Page 17 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 17
Adunarea jubiliară consacrată
aniversării a 40 de ani
de !a crearea Organizaţiei pionierilor
Solemn si înălţător s-a ganizaţiei pionierilor, a pre dragoste fierbinte şi recu
desfăşurat, ieri, la Sala zentat Raportul cu privire la noştinţă nemărginită faţă de
sporturilor din Deva, aduna activitatea desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
rea jubiliară consacrată a- consiliile şi comandamente secretar generai al partidu
njversăriî a 40 de ani de le pioniereşti, sub conduce lui, pentru grija părintească
la crearea Organizaţiei oio- rea organelor şi organiza ce i-o poartă, pentru mi
nierilor. Manifestarea a fosr ţiilor de partid, pentru edu nunatele condiţii de viaţă şi
străbătută de un vibrant fior carea corhunisfă, patriotică, învăţătură create. In inter
patriotic, generat de marile revoluţionară a tuturor pur venţiile lot, Nicolae Andro-
evenimente ale poporului tătorilor cravatelor roşii cu nache, inspector general al
nostru din acest an: aniver tricolor, şcolarilor şi şoimi Inspectoratului şcolar *|ude-
sarea a cinci decenii de la lor patriei în spiritul docu fean, Virgil Sicoe, prim-se-
marea demonstraţie patrio mentelor de partid şi de cretar al Comitetului jude
tică antifascistă şi antirăz stat, în lumina orientărilor ţean al U.T.C., Cipriana
Anul XII, nr. 9 761 JOI, 6 APRILIE 1989 boinică de la 1 Mai 1939, şi indicaţiilor tovarăşului Butari, pionieră, Şcoala ge
sărbătorirea a 45 de am de Nicolae Ceauşescu, secre nerală nr. 2 Simeria, locţii
la victoria revoluţiei de e- tar general al Partidului Co tor a! preşedintelui Consi
liberare socială şi naţiona munist Român. liului judeţean al Organiza
lă, antifascistă şi antiimpe- Evocînd momentul creării ţiei pionierilor au subli
rialistă de la 23 August Organizaţiei pionierilor şi niat deosebita importan
1944, cel de-cil XlV-lea Con tradiţiile glorioase ale miş ţă a creării de către partid
greş al Partidului Comunist cării revoluţionare de copii a Organizaţiei pioniertloi
Român. tovarăşul Oscar Szoke, vice şi contribuţia acesteia la e-
La adunarea jubiliară au preşedinte al Consiliului ducarea comunistă, la for
luat parte membri ai Bi Naţional al Organizaţiei marea pentru muncă şi via
roului Comitetului judeţean p i o n i e r i l o r , a relie ţă a tinerei generaţii.
de partid, activişti de fat rolul deosebit al aces in cadrul adunării, tovară
partid şi de stat, cadre de teia în formarea multilatera şul Ion Popa, prim-secretar
conducere din unităţi eco lă a tinerei generaţii, dru al Comitetului judeţean Hu
mul străbătut de purtătorii
nedoara al P.C.R., preşedin
Rezultatele cercetării ştiinţifice nomice şi de învăfămînt, re cravatelor roşii cu tricolor tele Comitetului executiv
prezentanţi ai organizaţiilor
de masă şi obşteşti, cadre în cele patru decenii de rod al Consiliului popular jude
ţean, a adresat, in numele Bi
aplicative — la temelia noii calităţi didactice care muncesc cu nică activitate. roului Comitetului judeţean de
pionierii şi şoimii patriei,
intr -un climat de putem
sute de purtători ai cravate că emoţie, în semn de re partid şi cil Comitetului exe
a metalului hunedorean lor roşii cu tricolor. cunoaştere a meritelor ş cutiv al Consiliului oopular
strădaniilor depuse, s-au a
în acordurile solemne şi
Comuniştii, toţi oamenii apreciate de secretarul ge a sarcinilor şi orientărilor înălţătoare ale Imnului de cordat 12 diplome şi medali LUCIA LICIU,
muncii din Combinatul si neral al partidului. primite ? Stat, sub falduri tricolore şi jubiliare. VIORICA ROMAN
derurgic Hunedoara şi-au — Ne-au bucurat nes — Ne-am conformat ime roşii, manifestarea s-a des Adunarea jubiliară a
însuşit pe deplin sublinie pus aceste aprecieri — diat cerinţei ca specialiştii chis emoţionant. Tovarăşa Mi- dat glas entuziasmului şi
rea făcută de secretarul mărturisea ing. Eugen din domeniul cercetării haela Mure şan, preşedinte elanului specifice tinerei ge
general al partidului, to Georgescu, şeful secţiei să-şi desfăşoare efectiv ac le Consiliului judeţean a! Or neraţii, sentimentelor sole d<* (Continuare in oag. o 2 a)
varăşul Nicolac Ceauşescu, cercetare din cadrul Cen tivitatea la locurile de
în cursul recentei vizite de trului de cercetare-proiec- muncă unde au repartiza
lucru efectuate în combi tare al C. S. Hunedoara, te spre aplicare temele de
nat, referitoare la faptul în acelaşi timp, însă, tova cercetare. Specificul mun
că dezvoltarea intensivă a răşul Nicolae Ceauşescu cii noastre este, de altfel,
întregii economii naţiona s-a referit şi la o serie de cercetarea ştiinţifică apli
le în cincinalul 1986—1990 lipsuri existente, în orga cativă, nu cea fundamen
este indisolubil legată de nizarea şi modernizarea tală si, de aceea, este fi
înfăptuirea programelor de producţiei, indicînd căile resc ca biroul specialistu
organizare şi modernizare de acţiune pe care trebuie lui să fie... hala de pro
a producţiei, pe baza ce să le urmăm pentru a ri ducţie. De curînd am tre
lor mai noi cuceriri ale dica munca de cercetare, cut la constituirea unor
ştiinţei şi tehnicii. De men roadele acesteia, la nivelul grupe de cercetători pe
ţionat că, în ultima peri exigenţelor impuse de noua domenii şi problematici,
oadă, colectivul combina calitate cerută în toate do cooptînd şi specialişti de
tului a înregistrat progre meniile vieţii cconomico- pe fluxurile tehnologice,
se însemnate pe linia creş sociale. respectiv, muncitori cu
terii calităţii şi competi — Ce măsuri au fost înaltă calificare, maiştri şi
tivităţii metalului livrat luate de către comitetul de ingineri. Amintesc aici gru
ramurilor de vîrf ale in partid şi consiliul ştiinţific pa pentru producţia de
dustriei româneşti şi par ale C.C.P. Hunedoara pen cocs şi subproduse, care
tenerilor de peste hotare, tru transpunerea în viaţă în acest an are în plan
patru obiective ce vizează
ridicarea calităţii produc
ţiei şi reducerea consumu
.1 rilor materiale; o altă gru
In Intimpinarea Zilei de 1 Mai pă se ocupă de producţia
de fontă şi piese turnate,
alta de asimilarea în fa
tă faţă de realizările din bricaţie a noi mărci de o-
aceeaşi perioadă a anu ţeluri înalt aliate şi imple-
lui 1988), reducerea, în
primele două luni, a MIRCEA DIACONU Moment final nt generosului spectacol oferit de pionierii si şoimii patriei.
cheltuielilor la 1000 lei Foto NICOLAE GHEORGHIU
producţie marfă cu 0,2 (Continuare in pag. o 2-a)
lei, iar a celor materiale
cu 19 Ici ş.a. Demn de
remarcat este faptul că
această unitate — care
trebuie să se dezvolte în-
tr-un ritm impetuos — a
reuşit să-şi depăşească
sarcinile la investiţii to
tale cu unu la sută, iar
la construcţii-montaj cu
!
6,9 la sută — realizări Timpul bun de lucru — folosit in plin ia
superioare cu 8,3 Ia suta
şi, respectiv, 5,1 la sută
faţă de cele obţinute în SEMĂNATUL PORUMBULUI SI ERBIC1DAREA PÂIOASELOR!
perioada corespunzătoare
Rezultate bune a a anului 1988. — De la începutul aces cu hărnicie şi răspundere fronturi, activitatea era bi facem nici cel mal mic ra
toţi indicatorii Economii de tei săptămîni — ne spunea maximă la pregătirea tere ne organizată şi ritmurile bat la calitatea lucrului".
Sărbătoarea de la 1 Mai energie electrică Simion Chifor, preşedinte nului, la semănat şi la ce de lucru dintre cele mai Maşina reglată corespun
este întîmpinată şi de le C.U.A.S.C. Ilia — în lelalte lucrări aferente pe bune. In tarlaua „Gura zător asigura însămînţarea
către harnicii oameni ai Dovedind răspundere şi J toate unităţile consiliului rioadei. Colo două impera rîului" începuse semănatul porumbului la densitatea
muncii din cadrul între simţ gospodăresc în folo- \ nostru unic forţele sînt tive ale actualei campanii porumbului. Mecanizatorul şi adîncimea stabilite. Nu-i
prinderii miniere Barza sirea agregatelor consu- 5 concentrate la însămînţa- agricole — viteze sporite Marius Datca, cel care în vorbă că şi lacob Popa şi
cu îndeplinirea consec matoare de energie clec- ) rea porumbului şi, după Mihai Negrilă, cei doi me
ventă a principalilor in trică, a iluminatului in- 1 ploile căzute în ultimele canizatori care lucrau cu
dicatori, a tuturor sarci terior, oamenii muncii ^ zile, care favorizează dez discurile în brazdă, au pre
nilor de plan ce Ie revin, din unităţile comerciale voltarea culturilor, dar şl gătit terenul „grădinăreş-
precum şi a angajamen aparţinătoare I.C.S.M.A. a buruienilor, la erbicida- te". Inginerul şef preciza,
telor asumate în întrece şi I.C.S.M.I. din Ilune- | rea păioaselor. Stimulaţi de lucru şi calitate — sînt corpora sămînţa în sol, este şi mecanizatorii îl susţi
rea socialistă. Din bilan cioara au economisit, în de îndemnurile şi indica respectate întocmai, cu re . un specialist de „mina neau că în maximum pa
ţul activităţii desfăşurate primele trei luni ale a- ţiile date de secretarul ge zultate mai bune înscriin- întîi", cu multă experienţă, tru zile toată sămînţa de
pe trimestrul I a.c. trans nului peste 51 500 kWh du-se cooperativele agri dar Mircea Jivan, ingine porumb va fi sub brazdă.
criem depăşirea produc energie electrică. In pe neral al partidului, tova cole din Burjuc, Dobra, rul şef al unităţii, urmărea Mecanizatorul Adrian
ţiei marfă industrială cu rioada următoare, o dată răşul Nicolac Ceauşescu, Ilia, Gurasada, Lăpuşnic personal cum se însămîn- Flocai? împreună eu bri
peste 6 milioane lei, creş cu trecerea la aplicarea cu prilejul recentei vizite ş.a. ţează porumbul. „Avem în gadiera Elena Şindea se
terea productivităţii mun orarului oficial de vară, de lucru în judeţul nos Ajunşi la C.A.P. Dobra acest an condiţii dintre aflau la crbicidarea grîu-
cii cu 802 lei/persoană se vor obţine economii şi tru, mecanizatorii, specia am avut prima confirma cele mai bune pentru a ob
(exiştiiul, la acest capi mai însemnate de ener liştii şi cooperatorii, mobi re a afirmaţiilor făcute de ţine producţii record — a- MIRCEA LEPADATU
tol, un plus de 12,7 la su- gie electrică. lizaţi de organele şi orga interlocutorul nostru. Deşi răta inginerul şef —. de
nizaţiile de partid, muncesc se muncea pe mai multe aceea ne străduim să nu (Continuare in pag. a 2 a)
