Page 104 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 104
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 782 • DUMINICA, 30 APRILIE 1989
Pi» 1
1 Mai în independenţă şi libertate
Adunarea festivă din Capitală \ ţ (Urmare din pag. 1} cut ştiinţa, învăţămîntul şi ţiile la hectar au crescut
cultura, care, sub îndru cu 2,7. ori la grîu şi de
j patriei, pe care. întreaga marea de înaltă competen peste 3 ori la porumb şi
consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Mai \ naţiune o numeşte cu în- ţă a tovarăşei Elena cartofi.
l dreptăţită mîndrie pafrioti-
Ceauşescu, au un rol tot
Intr-un climat de vibran
câ, cu profunda dragoste mai important în înfăptui tă angajare patriotică şi
1 şi recunoştinţă „Epoca rea marilor obiective ale
(Urmare din pag. 1) dului, al secretarului său a partidului şi statului de ţ Nicolae Ceauşescu". Edi- dezvoltării economîco-so- revoluţionară, oamenii mun
general, tovarăşul, Nicolae înflorire multilaterală a i ficator în acest sens este ciale a patriei. cii hunedoreni acţionează
cu fermitate şi elan crea
în continuare, a avut Ccauşescu, răspunzînd vi patriei noastre socialiste, < faptul că, din anul 1965, Asemenea întregii ţări, şi tor pentru a cinsti intîiul
loc un spectacol festiv. brantelor manifestări de liberă, independentă şi su \ producţia industrială a judeţul Hunedoara a cu de Mai cu noi şi tot mai
l crescut de 120 de ori, cea
Manifestarea consacrată dragoste şi ataşament, a verană. / agricolă de 6 ori, iar ve- noscut în anii „Epocii importante realizări în în
Nicolae
Ceauşescu"
ample
zilei de 1 Mai s-a încheiat spus: „Trăiască eroicul T o v a r ă ş u l Nicolae ) nitul naţional de 33 de ori. prefaceri înnoitoare, cele făptuirea minunatelor pla
nuri şi programe de dez
într-o almosteră înălţătoa nostru partid comunist în Ceauşescu, tovarăşa Elena ţ O strălucită dovadă a mai mari din întreaga isto voltare economico-socială
re, de vibrant patroitism. deplină unitate cu între Ccauşescu au răspuns cu i forţei remarcabile de care rie a acestor meleaguri a patriei, întîmpinînd cu
J dispune azi economia ro-
întreaga sală a aplaudat gul popor, pentru victoria prietenie entuziastelor ma ) mânească o reprezintă şi străbune. Fondurile fixe din succese deosebite cea de-a
cu mare însufleţire, ova- socialismului .şi comunis nifestări de dragoste şi 1 lichidarea completă a da- industria judeţului au cres 45-a aniversare a revolu
ţionînd îndelung pentru mului, pentru independen preţuire. / toriei externe a ţării, rea- cut cu peste 400 la sută, ţiei de eliberare socială şi
iar cele din agricultură cu
Part-dul Comunist Român, ţa şi suveranitatea Româ Sărbătorirea zilei de 1 ) lizarea fără precedent în 316 la sută. Producţia in naţională, antifascistă şi
t bilanţul marilor victorii ale
antiimperialistă şi cel de
pentru secretarul său ge niei !". Mai a pus cu putere în. ! poporului nostru. O pufer- dustrială a sporit cu 182,3 al XtV-lea Congres al
neral, tovarăşul Nicolae Cuvintele secretarului ge lumină totala adeziune a 1 nică dezvoltare au cunos la sută, în timp ce produc Partidului Comunist Român.
Ceauşcscu. Toţi cei pre neral al partidului au fost naţiunii noastre la politica
zenţi au aclamat minute primite cu puternice şi în internă şi externă a parti-'
in şir, au scandat: delungi aplauze şi urale, dului şi statului, ilustrînd 2 Mai — Ziua tineretului
„Geau.şescu — P. C. R. !", care au dat expresie ho- hotărârea clasei muncitoa
„Ccauşescu şi poporul !", tărîrii neclintite a oameni re, a întregului popor de 2 Mai - Ziua tineretului ţie — arăta secretarul gene niri, fapte şi realizări izvo-
„Stima noastră şi mîndria, lor muncii din Capitală de a acţiona, în strânsă uni din patria noastră. Printr-o ral al partidului - că, în rite din responsabilitatea de
toate marile realizări din
îndrăgită şi frumoasă tradi
Ccauşescu — România I", a acţiona, împreună cu în tate în jurul partidului, al ţie, la începutul fiecărui mal, anii construcţiei socialiste, a fi participanţi activi la în
„Ccauşescu — eroism, Ro tregul nostru popor, pen secretarului său general, ţara îşi sărbătoreşte tinăra tineretul, împreună cu între făptuirea marilor obiective
din minerit, siderurgie, ener
mânia — comunism 1", tru a transpune neabătut pentru îndeplinirea tutu generaţie, iar tinăra gene gul popor, a adus o contri getică, din celelalte dome
„Ccauşescu — Pace !". în viaţă chemările şi ror obiectivelor stabilite raţie îşi sărbătoreşte ziua buţie de mare însemnătate nii economico-sociale, con
In această atmosferă de î n d e m n u r i l e tovară -de Congresul al XlII-lca şi prin ample acţiuni şi mani în toate domeniile dezvol tribuind continuu la înflori
festări care ilustrează cu
tării noastre economice şi
rea acestor străbune melea
mare entuziasm şi profun şului Nicolae Ccauşescu, Conferinţa Naţională ale pregnanţă dragostea de sociale". guri.
dă unitate în jurul parti politica internă şi externă partidului. muncă şi iubirea fierbinte La acest moment sărbă 2 Mai — Ziua tineretului
de ţară,- devotamentul pen toresc, este un prilej de prilejuieşte tineretului hune-,
tru partid şi popor, înalta profundă mîndrie pentru ti- dorean exprimarea plenară
răspundere pentru viitorul năra generaţie de a se fi a angajamentului de a trans
luminos al patriei străbune. alăturat cu întreaga sa ca pune in viaţă orientările şi
Spectacol dedicat retului constituie un minu pacitate realizării unuia din sarcinile izvorîte din magis
Şi in acest an, ziua tine
trala cuvintare a tovarăşu
nat prijoi prin care tinerii tre succesele de prestigiu lui Nicolae Ceauşescu la
ale poporului român — li
Mei de l îşi exprimă profunda recu chidarea totală a datoriei plenara C.C. al P.C.R. din
noştinţă pentru deosebita şi
.
aprilie a.c., pentru a intim-
externe.
părinteasca grijă pe care pina cu realizări deosebite
Alături de tineretul Româ
partidul, secretarul său ge niei socialiste, cei peste cea. de-a 45-a aniversare a
T ova r ă ş u 1 Nicolae ale luptei maselor popu prefaceri din viaţa ţării. neral, ' tovarăşul Nicolae 100 000 de tineri hunedoreni actului istoric de la 23 Au
Ceauşeşcu, secretar general lare pentru libertate şi Spectacolul festiv ia sfîr- Ceauşescu, le-o poartă per se prezintă la această săr gust 1944 şi cel de-al XIV-
al Partidului Comunist Ro progres, cel mai viguros şit într-o atmosferă de ma manent, pentru minunatele bătoare cu bogate împli lea Congres al partidului.
mân, preşedintele Republi exponent al înfăptuirii as re însufleţire. în sală ră condiţii de muncă şl viaţă
cii Socialiste România, to piraţiilor fundamentale ale sună Imnul Frontului De create, pentru generosul ca
varăşa Elena Ceauşescu, naţiunii române. mocraţiei şi Unităţii So dru do formare şi afirmare
ceilalţi tovarăşi din condu Este marcată distinct pe cialiste — „E scris pe tri a personalităţii viitorilor fău Din partea Consiliului de Stat
cerea partidului şi statului, rioada de intensificare a color unire'*. ritori , de ţară nouă.
toţi cei prezenţi au asistat, luptei maselor populare, Realizatorii spectacolului,. Faptele de muncă ale ti C O M U N I C A T
după încheierea adunării conduse de Partidul Comu împreună cu miile de spec nerilor, îndeosebi, in anii
festive, la spectacolul de nist Român împotriva ex tatori, scandează cu putere glorioasei Epoci Nkolae in legătura cu folosirea autoturismelor
dicat sărbătoririi zilei de ploatării, a umilitoarelor „Ceauşescu — P.C.R. I", Ceauşescu, in care tineretu
( Mai. nedreptăţi sociale, cînd s-a „Ceauşescu şi poporul!'*,, lui i s-au deschis larg por proprietate personală în zilele
Prin întreaga desfăşura afirmat tînărul comunist aclamă şi ovaţionează în ţile pentru instruire şi afir de duminică, 30 aprilie şi luni, 1 Mai 1989
re, spectacolul s-a consti Nicolae Ceauşescu, ale că delung, dînd expresie uni mare, aduc grăitoare mărtu
tuit înlr-un vibrant omagiu rui remarcabile calităţi tăţii indestructibile dintre risiri că tinăra generaţie re în zilele de duminică, 30 aprilie şi luni, 1 Mai 1989,
adus patriei, . partidului s-au vădit încă din primii partid ,şi popor, dintre na prezintă o tot mai puternică , autoturismele proprietate personală pot circula indiferent
nostru comunist, tovarăşu ani ai activităţii sale revo ţiunea noastră socialistă şi forţă socială. „Doresc să de numărul de înmatriculare, cu soţ sau fără soţ, ăl auto
-
lui Nicolae Ceauşeşcu, to luţionare. bravul ei conducă toi . subliniez cu. deplină satisfac turismului. • ■
în această ambianţă en
varăşei Elena Ccauşescu. în concordanţă cu evo
Pe un mare ecran se luţia scenică, pe ecran al tuziastă, un grup de pio-
riieri şi şoimi ai patriei
derulează, ca într-o suges ternează imagini-document urcă în loja oficială, ofe
tivă parcurgere a cărţii şi imagini-simbol. Un loc rind cu deosebită bucurie
de istorie a neamului, ima aparte ocupă în această buchete de flori tovarăşu R a p o r t m u n c i t o r e s c
1
gini semnificative privind frescă istorică pregătirea lui Nicolae Ceauşescu ! şi
începuturile mişcării mun de către partidul comuniş tovarăşei Elena Ceauşescu. hidraulici, 300 tone ţea-
citoreşti în ţara noastră, tilor a sărbătoririi zilei de Din partea tovarăşului (Urmare din pag. 1} Producţie marfă vă flanşată, 25 tone tu
momentul istorie al Con 1 Mai 1939, rolul hotărîtor Nicolae Ceauşescu şi â to Unda, şeful brigăzii nr. peste plan buri, 80 tone plasă de
gresului internaţionalei a al tovarăşului Nicolae varăşei Elena Ceauşescu au 3 a I.A.C.M.M. Petro La întreprinderea me_ sîrmă, piese de schimb
l l-a, desfăşurat în 18119, la Ceauşescu şi tovarăşei Elena fost oferite flori realizato şani. canică Orăştic, activita în valoare de 5,5 mi
Paris, unde au fost prezenţi Ccauşescu în organizarea rilor spectacolului. tea productivă înscrie, lioane lei. A fost obţi
şi socialişti români şi care .şi desfăşurarea marii de ★ Depăşiri ia toţi în cele patru luni ale nută o producţie marfă
a declarat ziua de 1 Mai monstraţii patriotice ca o indicatorii anului, realizări impor suplimentară de aproa
ea Zi a solidarităţii inter expresie hotărîtă a voinţei Spectacolul festiv a fost tante. Astfel, producţia pe 4 milioane lei, iar
naţionale a celor ce mun poporului român de a se organizat de Consiliul Cul Colectivul minei Co- marfă Industrială înre productivitatea muncii
turii şi Educaţiei Socialis
cesc. Se succed în ritm di împotrivi fascismului, re te, Consiliul Central al randa Certej continuă gistrează o depăşire de înregistrează o creştere
namic, secvenţe ilustrînd vizionismului şi războiului, U.G.S.R., Comitetul Cen la cote superioare pre peste 3,5 milioane lei, faţă de plan de 44 600
amploarea crescândă a ca şi sublinierea însemnă tral al Uniunii Tinere ocupările şi realizările productivitatea muncii lei pe lucrător.
luptei clasei muncitoare, a tăţii deosebite a acestei tului Comunist, Consiliul în producţie de anul de 1,3 la sută, s-au pro
poporului nostru pentru ample manifestări pe plan U.A.S.C.R., Consiliul Na trecut, situîndu-sc şi în dus suplimentar 10 to Cu şapte luni
dreptate socială, libertate intern şi internaţional, lar ţional al Organizaţiei Pio acest an, după trei luni, ne fontă şi 6 variatoa- mai devreme
şi independenţă naţională, gul ecou de care s-a bucu nierilor, Ministerul Apără pe locul întîi în între rc dc turaţie, au fost
amplul proces de organiza rat în acea vreme. rii Naţionale, Iladiotelevi- cerea socialistă între u- realizate în plus piese In cinstea zilei de 1
re şi întărire a unităţii de Ca urmare firească a e- ziunea Română, împreună nităţile din ramura ex dc schimb însumînd Mai, colectivul de oa
acţiune a muncitorimii ro roicelor lupte purtate de cu Comitetul municipal tracţiei şi preparării mi mai mult de 100 000 lei. meni ai muncii de la
mâne, a forţelor democra comunişti, de clasa munci Bucureşti al P.C.R. nereurilor. In cinstea Produse fizice Oficiul dc gospodărire
a apelor Deva şi-a rea
tice şi progresiste de la toare se înscriu izbînzile La reuşita spectacolului zilei de 1 Mai, destoi în plus lizat sarcinile de plan
nicii mineri şi prepara
noi, marcat de date isto poporului român în edifi şi-au adus contribuţia ac tori de la Certej rapor între colectivele cu la toţi indicatorii, dînd
rice — făurirea P.S.D.M.R. carea societăţii socialiste tori de frunte ai scenelor tează depăşirea preve cele mai bune rezultate în funcţiune, cu şapte
în 1893, şi crearea, la 8 în patria noastră, amplul bucureştene, mari formaţii derilor de plan la pro în producţie din cadrul luni înainte dc termen,
mai 1921, a Partidului Co proces revoluţionar inau corale şi orchestrale, an ducţia marfă cu peste I.P.S.R.U.E.E.M. Petro 3,5 km consolidări de
sambluri de balet şi dan
munist Român. Se desprin gurat de cel de-al iX-lea suri populare laureate ale 9 milioane lei, concreti şani se situează şi Sec maluri pe rîul Mureş —
de din întreaga desfăşura Congres al partidului. ultimelor ediţii ale Festi zată în importante can ţia de susţineri hidrau la Spini, Uroi şi Său-
re a acestei emoţionante Alternînd cu simboluri valului Naţional „Cîntarea tităţi do metale în con lice Y'ulcan. Colecti leşti. In cadrul acestei
evocări sensul ei major şi le congreselor partidului României", solişti vocali şi centrate: 40 tone zinc, vul de aici a reali lucrări, au fost trans
anume că partidul comu ce au avut loc din acel instrumentişti, elevi, stu 20 tone plumb, 10 tone zat peste plan, de la în portate şi puse în ope
niştilor s-a dovedit, încă moment deschizător de vre denţi, militari. cupru, alte substanţe ceputul anului, 115 tone ră peste 40 000 tone de
de la înfiinţare, continua muri noi, pe ecran se pe minerale utile. utilaj minier, 1 800 slîlpi piatră.
torul puternicelor tradiţii rindă imagini ale marilor (Agerpres)
r
COLEGIU! DE REDA Hf Minei Bodeo, Sabin Cerbu on Cioclei. Dumitru Gheonea. Tiberio Istrate Ledacto' şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. f «oos'I
REDA0Ţ1A Şl ADMINISTRAŢIAi 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 33. Teiefoanes 11273, 12157, 11583. Telex» 72283. TIPARUft! Tipografia Deva, str. 2® August, nr. 25?