Page 13 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 13
c CONSILIUL DE STAT
AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
voacă Marca Adunare Na
Republicii Socialiste Româ
în temeiul articolului 54
S O C I A L I S M U L Socialiste România, nia Articol unic. — Se con ţională în a noua sesiune
din Constituţia Republicii
a celei de-a IN-a legis
d e c r e t e a z ă :
laturi în ziua de 17 a-
Consiliul de Stat al
prilie 1989, ora 10.
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele
Republicii Socialiste România
Anul XLI, nr. 9 760 MIERCURI, 5 APRILIE 1939 4 pctgini - 50 bani D E C R E T P R E Z I D E N Ţ I A L
privind convocarea Camerei legislative a consiliilor populare
Beneficiarii externi apreciază marfa
în temeiul articolului 14 consiliilor populare, Articol unic. — Se con
din Legea nr. 5/1975 pri Preşedintele Republicii voacă Camera legislativă
bună, livrată la termen vind congresul, Camera le Socialiste România a consiliilor populare in
gislativă şi conferinţele d e c r e t e a z ă : ziua de 14 aprilie 1989.
® Sarcini sporite în ale anului — a 45-a ani tităţi de cherestea de fag, NICOLAE CEAUŞESCU
1989 versare a istoricului act de diferite repere din cheres
& Trimestrul I, cu la 23 August 1944 şi Con tea de fag, elemente de Preşedintele
lăzi şi altele, apreciate de
gresul al XlV-lea al parti
depăşiri dului — cu rezultate deo beneficiari. De altfel, tre Republicii Socialiste România
$ In prim-plan — sebite în întreaga activi buie făcută sublinierea că
,
-
,
,
,
,
- ,
calitatea tate a întreprinderii şi, mai n au fost înregistrate re VAv.w/.v/.VAV.’,v v/w. .VA .v.v//.v.v. .v.v.v.vi . .vr.v« .v. .w.vAV, .
u
<
ales la export — sublinia clamaţii sau refuzuri de
în decursul anilor, co ing. Ştefan Georgescu, şe calitate, dovadă conclu
lectivele de numea ale în ful biroului desfacere al dentă că marfa bună tre 0 gazetă de perete s
treprinderii forestiere de I.F.E.T. Deva. Deşi sarci ce repede, se vinde singu
exploatare şi transport nile la acest indicator sînt ră, cum se mai spune.
Deva au dobândit o bună sporite faţă de anul trecut, Am reţinut şi faptul că revitalizată, care atrage jin intimpînarea î
experienţă în activitatea în unităţi, sectoare şi sec — prin nivelul tehnic şi
de export, şi-au diversifi ţii s-a insistat pe organi calitativ ridicat al produ şi mobilizează i
cat gama sortimentală a zarea riguroasă a lucrului, selor şi livrarea lor la ter .1
produselor destinate parte sortarea, debitarea şi pre men către beneficiari — Primul dintre ele, „O- | Zilei de 1 Mai j
nerilor externi, au îmbu lucrarea masei lemnoase I.F.E.T. Deva şi-a cîştigat O surpriză plăcută ne-a
nătăţit necontenit nivelul în funcţie de comenzile be o serie de parteneri stabili furnizat, recent, gazeta co biective prioritare în rea
tehnic şi calitativ al aces neficiarilor, expedierea şi peste hotare, care solicită mitetelor de partid şi sin lizarea sarcinilor de plan",
expres zonele din care să dicat de la întreprinderea nc face cunoscut că, pentru Producţie marfă ^
le fie trimise sortimentele de materiale de construcţii a obţine rezultate supe peste plan ţ
contractate. La frumoasele
Exportul—divers, ritmic, competitiv succese obţinute de lucră Deva. Spunem acest lucru rioare în producţie, este
necesar să se acţioneze
înlrucît, de mai multe ori
torii forestieri din judeţ am criticat modul în care prioritar pentru realizarea Acordînd permanent ţ
în domeniul exportului, ea se prezintă din punct producţiei fizice în struc itenţin cuvenită bunei l
tora, şi-au cîştigat noi vămuirea operativă a pro contribuţii însemnate şi-au do vedere estetic, al cali tura sortimentală planifi organizări şi moderni- i
pieţe de desfacere. în duselor, onorînd unele con adus colectivele U.F.E.T. tăţii şi actualităţii artico cată şi reducerea consumu sări a producţiei, chi- )
1988, forestierii din judeţ tracte în devans, dar fără Orăştie, S.I.L. Vaţa de lelor. Or, altfel arată ea rilor de materii prime şi ) miştii din Orăştie au ţ
au acţionat cu perseveren a greva asupra calităţii Jos şi S.F.E. Bara, multe 1 depăşit cu peste 8 mi- l
ţă şi înaltă responsabilita produselor. Menţionez şi formaţii de lucru care rea i lioane lei prevederile '
te muncitorească, patrio solicitudinea R.C.M. Deva, lizează de ani de zile pro PROPAGANDA VIZUALĂ - ! stabilite la producţia J
tică, în spiritul indicaţiilor care ne-a asigurat vagoa duse pentru export. „înde I marfă industrială pe pri- 1
şi orientărilor secretarului nele necesare, fiindu-ne de plinirea planului la export ACTUALĂ, CONCRETĂ, EFICIENTĂ \ mul trimestru al anului, ţ
general al partidului, tova un mare sprijin în activă^ a devenit preocuparea l Demn de relevat este \
răşul Nicolae Ceauşescu, tatea noastră. noastră centrală, spunea ) şi modul în care, în a- .
referitoare la dezvoltarea Pe aceste căi, prin alte Marcel Zbârcea, şeful Sec acum. înnoită şi împrospă materiale. De asemenea, j ceeaşi perioadă, au fost )
şi îmbunătăţirea produc acţiuni şi măsuri, între ţiei de industrializare a tată, gazeta atrage atenţia munca fiecărui colectiv tre l onorate sarcinile de plan t
ţiei de export. Ei s-au mo prinse — cum ar fi orga lemnului Vaţa de Jos. în- printr-o grafică plăcută buie intensificată în extin i la export, indicator la ?
bilizat exemplar în muncă nizarea unor fluxuri şi cepînd din depozitul de care vădeşte grijă pentru derea recondiţionărilor de 1 care produsele livrate 1
— în parchetele de exploa constituirea de echipe spe buşteni, în halele gatere frumos şi estetic, pentru piese dc schimb, urgenta ţ suplimentar depăşesc 2 ^
tare, în depozite, în cen cializate pentru producţia lor, pe întregul flux pro a-şi găsi tonul distinct în rea aplicării programelor i milioane lei, plusuri con- i
trele de sortare şi prein- de export, întărirea con ductiv se dă cea mai mare stimularea şi angajarea dc perfecţionare a organi ) cretizate în livrarea în '
dustrializare şi în ateliere trolului tehnic de calitate atenţie prelucrării masei zării producţiei, de moder ) avans a 133 tone oxizi )
le de prelucrare — reuşind şi urmărirea perseverentă lemnoase destinată parte oamenilor în rit un că. Şi din nizare, creşterea producti l de fier şi a unor însem- ţ
nate cantităţi de repere
să-şi îndeplinească şi de şi exigentă a realizării pla nerilor externi. Formaţiile punct de vedere al conţi vităţii muncii prin meca / nnfo nnnlilnti r1f> rftllftrc .
păşească prevederile de nului şi livrării produse conduse de David Feier, nutului, se constată o abor ld in mase plastice.
plan. lor, I.F.E.T. Deva şi-a de Roman Crişan, Horia Cris dare nouă, mai aproape de nizare, automatizare şi rea
— Cu aceeaşi hotărîre păşit prevederile la ex tian, Nicolae R. Crepcea cerinţele şi exigenţele ac lizarea unor sisteme dc Sortimente din
am abordat şi anul 1989, port, pe primul trimestiu ştiu la perfecţie fiecare o- tuale. Scurt, concis, la o- maşini şi utilaje multifunc !
stimulaţi de magistrala Ex al anului, cu peste 2 mi peraţie şi nu fac nici un bbect, articolele surprind ţionale. lemn — în plus
punere a secretarului ge lioane lei. Au fost trimise rabat de la calitate. Depă- probleme de fond ale ac \
neral al partidului din no suplimentar partenerilor de tivităţii colectivului, dc larg VALENTIN NEAGU în sectoarele forestic- l
iembrie 1988, cu dorinţa peste hotare, atît pe rela DUMITRU GHEONEA , re din Munţii Orăşlici, ?
unanimă de a întâmpina ţia C.T.S., cît şi pe devize interes pentru bunul mers ) ca şi in Secţia de in- j
marile evenimente politice convertibile, însemnate can (Continuare în pag. a 2-a) al treburilor. (Continuare in pag. a 2 a) i dustrializare a lemnului i
} din Orăştie, pi imclc trei J
1 luni ale anului au fost )
PORUMBUL Şl SOIA - GRABNIC SEMĂNATE \ bogate în realizări, ţ
1 Preocuparea pentru buna i
} organizare a lucrului în ’
într-un pat germinativ de calitate ) parchete şi transportul \
i operativ al masei lcm- 1
i noasc, debitarea şi pre- )
In cele două cooperative calitate superioare lucră la C.A.P. Le.şnic au fost an de an producţii bune da 215" — ce a dat şi în 1 lucrarea în ateliere con- l
agricole de producţie din rilor de pe ogoare. La e- discuite şi lucrate cu com- de porumb, acumulînd o anii trecuţi producţii bune ţ form comenzilor benefi- i
comuna Veţel, după înche fectuarea unor lucrări ce binatorul — realizîndu-se bogată experienţă. Iată de Sămînţa o aşază în sol l eiarilor, hărnicia şi dă- '
ierea plantării cartofilor, au solicitat multe braţe de ce, în discuţia cu Gheorghc Ghcorghe Rusu, unul din ruirea în muncă au ţ
cea mai importantă activi muncă, s-au evidenţiat un pat germinativ de foar Irimie, inginerul şef al tre cei mai buni lucrători ) condus Ia obţinerea u- l
tate de pe ogoare este cooperatorii Lelica Florescu, te bună calitate — 30 ha, cooperativei, am abordat ai secţiei de mecanizare ( nor însemnate depăşiri /
însămînţarea porumbului Cristina Duşa, Rujica Gaş- iar la C.A.P. Veţel 25 ha. calitatea lucrărilor ce se din Le.şnic, cu multă expe \ de plan Ia finele tri- )
şi a soiei, săptămâna ce o par, Virginia Popa din Ionel Pintea, preşedintele efectuează în prezent — rienţă în efectuarea a- i mcstrului I al anului, ţ
parcurgem fiind hotărâ brigada condusă de Ioan cooperativei agricole din factor esenţial pentru rea cestei lucrări. Maşina este ) Astfel au fost reali- l
toare pentru efectuarea la reglată în aşa fel îneît l zale suplimentar 0(10 nic /
timp şi la înalt nivel ca să se asigure densitate ţ buşteni de stejar, 800 1
litativ a acestei lucrări. optimă de plante la uni i mc buşteni de diverse ţ
— Pînă în prezent — ne tatea de suprafaţă. Eu 1 specii, 100 mc buşteni i
spunea Leonida Mărtinaş, personal coordonez şi con ţ ele fag, 250 mc lemn J
secretarul comitetului co trolez îndeaproape această 1 de mină, 900 mc lemn j
munal de partid, primarul Datcă ; Petruţa Baicu, Veţel, sublinia hărnicia şi lizarea unor recolte supe activitate, astfel incit să I PFL, 900 mc buşteni l
) sub STAS, 100 mc lăzi /
localităţii — campania a- se facă o treabă cît mai
gricolă de primăvară s-a Eleonora Bu.ştea, Vetuţa conştiinciozitatea dovedite rioare şi în acest an. bună. Ploile din ultimele l dc ruşinoase, 350 mc 1
/ semifabricate, alte pro- |
Pleşa, din formaţia coordo
— Acordăm o atenţie deo
desfăşurat în condiţii bune nată de Eleonora Ursa, şi in efectuarea acestei lu sebită, atît pregătirii tere zile au întrerupt lucrările ) duse, însumând o pro- i
şi vrem s-o continuăm la mulţi alţii. crări de mecanizatorii Lu dj pe ogoare, dar, imediat, ducţie marfă peste plan ’
aceleaşi cote. Afirmaţia Paralel cu însămînţarea dovic Buştea, Dorel Lazăr, nului, cît şi încorporării ce se va putea, vom intra ţ în valoare de 3,5 ni iii- j
raca se bazează pe hărnicia sfeclei de zahăr şi a celei Petru Matei şi alţii. în a- seminţei în strictă confor din 'nou în acţiune cu . oane lei. Rezultate mai l
cu caro au acţionat şi ac furajere, cu plantarea car cela.şi mod muncesc şi mitate cu cerinţele tehno discurile şi semănătorile, ) bune au înregistrat Sec- ?
ţionează cooperatorii, me tofilor ş.a. s-a muncit şi mecanizatorii Florin Buş logice. Solul este bine afi străduindu-ne să ne în ţ ţia de industrializare a >
' lemnului şi Sectorul fo- ţ
canizatorii şi specialiştii, la pregătirea terenului tea, Vasile Cordăneanu şl nat şi mărunţit pînă cadrăm în epoca optimă 1 lemnul exnloatare l
I restier de
mobilizaţi de organele şi destinat însămînţării po Ilie Lazăr pe ogoarele ajunge ca în straturile de stabilită. ^ Grădişte.
organizaţiile de partid, pen rumbului şi soici. Aşa se C.A.P. Le.şnic. Unitatea a- legume. Folosim sămînţă I
tru a asigura un ritm şi o face că pînă în prezent, gricolă de aici a obţinut de porumb din soiul „Tur- TRAÎAN SONDOR
