Page 95 - Drumul_socialismului_1989_03

Pag. 2 uintL SOCIALISMULUI N

Petrila — o localitate bine
U
„locuri do muncă pentru femei gospodărită, tot mai frumoasa! ; Wl

(U.mare din pag 1) crearea ei pentru mine, — Eu sint primul din cei
pentru toate cele peste 9S0 5 copii ai familiei noastre Petrila — cunoscut cen­ Maria Clomba şi alţii — o Străzile Republicii
de lemei care lucrează care, la vremea aceea, tru minier, devine de la ca şi organizaţiile de masă Tudor Vladimirescu, ca şl
ce întregi pe producţia de m-om încadrat in muncă, an la an o tot mai puter­ .şi obşteşti, comitetele de trotuarele de o parte şi rle
export. Avem in fabrică aici ? Un loc de muncă Zilele acestea se va inca­ nică citadelă urbanistică. cetăţeni din circumscripţii­ alta a acestora, au multe o 1
lemei care sini aici de ia şi o a doua lamilie. Căci Prin fondurile alocate de le electorale, asociaţiile de gropi « Burlanele pentru lor. *
punerea in luncţie. Mă gîn­ fiecare dintre noi privim dra in producţie şi ultima stat, aici s-au ridicat în locatari, un mare număr scurgerea apei de ploaie de ghioze
dese la Elena Andrieş, la labrica Io lei ca pe casa dintre surori, dar la labri­ anii socialismului şi mai de oameni ai muncii. la multe blocuri sînt spar­ bă". I
Irina Pâdurean, Olimpia noastră. Şi este a noastră- ca de 'încălţăminte, căci ales în perioada numită cu Continuînd acţiunile pen­ te sau degradate, ceea ce Sub ti
Tânase-, Eleno Codrea sau Căci noi sintem proprieta­ s-a calificat intr-o meserie legitimă mîndrie ..Epoca tru- gospodărirea şi înfru­ face ca apa să înnegrească ric ! «
rii acestei părţi din marea
Elvira Dona, la multe alte adecvată. Nicolae Ceauşescu" trei museţarea oraşului, con­ faţadele. Exploatarea Tio tului
harnice lucrătoare care proprietate socialistă 'încre­ Am intitulat simplu acest cartiere noi — „Minerul", siliul popular al oraşului gospodărie comunală şi lo- 13,05
alcătuiesc astăzi nucleul dinţată oamenilor muncii. reportaj: locuri de muncă „8 Martie" şi „Strada Mi­ are în atenţie amenajarea, cativă ar trebui să le pună e 19
de bază al 'întreprinderii, Virginia Ursea, conlec- pentru lemei. Dar ce den­ nei", precum şi numeroase prin muncă patriotică şi 19,20
ou crescut o dată cu ca ţioneră in labrică din 1980, să in conţinut este această obiective social-cul turale, prin contribuţia în muncă la punct o Ridicarea res­ nici. <
turilor menajere nu se fa­
ţi la rindul lor aw cres­ se mindreşte cu laplul că asociere de substantive I în folosul familiilor celor a oamenilor, a unei supra­ ce periodic. Am văzut mul­ ducăli
cut alţi şi alţi oameni. face parte din prima pro­ Cite destine omeneşti o ce aduc la suprafaţă căr­ feţe de spaţii verzi de cir­ te containere pline pînă tacoi
Maistrul C.T.C.-ist Rădi­ moţie care a absolvit şcoa­ schimbat această realitate bunele. ca 15 000 mp, a patru te­ la refuz (la blocul 13, de regraf
că Istrate ne relatează : la profesională textilă la a României socialiste I Tocmai pornind de la renuri sportive şi de joacă exemplu) • In apropierea artişti
- Maistru am devenit in Hunedoara. Fabrica avea Faptul a lost posibil da­ această multilaterală dez­ pentru copii, plantarea a duefie
anul trecut. întreprinderea nevoie continuă de forţă torită Congresului al IX- voltare urbanistică, edilii încă 5 000 arbori şi arbuşti liceului industrial se află nemat
noastră olcră condiţii op­ de muncă. Aceasta se pre­ lea al partidului, in anii oraşului se străduiesc să-i ornamentali. un teren viran. Ar l'i bine re şti"
time de afirmare oricărui găteşte acum la Hune­ de nepieritoare glorie ai asigure aşezării situate pe Cu prilejul raidului în­ dacă aici s-ar amenaja o banu,
om al său. Ce a insernnat doara. „Epocii Nicolae Ceauşescu". Jiul de Est o înfăţişare tot treprins recent în Petrila, livadă de pomi sau un Scbas
-
mai frumoasă, să facă din împreună cu economista parc ce ai putea fi dat Bcsoii
Petrila o localitate bine Maria Muş, de la consiliul în grija chiar a elevilor lian,
gospodărită. Din multitu­ popular orăşenesc, am sur­ liceului • Propaganda vi­ • 21,
Descoperim şi punem în valoare noi dinea de argumente ce prins şi alte aspecte, pe zuală şi semnele de circu­ cale i
laţie se cer puse la punct,
99 sprijină această realitate, care le redăm în continua­ întrucît multe panouri lip­ LU
re. • De o parte şi de alta
şi însemnate bogăţii din adîncuri" spicuim cîtcva: In 1988, a arterei ce străbate de la sesc sau stau strîmbc • 1
de
mobilizaţi
cetăţenii,
•
în
consiliul popular, au efec­ un cap la altul oraşul — faţa Băncile montate blo­ 19,25
intrărilor
în
(Urmare din pag. 1) planul în procent de 140 Aşa cura ne-a indicat tuat muncă patriotică în se înalţă blocuri frumoa­ curi sînt degradate • grame
ia sută, la suitori — 130 la secretarul general al parti­ valoare de 58,3 milioane se, multe dintre ele cu spa­ ritul s
sută, la galerii — 110 ia dului, tovarăşul Nicolae lei, depăşindu-se substan­ ţii comerciale la parter. In In oraş ar trebui instalate de f
mai multe coşuri pentru
2 Mai sînt probleme sută. La foraj avem o res­ Ceauşescu, toate eforturile ţial angajamentul asumat. faţa acestora sînt monta­ gunoi, în special în staţii­ Ceauş
cu care ne confrun-
te, în jurul spaţiilor verzi,
noastre sînt îndreptate spre
tanţă. Am luat măsuri con­
rea d'
S-au realizat noi spaţii
* tăm, dar pe care crete de mobilizare la fie­ descoperirea şi punerea în verzi în suprafaţă de 11000 gărduleţe de toate formele le de autobuz şi în fala al P.i
reuşim să ie rezolvăm cu care punct de lucru şi loc valoare a noi bogăţii din mp, s-au renovat faţadele — unele cu lanţ, altele din magazinelor comerciale. tul dei
adîncuri, pentru întărirea a numeroase blocuri mai fier beton sau chiar din Sintem convinşi că în restş.
1989 - an decisiv al cincinalului actual şi dezvoltarea bazei ener­ vechi, s-au amenajat trei sîrrnă. Ar trebui să se a- acţiunile ce vor fi orga­
getice şi de materii prime terenuri pentru sport şi a- dopte un singur model, în- nizate în această primăva­ -iet<
a patriei noastre. Avem grement, au fost plantaţi lăturîndu-se astfel impro­ ră, consiliul popular va liste «
Sarcinile de plan-îndeplinite muncitori buni, comunişti circa 5 000 pomi şi arbuşti vizaţiile actuale • In faţa ţine seamă de aceste su­ ni ştii
destoinici, care îşi fac cu ornamentali ş.a. La reali­ mai multor blocuri de pe gestii în strădania sa de misiun
exemplar, la toţi Indicatorii cinste datoria, înţelegînd, zarea acestor obiective au strada Republicii sînt mon­ a asigura oraşului Petrila cîrrtec
aşa cum arăta secretarul fost mobilizaţi toţi deputa­ taţi suporţi pentru baterea aspectul unei localităţi ur­ luţiom
torii i
sprijinul conducerii I.P.E.G. de muncă pentru a in- general al partidului, că ţii — dintre cure se evi­ covoarelor şi întinderea bane bine gospodărite, tot , • 20,
mai frumoase.
Deva, al organelor locale cheia trimestrul cu planul de rodnicia muncii depin­ denţiază loan Ilăscoleanu, rufelor la uscat. Ar fi bi­ nemijl
de partid şi de stat. Mă realizat şi depăşit la toţi de bunăstarea vieţii noas­ Emilian Doboş, loan Ni­ ne dacă aceştia ar fi mu­ TRAIAN BONDOR fie •
refer mai cu seamă la îm­ indicatorii. Cadrele de con­ tre prezente şi viitoare. colae, Ludovic Midermayer, taţi în spatele blocurilor copite
bunătăţirea aprovizionării ducere, membrii biroului zaur
tehnieo-materiale, îndeo­ organizaţiei de partid sînt Te leju
sebi pentru lucrările de repartizaţi pe obiective, iii WHlWPiitH
foraj, cu carburanţi. Une­ urmăresc şi sprijină con­ mmâmămrnmm
ori ducem lipsă de mineri
cu înaltă calificare. Sînt cret îndeplinirea sarcinilor
probleme care ne preocupă zilnice. Am întărit controa­
zi de zi, la nivelul con­ lele în schimburile 11 şi
DKV
ducerii brigăzii, al organi­ 111. Stadiile realizării pla­ Batiol
zaţiei de partid, pentru a nului constituie obiectivul da şc
le soluţiona în cele mai central în analizele şi dez­ soc
invini
bune condiţii. baterile adunărilor grupe­ luriloi
De la începutul anu­ lor sindicale, ale organiza­ HA :
3. lui, la puţuri de cer­ ţiei de partid şi consiliului dorn
trie, 1
cetare am realizai oamenilor muncii. Cei J
SocrlCl
Plantarea cartofilor — în ritm Inspei
(Unîn
Transi
r;il); '
înalt si în strictă conformitate la Ar
t rul);
rele :
chetar
cu cerinţele tehnologice TRIL/ 1
i-ilores
Apari.
(Urmore din pog t) mobilizate la pregătirea rcsc);
terenului şi plantarea car­ da ne/
prafaţa destinată acesiei tofilor. Activitatea meca­ lezat);
bastră
culturi. Cornel Lăpădătoni, nizatorilor Iulian Bornat, 32 «Ic lucrători <!«■ la complexul de creştere şl îngrâşare a tinerelului bovin liărăşti ae|ionea/.ă eu liărnl- GUHA
preşedintele unităţii, re­ loan Mihuţoni, Oviditi Moi- pentru plantarea manuală a cartofilor iu tarlaua numită „l ingă complex". divers
marca hărnicia mecaniza­ sescu, Liviu Slrucăl ş.a. ORA.Ş’
doar
torilor loan Iosivoni. Cor­ este îndrumată îndeaproa­ trial;
nel Mieloşoni, loan Bră­ pe do Elena l.âpadâtoni, Intilni
ila, lonaş Opric, loan inginerul şef al unităţii s NOTE • NOTE • NOTE • NOTE ® NOTE căra);
Legeni
Ioani şi Cornel Iosivoni. agricole. Şi aici au fost prezent 400 de duzi. Ele­ Tcnne
Conducerea cooperativei a organizate acţiuni, la care vii claselor V—VIII de la cultur.
organizat ample acţiuni nu luat parte un număr şcoala generală din loca­ UNDE SÎNT CULTURA DE GR1U tarea
ŢEG:
de masă la adunarea pie­ mare de locuitori ai sa- litate, sub coordonarea , GOSPODARII ? NU E LOC DE PÂŞUNAT! luri (
troi de pe terenul se­ uiiui Clopotiva, pentru a- b NOI MODELE DE PRI­ pro!. Ion Şotingă, au in- 1 Privcş
nic; «
mănat în toamna trecută dunarea pietrei de pe te­ MĂVARĂ. La secţia de cbeiat plantatul unui nu- ţ întrebarea de mai sus La marginea satului O- do, I-
şi cei ce va fi cultivat in renurile arabile. De re­ tricotaje din cadrul com­ măr de 300 de duzi, Ac- < o adresăm locuitorilor din ră.ştioara de Sus, o cultură' cullur;
această primăvară cu marcat că, atît la Ostrov plexului meşteşugăresc „Ar­ ţiunile de plantare a du- satul Săcel-Călan, deoare­ tarea
RIA:
cartofi. plante furajere, cit şi la Clopotiva, trans­ ta modei" al Cooperativei zilor se înscriu in cadrul ţ ce aici, în jurul sediului de grîu a fost transforma­ spre
porumb ş.a., evjdenţiin- portul in cîmp al carto­ „Mureşul" Deva s-a trecut inlăptuirii programului spe- i tă în loc de păşunat pen­ ILIA:
du-se brigada condusă de filor ce se plantează este la realizarea unor articole cial privind creşterea vier- / brigăzii C.A.P., stau arun­ tru porcii şi orătăniile ce­ Cliarle
loan Moiseseu. asigurat cu mijloacele cu de calitate ,,extra“. Tricotul milor de mătase. ) cate la voia întâmplării tăţenilor din vecinătate. Se
întreaga suprafaţă ir tracţiune animală. are o conlextură tip „ja- m LIVRARE LA FONDUL ţ cărămizi şi tot felul de impune ca asemenea prac­
va fi plantată cu cartofi în aceeaşi bună organi­ cbatd", realizată aici pe DE STAT. în perioada ce i materiale aduse din demo­ tică păgubitoare să fie c- Vi
a fosi fertilizată cu îngră­ zare şi coordonare se des­ utilaje obişnuite de trico­ a trecut din acest an, din ' lări, care creează un pei­
şăminte naturale, terenul făşoară plantarea cartofi­ tat, obiectele vestimentare comuna Băiţa s-au livrat \ saj dezgustător. Tot aici, radicală eu dcsăvîrşirc, ni­
este foarte bine pregă­ lor şi in celelalte unităţi fiind executate din două la stat, pe bază de con- 1 pe marginea şi în albia mănui nefiindu-i îngăduit Tont
tit, iar p l a n t a t ij I producătoare de săminţă culori complementare, cu trocte, 87 bovine. Printre ) văii din localitate, cetăţe­ să dijmuiască producţia fi în
— 4 150 kg tuberculi la ■ lin Consiliul unic agroin- decolteu in „v" sau la ba- cei ce s-au prezentat cu ) nii aruncă tot ceea ce le agricolă. Conducerea G.A.P. eu cei
herlnt — se face respee- liistrial Tuleşti Permanen­ zo gitului. Broderia — flo­ viţei la bazele de prelua- ^ prisoseşte în gospodărie — Vintul
inodor
tîndu-se toate ecrintele toh- ţa consiliului unic, con­ rală, geometrică sau zoo­ re se numără vrednicii i cratiţe, folie de polietile­ şi consiliul popular comu­ de 35-
nologice. ' ducerea S.M.A. Cîrncşli se morf ă — este aplicată şi crescătofi de animale Re- ' nal sînt datoare să inter­ seeton
înaintată evi ■ campania preocupă cu perseverenţă la articolele realizate in mus Bulz din satul Ormin- ţ nă, cutii de conserve, alte vină energic pentru a asi­ din n
turile
agricolă de pi mavara şi da folosirea fiecărei clipe serie. dea, Costică Bota din ţ materiale ce poluează apa. gura evitarea oricăror pa­ prinse
la cooperativa din Ciu­ bună de muncă şi efec­ a PLANTĂRI DL NUCI Lunca şi alţii. Nu se găseşte nimeni care plus •)
potiva Aici li fost se­ tuarea unei lucrări de cea Şl DUZI. După ce au în­ să facă ordine în aceste gube aduse avuţiei ob­ maxiir
15 gra
mânate 10 ha cii ovăz. 15 mai bună calitate, ceea ce cheiat plantatul a 500 nuci locuri ? şteşti ! lat pe
li.i ca in, 30 na cu bor- creează condiţii pentru pe terenul in pantă nu­ duce i
coast si 15 ha hicornâ obţinerea nnot producţii mit „Dăbăgău", cetăţeni! \ ------------------------- -----------------—--------------------------------- «Ie sci
re).
iii ;> czent forţele ■aipcruvin de cartofi in din Ropolt plantează In ( NOTE • NOTE ® NOTE © NOTE ® NOTE
uin.iiic vi mecanice fiind .irosi .m.