Page 14 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 14
IMg 2 DHUML1L SOCI A LI SM U LUI
Manifestare cu profunde implicaţii
I
în formarea omului nou Atom
tt 19,01
In asimilarea progresu al partidului, tovarăşul 1 Hunedoara şi o expozi 19,25 Tex
lui tehnico-ştiinţific pen Nicolae Ceauşescu. ţie de carto cu vînzare. rilc formu
tru valorificarea superioa Centrul de cultură şi Printre acţiunile de ţi şui Nicol
ră a potenţialului de mun creaţie „Cîntarea Româ nută, pe care „Luna cărţii - prograi
că şi creaţie al colective niei" „Siderurgistul” Hu în întreprinderi şi insti acjiunc r
lor din întreprinderi şi in nedoara a găzduit deschi tuţii" le ocazionează, se )9.jf9 Indu
stituţii, activitatea cu car derea, la nivel republican, me" prio
tea are un rol important. a celei de a XlV-a ediţii numără concursul pe tema Trăim dc
Cea de a XlV-a ediţie a a „Lunii cărţii în între „Expunerea secretarului niri măreţi
„Lunii cărţii în întreprin prinderi şi instituţii". Des general al partidului, tova
deri şi instituţii", organi chiderea „lunii" a coincis răşul Nicolae Ceauşescu, dria dc a
zată de Consiliul Culturii Cu prima zi a colocviilor ia marele forum democra R o m â n
şi Educaţiei Socialiste, Con de primăvară ale cenaclu tic din 28 noiembrie 1988 ■ 20,55 I
te a p
siliul Central al U.G.S.R., lui literar „Flacăra" din — program de muncă şi
Comitetul Central al U.T.C. Hunedoara, manifestare ca acţiune revoluţionară a în (nalta re
trioticâ, r
şi Uniunea Scriitorilor, se re a prilejuit întîlnirea ci In atelierul lămpărlc al I. Bl. Urlcnnl se dă atenţie deosebită verificării lămpilor de tineretului
desfăşoară în perioada titorilor cu scriitorul Cor- tregului popor", ce va avea miner folosite în subteran. In imagine : aspect cotidian de muncă din acest atelier.
_____________________________ Foto AL. TĂTAR____
1—30 aprilie sub genericul neliu Leu, redactor şef ad loc la LM.C. Deva. Dia rul Româi
cîntâm,
..Rolul cărţii în dezvolta- junct la revista „Gontenapo- logul artelor," găzduit în
■ea conştiinţei socialiste, zilele de 10—16 aprilie de Beneficiarii 0 gazetă de perete revitalizată, 21,50 Tel»
revoluţionare, în formarea' mai multe întreprinderi
omului nou, constructor al ,,Luna cărţii' miniere din Valea Jiului,
socialismului şi comunis va include recitaluri de externi apreciază
mului în patria noastră. in întreprinderi poezie şi muzică, expoziţii care atrage şi mobilizează
Actuala ediţie a mani şi instituţii" de artă plastică şi foto marfa bună,
festării, integrată Festiva grafică. (Urmare din pag. I) la realizarea unei linii con- SELECT
lului naţional „Cîntarea livrată la termen veer pentru planşce şi a GKAMUL
programul
României", are loc sub ranul", cu Mircea Herivan, La Fabrica de tricotaje „Puternica afirmare a unui tunel de tratament Ităspundei
semnul aniversării a 50 de secretar de redacţie la a- Hunedoara, oamenii mun (Urmare din pag. 1) responsabilităţii revoluţio termic la linia 1 panouri lor; J(),()0 I
ani de la marea demon ceea.şi publicaţie, drama cii se vor întîlni în această nare şi patriotice la fieca mari. Se subliniază că a- 10.40 Soliţ
straţie patriotică, antirăz turgul Dinu Grigorescu, perioadă cu scriitoarea Ro- şirile noastre de plan pe re loc de muncă" este titlul cestea vor fi finalizate la folclorice ■
boinică şi antifascistă din Petru Joan, lector universi dica Braga, iar cei de la trimestrul I sînt de 26,5 la unui alt articol. Exprimînd termenele stabilite. liulctin di
cunoaştem
1 Mai 1939 şi a 100 de tar la Universitatea „Al. I. întreprinderea minieră Dîl- sută la exportul pe lelaţii cerinţa formulată de tova La fel de îngrijit şi cu să respect
mi de ia declararea Zilei Cuza" din Iaşi, Liviu Mar jă vor participa la dezba C.T.S. şi de 27 la sută la răşul Nicolae Ceauşescu, gust este amenajat şi spa şl normele
le 1 Mai ca zi a solida- terea pe marginea cărţii cel pe devize convertibile. secretarul general al parti ţiul destinat fruntaşilor în fii comun
eii şi cehi
ităţii internaţionale a ce sh itan, redactor la Editu — Şi în continuare, în dului, la Consfătuirea de întrecerea socialistă. Din 11,25 Muz.it
lor ce muncesc, a 45 de ra Politică, Nastasia Ma- ştiinţifice „Cerul — o taină cinstea Zilei de 1 Mai, a lucru pe probleme econo tre ei, am notat pe ocu ltuleliii de
mi de la actul istoric de niu, redactor ia Editura d e sc i f r a tă “. Co n sf ă t u i rea mice de la C.C. al P.C.R. panţii locului I pe 1988. La mc cor
celorlalte evenimente poli
:a 23 August 1944 şi în- „Mincrva" şi scriitorul Du cu cadrele tehnice pe te tice ale anului, ne vom din martie a.c., de a întări secţia ateliere, pe primul KO. ,upi
impinurii c noi fapte de mitru l)em lonaşcu, din ma „Informare, cercetare, strădui să ne îndeplinim răspunderea oamenilor în loc s-a situat colectivul de Em, ,.une
u
muncă a Congresului al Petroşani. La acţiune au dezvoltare" de la Brad, e- şi depăşim planul la ex realizarea sarcinilor stabi la B.C.A. ; la formaţii de 12,45 Din
clorului;
;
CLV-iea al partidului. participat membrii cena vocarea „1 Mai 1939 — o port — concluziona Ştefan lite, articolul reliefează ne lucru, cea condusă dc Ioan la 3; 15,0(
Acţiunile specifice mun clurilor literare „Flacăra" glorioasă pagină de istorie Gcorgescu. Dispunem de cesitatea unui spirit nou Gordan, iar la individual rndio-tv. ;
„Crai
cii cu cartea, organizate în şi „Lucian Blaga" din Hu condiţii şi posibilităţi. De de acţiune, revoluţionar, Constantin Merfu. Poruinbcsc nou
iceastă perioadă, au pro nedoara şi „Ritmuri" De revoluţionară" de la I. M. ja, pentru prima decadă a patriotic. Se subliniază fap Tot în asemenea condi 15.40 MiO!
funde implicaţii in forma va. Au citit din creaţia Orăştie, lansările de cărţi, lunii aprilie avem consti tul că fiecare muncitor, la ţii se prezintă şi locul des dii'z'urnal;
rea omului nou, urmărind proprie Raisa Boiangiu, expoziţiile, medalioanele tuite stocuri corespunzătoa. locul său de muncă, tre tinat fruntaşilor în pregă pa gotice, Bule
17.00
ridicarea pregătirii politico, Stelian Dona, Victor Isac, literare, alături de alte ac re, deci vom livra din de buie să-şi sporească perma tirea de luptă, în cadrul 17,05 Coo
profesionale, realizarea u- Ioana Precup-Szabo, Bog ţiuni se înscriu în variata pozite, vom crea în perma nent contribuţia în mate gărzilor patriotice, dintre mice: 17,2
nei înalte conştiinţe socia dan Tonta, Ovidiu Marius paletă a manifestărilor. în nenţă altele, îneît să asi rializarea obiectivelor ac care menţionăm pe Vasile folclorul
17.40
liste şi a unei concepţii Zotoiu (de la „Flacăra" Hu chiderea festivă, la nivel gurăm ritmicitate în livra tuale şi dc perspectivă. Filipaş, Gheorghe Orosan, legii; is,i Lite!
ştiinţifice despre lume şi nedoara) şi Dorina Brân judeţean, a „lunii" va avea re, să răspundem chiar în Cel de al treilea articol Ana Matei, Adrian Fele- 21.00 La
viaţă. La loc de cinste în duşa şi Mariana Pandaru loc la Centrul de cultură I avans unor comenzi. între — „Noile capacităţi — puse can, Cornelia Băltăreţu. 22.00 O ?.
activitatea de popularizare („Ritmuri" Deva). între gul colectiv al întreprinde ia termen în funcţiune", Deci, se poate ca şi ga 23.00 Blonif
•-i răspîndire a cărţii se manifestările primei zile şi creaţie „Cîntarea Româ rii este conştient de nece atrage atenţia că, pentru zeta comitetului de partid Nocturnă i
24.00 Bule
situează prezentarea lucră a colocviilor au figurat şi niei" din Petroşani, şi va sitatea dezvoltării şi per economia românească nu şi comitetului sindicatului
rilor de excepţională va- întîlnirea participanţilor cu fi marcată de simpozionul fecţionării activităţii de există problemă mai im de la întreprinderea de
oare teoretică şi practică elevii şi cadrele didactice „Mihai Emineseu — stela export pentru echilibrarea portantă decît organizarea materiale de construcţii
ile . secretarului general de !a î.iceul industrial nr. rul simbol al spiritului ro bafanţei de plăţi -a ţării şi ştiinţifică şi modernizarea Deva să se afirme ca un
mânesc". creşterea venitului naţio producţiei. Aeţionînd în real şi eficient sprijin în
nal şi depune eforturi sus spiritul acestei cerinţe, în cunoaşterea şi înfăptuirea
„ L U N A P Ă D U R I I " VIORICA ROMAN ţinute în această privinţă. . întreprindere se lucrează sarcinilor. DEVA:
prilie (1’.
schimbata
Amplă şi rodnică activitate NEPOŢI/
ta .
S-A ÎNCHEIAT ACJIUNEA DE PLANTARE Sufle. r
(Modern
pentru conservarea şi In municipiul Deva s-a întregind zestrea în frumu Chiriţa îi
(Flacăra):
încheiat acţiunea de plan seţi vegetale a municipiu Noaptea
(7 Nolei
îmbogăţirea tări de primăvară. S-au lui. berlineză
plantat în această perioa Sîmbătă şi duminică, 1 PENI: Pi
(Cultural)
patrimoniului silvie dă peste 7,5 km gard viu, şi 2 aprilie, s-a lucrat la mul do ]
sistematizarea zonelor verzi
5 200 de arbori ornamen
cănilor (I
tali din foioase şi răşinoa- din cartierul Mărăşti, fiind NEA: Vi:
(Minerul)
Au trecut aproape două molid, fag, stejar, paltin se şi 22 000 arbuşti orna evacuat molozul rezultat larma la
lecade din „Luna pădurii", şi alte specii autohtone va mentali. Aceştia se adau de la construcţiile mai noi resC); AI
in această perioadă, în în loroase. Au mai fost plan gă la cei 7 200 de tranda din zonă, a fost adus şi torul de
treg judeţul, s-au desfăşu taţi aproximativ 20 000 firi plantaţi în toamnă, împrăştiat pămînt vegetal. resc) ; U:
ţa nu mfi
rat ample acţiuni menite duzi, iar pe aliniamentele (lletezat)
să asigure conservarea şi drumurilor s-au mai plan (Steaua
BARZA:
dezvoltarea fondului fores tat 14 000 de pomi, în ma t sez (Mi
tier. „înainte de a face joritatea lor din speciile TIE: Mi
bilanţul activităţilor şi re fructifere. Au mai fost rea ţ Primăvara pionierilor j (Patria);
zultatelor obţinute de lu lizate împăduriri pe o su nu toni ob
căra) ;
crătorii din ocoalele noas prafaţă de 84 ha terenuri Cursă ni
tre silvice — sublinia in degradate şi completări cu ( Acum, c ind soarele ne dourilor şi trandafirilor, cit ( trul de i
ginerul Ioan Faur, şeful 700 000 de puieţi în plan zimbeşte prietenos, cind şi la amenajarea zonelor } „Cîntarc:
HAŢEG:
compartimentului investiţii taţiile executate în anii florile au marcat statorni verzi din jurul şcolilor unde ) armă (E
din cadrul Inspectoratului precedenţi. S-au realizat, cirea primăverii, pionierii ei învaţă. Pe alţi colegi \ Ultimul
silvic judeţean — trebuie de asemenea, acţiuni de din oraşul de pe Cerna — de-ai noştri, de la şcolile I 'flăcări
(centrul
să relevăm că în toate ac igienizare a pădurilor — i Iii de vrednici siderurgişti, nr. 1, 7, 8 şi 10, i-am gă- ) creaţie
ţiunile întreprinse un spri pe 2 400 ha şi de curăţări | constructori şi mineri — se sit lucrind alături de pă- ] nici");
rinţii lor, la înfrumuseţarea t
jin larg am primit din şi degajări în arboretele t allă, in aceste zile, în xandr >
ILIA:
partea cetăţenilor din ora tinere — pe 210 ha. Cele * avanposturile hărniciei pen zonelor din jurul blocurilor ( (Lumina
şe şi comune, îndeosebi a mai bune realizări s-au I tru înfrumuseţarea zonelor in care locuiesc. )
tineretului, a elevilor care înregistrat pînă acum pe verzi din cartierele in care Aici, la Hunedoara, |
au participat în număr raza ocoalelor silvice Ha locuiesc, a celor din ju mulţi pionieri lac parte din t
mare la plantări, la cură ţeg. Dobra, Retezat, Şoi- rul şcolilor unde învaţă sau cercul „Prietenii deputa- )
ţiri de terenuri, la alte lu muş, Geoagiu, Hunedoara, ^ a parcurilor pe care le au tulul", lapt ce se exprimă i
crări prevăzute în progra Simeria şi 11 ia. | în grijă. in dorinţa de a-şi vedea (
mele acestei luni". Tot în această perioadă I Cu toţii ne dorim oraşul oraşul cit mai curat, mal ) Pentru
— Intr-adevăr, am avut s-au desfăşurat numeroase J mai bine gospodărit, mai bine gospodărit. Ştiind că 1 menţine
şi noi prilejul să constatăm acţiuni de propagandă în ţ frumos, oierindu-i, după şi prin munca lor se reali- 1 rul raa
Pe arii
arga participare a popu- rlnclul populaţiei, cum sînt i puterile noastre o haină zează acest deziderat, pio- / vor căd
nţiei la acţiunile destina- conferinţe, dezbateri, pre mereu mai atrăgătoare, nierii hunedoreni semnează ) avea şi
iz
se,
;e îmbogăţirii patrimoniu zentări de filme etc., priit pentru a-şi merita numele cu plăcere în agenda hăr- ţ des cărei
lui silvic. Deşi ele încă care se popularizează pre niciei fapte de muncă 1 tul va
mai continuă, putem face. vederile legislaţiei silvice, de „oraş al llorilor" - cum demne pentru copiii timpu- ' moderai
lotuşi, un prim bilanţ... se militează pentru apăra mai este denumită Hune lui măreţ pe care il trăim, ţ tem porc
— în întregul judeţ s-au rea, conservarea si îmbo doara noastră dragă. Pe 65 km/ ’
sudic.
realizat în cele două de găţirea acestui inestimabil pionierii de la şcolile nr. IOANA GABRIELA CIGHI, ) blme vi
cade împăduriri in fondul tezaur naţional — pădu- 4, 3, 6 şi 11 i-am intîlnit elevă, clasa a V-ci, : I tre piu
forestier pe 154 ha Mai i lucrind de zor la greblatul Subredacţia „Tot înainte" ţ grade,
Intre p!
Asdwi «Io pe şantierul «le construcţie «1 furnalului nr. <
pxaet. i.i fost plantaţi 5 «le la Combinatul siderurgic Hunedoara. I frunzelor, la săoatul ron- Hunedoara (
milioane .le puieţi de brad, MIRCEA LEPÂDATU
/
