Page 103 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 103
782 • DUMINICA, 30 APRILIE 1989 Pag. 3
50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică din Capitală;
EIUME
100 de ani de la proclamarea Zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc
30 aprilie
nea copii-
Sub trico-
■ ! o 12,40
» 13,00 Tc-
Mbum du- lejuieşte penitu poporul
ionccrt de Centenar de Mai român consemnarea unor
Irbătoarea succese strălucite. Act/m,
lânia, plai In fiecare an, începutul rată, in toate ţările, ca zi la sărbătoarea muncii, ini
muzică u- de mai face să vibreze de luptă şi solidaritate mile ne sint pline de nea
nească * conştiinţele muncitorilor de muncitorească. „De la Con semuită bucurie, trăim
or ntunci- pretutindeni. Solidaritatea gresul Internaţionalei a ll-a profunda mindrie patriotică
ent poetic lor se manifestă mai pu din 1889, de-a lungul de pentru lichidarea de către
ii - cîntc- ternic ca oricînd în aceas ceniilor — arăta tovarăşul ţara noastră a datoriei ex
revoiuţio- tă zi. Mii ni le întinse sini Nicolae Ceauşescu — Ziua terne, eveniment unic in
drag din expresia aspiraţiei comune de 1 Mai a devenit tot mai multimilenara sa istorie, ce
- muzică spre mai bine, spre a trăi mult un simbol al uriaşei demonstrează strălucit jus
istrată mu- intr-o lume a păcii şi co energii revoluţionare a cla teţea politicii partidului
tlafi * Pa- laborării. In acest an, ln- sei muncitoare, al hotărî- nostru, forţa economiei na
; din umo- tiiul de Mai capătă sem rii sale de a lichida ex ţionale. In anii de nease
* Microre- nificaţii cu totul aparte, muite împliniri ale Epocii
ela Dauor ploatarea şi asuprirea o- Nicolae Ceauşescu, Româ
Melodii... generate de împlinirea a mului de către om, de a nia înfăţişează lumii intregi
icolao Ni- 100 de ani de cind Con clădi o societate nouă, a strălucitul tablou a ceea
enfa fele- gresul Socialist Internaţio egalităţii şi dreptăţii socia ce poate realiza o naţiune
t 15,00 In- nal de la Paris din iulie le, a bunăstării şi fericirii deplin stăpină pe destinele
ramului • 1889 recomanda ca ziua celor ce muncesc". sale, independentă şi libe
ol a 19,20 de 1 Mai să fie conside Centenarul de Mai pri ră intre naţiunile lumii.
nâniei o
Stic: Bătă-
« 21,50
!,00 Inchi-
nului.
Mai
1989 o
Tovarăşa
Elena
,ti voin- Tovarăşul Nicotae Ceauşescu — anul 1939 tfotogralie diu anul 1939) Poirescu
i gînd •
muncii •
'n Mai •
g pe pla-
15 Din ini- Rolul hotărîtor al tovarăşului
- Expozi-
ischiso la Nicolae Ceauşescu, al tovarăşei
ă al Re
le Româ-
Dall-î* o Elena Ceauşescu, în organizarea marii
■bătoresc
■înz * Rî-
vara... * manifestaţii de la 1 Mai 1939
ii * llus-
din ţară
ifoare * Sărbătorirea de anul a- ţionale tînărul revoluţionar cu pregnanţă în relief pre
i primă- cesta a Zilei solidarităţii Nicolae Ceauşescu — care ţuirea pe care partidul co
Din fru- internaţionale a celor ce se remarcă prin activitatea munist a acordat-o călită- •
* Voci muncesc este marcată în sa ca un vajnic luptător, ţilor sale personale, discer-
« 15,00 ţara noastră de împlinirea impresionînd prin maturi nămîntului său politie, dîr-
gramului a 50 de ani de la marea tatea de gîndire, spiritul zeniei şi intransigenţei re
rnal o manifestaţie patriotică, an revoluţionar şi de bun or voluţionare de Care dădea
timp • tifascistă şi antirăzboinică ganizator. In această peri
intru ln- de la 1 Mai 1939, în orga permanent dovadă. O con Marca demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din
1,30 Te- nizarea şi desfăşurarea că oadă, el primeşte din par tribuţie importantă la pre Bucureşti, în organizarea şi desfăşurarea căreia o contribuţie determinantă au avut
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu.
I Farme- reia tovarăşul Nicolae tea partidului sancina de gătirea marii demonstraţii
22,00 In- Ceauşescu, tovarăşa Elena mare răspundere de a ac politice, antifasciste şi an
mului. Ceauşescu au avut o contri tiva în cadrul breslelor tirăzboinice din Capitală a 1 MAI — pe plaiuri hunedorene
buţie determinantă. De. profesionale muncitoreşti avut t o v a r ă ş a Elena
/Al monstraţia s-a desfăşurat şi în organizaţia de tineret. Ceauşescu.
In condiţii interne "şi inter Astfel, acţiunile culturale La 1 Mai 1939, peste Sub conducerea comuniş maselor în vederea lupte: ţie patriotică, antifascistă
urnal • naţionale deosebite, criza organizate de bresle sub 20 000 de demonstranţi tilor, manifestaţiile prile contra încercării capitaliş şi antirăzboinică din Bucu
- fiinţă economică din anii 1929— conducerea partidului co scandau pe străzile Capi juite de sărbătorirea zilei tilor de a ieşi din criză reşti, în organizarea căreiat
ii, im- 1933 adîncind şi mal mult munist, la care mai iau talei : „Jos Garda de Fier! de 1 Mai în centrele mun prin înteţirea exploatării un rol determinant l-au
socială, parte o serie de tineri ca : Jos gardismul! Jos agenţii citoreşti hunedorene au celor ce muncesc. avut tovarăşul Nicolae
I naţiu- contradicţia dintre exploa Elena Petrescu, Gh. Velces- hitlerişti !“. Manifestaţia a îmbrăcat, de-a lungul ani In anii următori, clasa Ceauşescu, tovarăşa Elena
icialiste. taţi şi exploatatori, iar cu, Adela Petrescu, Gheor- devenit moment de luptă lor, diferite forme care au muncitoare lupta pentru Ceauşescu, şi cu manifes
burghezia pentru a face
nsacrat faţă luptelor revoluţionare ghe Petrescu şi alţii, au al oamenilor muncii con contribuit la îmbogăţirea apărarea libertăţilor demo taţiile din num roase altei
din Re- desfăşurate de dasa mun duşi de comunişti pentru tradiţiilor mişcării revolu cratice, împotriva fascis oraşe ale ţării, intre care
Româ- căpătat un pronunţat con ţionare din ţara noastră mului şi războiului. „Clasa şi cele din Valea Jiului,
iducâto- citoare înlesneşte acapara ţinut revoluţionar. La 26 salvgardarea patriei, Împo Mărturiile vremii consem muncitoare — se arăta în Hunedoara. Deva.
ul tine- rea puterii în unele state februarie 1939 este semna triva fascismului, a războ nează că în anul 1923 au Chemarea de 1 Mai 1936 Ziua de 1 Mai 19-10 a
iului.
i. Spec- de către fascism, încura lată prezenţa activă a tî- fost daţi în seama Parche a muncitorilor din Crişcior fost sărbătorită în întreaga
:ical-co- jează revanşismul. Astfel, nărului Nicolae Ceauşescu Simbolurile revoluţiona tului mai mulţi muncitori — conştientă de datoria ei, ţară, precum şi în judeţul
Teatru au dispărut state în cen la Casa poporului din re, mereu vii ale zilei de care au făcut propagandă trebuie să-şi strîngă rin citi nostru în condiţiile terorii
de Ion trul „Bătrînului Continent" Bucureşti, unde se desfă 1 Mai capătă astăzi valen cu ocazia zilei de 1 Mai. rile de acest 1 Mai, impuse de autoritâti. Ma
ră pe înghiţite de Germania na şoară manifestări politice ţe noi, fundamental îmbo Spicuim din actul de tri pentru a manifesta vo nifestele partidului comu
itâm ti zistă (Austria şi Cehoslova şi cultural-educative ale găţite de marile cuceriri mitere în judecată a mun inţa ei de a apăra li nist aduceau. în rindul mi
nereţea cia), fascismul ajungînd la Cercului cultural al breslei obţinute de poporul român citorului minier Sîrbu Va- bertăţile publice şi a nerilor lozinci cuprinzînd
uşoară metalurgiştiior. La 10 apri în anii Epocii ce poartă sile, acuzat „...de delictul lupta pentru respectarea dezideratele întregului nos
rnal • graniţa cu România, iar numele celui mai iubit fiu de propagandă (agitaţie) lor integrală. De acest 1 tru popor. Astfel, în noap
>rogra- hortysmul Ungariei ame lie 1939, tovarăşul Nicolae ai naţiunii noastre, tova prevăzut şi pedepsit de art. Mai vom manifesta deci tea de 26/2" aprilie 1914, în
ninţă — cu sprijinul lui Ceauşescu este prezent la răşul Nicolae Ceauşescu, 172 al. 1, cod penai, fiind pentru pacea între popoare Aninoasa, la sectorul 3 Pri
Musolini şi Hitler — inte Cercul cultural al breslei neobosit constructor de ev că, cu ocazia sărbătoririi şi dezarmarea internaţiona boi şi 3 Piscu, au fost di
gritatea statului naţional îmbrăcămintei, iar la 22 a- nou, erou Intre eroii nea zilei de 1 Mai 1923 munci lă — unitatea clasei mun fuzate manifeste conţinînd
român. prilie 1939 se afla, din nou, mului. Acum, cînd sărbă toresc a ţinut o întrunire citoare". lozincile : „Muncitorimea
Regimul instituit de re împreună cu tovarăşa Elena torim 50 de ani de la ma la care s-a votat o moţiu In perioada dictaturii re minieră, de 1 Mai cereţi 8
nca va gele Carol al II-lea în fe Ceauşescu, la sediul breslei rea demonstraţie patriotică, ne şi a răspîndit printre gale, pentru a împiedica ore de lucru, că voi b >
cerul bruarie 1938 a desfiinţat îmbrăcămintei şi pielăriei. muncitori manifeste, prin întrunirile muncitoreşti, gu eraţi 16 I”, „Vrem salariu
/or eă- Cu acest prilej, erau dis antifascistă şi antirăzboini care căuta să provoace u- vernul a interzis cu ocazia mărit I", „Vrem pace cu
r avea sindicatele şi le-a înlocuit cutate problemele acute că de la 1 Mal 1939, avem ra clasei muncitoare con zilei de 1 Mai 1938 orice sovieticii 1“ „Jos Antones-
aversă, cu breslele. In cadrul lor, satisfacţia că trăim mo
descăr- militanţii comunişti au privind situaţia economică, tra celei conducătoare...". demonstraţie de stradă, cu !".
it slab socială şi culturală a mun mente înălţătoare de mîn- Ziua de 1 Mai 1929 a fost permiţind numai sindicate Activitatea revoluţionară
vest şl desfăşurat o susţinută ac drie naţională, că sub con aniversată în condiţiile în lor muncitoreşti legale, a- desfăşurată de muncitori
aturile tivitate pentru transforma citorilor, pericolele care a- ceputului crizei economice fi-liate la C.G.M., organiza mea hunedoreană a consti
jprlnse meninţau independenţa şi ducerea înţeleaptă a ctito
te, tar rea acestora în organizaţii rului de ţară nouă, tova şi a stării de spirit protes rea de întruniri dr sală, tuit o contribuţie de seamă
! 17 şt de luptă ale clasei munci integritatea ţării, erau în tatar a maseior muncitoa sub controlul autorităţilor. la lupta generală a poporu
rl cca- făţişate măsurile ce urmau răşul Nicolae Ceauşescu, lui român împotriva fas
toare. Se impunea, cu tot România a devenit, pentru re. „Pe de o parte trebuie In noile condiţii create, o
îea va raai multă necesitate, crea să fie întreprinse, indicate să luptăm pentru a ne a- dată cu înfiinţarea bresle cismului şi a războiului
iltă, cu de partidul comunist, pen prima dată în istoria sa păra cuceririle de pînă a- lor, P.C.R. a reuşit, dato hitierist, pentru înfăptuirea
noros. rea unui front larg, popu tru organizarea demonstra independentă economic şi cum — scria ziarul munci rită desfăşurării unei sus actului revoluţionar de ÎS
ai ales lar, antifascist şi antrena toresc „Minerul" iar pe de ţinute activităţi politice în 23 August 1944, acesta des-
aversă, ţiei antifasciste şi antirăz politic, avînd asigurat un
cărcări rea forţelor democratice in boinice de la 1 Mai 1939. altă parte, pentru a cuce cadrul acestora, să organi chizînd o nouă eră, eră
iod era t strălucitor drum spre vii ri noi reforme şi pentru zeze acţiuni economice şi construcţiei societăţii socia
npora- acţiuni revoluţionare. în Rolul determinant al to torul de aur al omenirii — înfăptuirea integrală a idei! politice ale muncitorimii, liste pe pămintul României,
din acest context politic avea varăşului Nicolae Ceauşescu
e alo- comunismul. socialiste". Frontului Unic, acţiuni ca
să-şi înscrie numele în în organizarea manifestaţi Anii 1930—1931 sînt do re au culminat la 1 Mai ADELA HERBAN,
cartea de aur a istoriei na ei de îa J Mai 1939 pim'e Prof. OV1DIU POPESCU minaţi de ideea organizării 3939, cu marea demonstra Muzeul judeţean Deva
