nă activitate. Se merge cu realizată de Viorel Gotcă. unităţii, care veghează la
cîtăva vreme în urmă şi utilizarea din plin a timpu
se desfăşoară cu o inten lui şi efectuarea unor lu
sitate din ce în ce mai C.U.A.S.C. TOTEŞTI crări de calitate superioa
mare. Ştefan Ivancu, pre ră.
şedintele consiliului unic Pînă sîmbătă, la Coo
agroindustrial, ne-a spus: o densitate optimă — folo- Adinei Grozoni, Miron perativa agricolă de pro
— în toate unităţile ce sindu-se 4 150 — 4 200 kg Vlăiconi, Paul Olaru şi ducţie din Ostrov s-a
produc cartofi pentru să- tuberculi la hectar, ceea Florin Mibuţoni, iar ferti plantat cu cartofi mai
mîaţă — Toteşti, Ostrov, ce .creează condiţii pentru lizarea suprafeţei ce va fi mult de jumătate din su-
X.P.I.C.C.F. Deva. Sudorul Radu Vasiu şl lficiltuşul Cos- obţinerea unor recolte su
taclie Stilou sînt doi .dintre Ju.criUor.tt formaţiei de .debitare Clopotiva, Rîu de Mori şi plantată cu cartofi o fac
.din cadrul atelierului construcţii molatice, permanent preo Unirea — se lucrează cu perioare în acest an. Lascu Ba'lică, Cornel Ola B. TURDEANU
cupat! pentru folosirea cit mai judicioasă a suprafeţelor La Cooperativa agricolă ru, Vaier Lihoni ş.a. Lu
metalice. hărnicie şi răspundere ma
ximă, realizîndu-se un de producţie din Toteşti crarea — la care participă (Continuare in pag. a 2-a)
