Page 18 - Drumul_socialismului_1989_04

POg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mî.

Adunarea jubiliară consacrată Primul 1 Mai în România

aniversării a 40 de ani După cum se ştie, miş­ să ia parte la serbarea nantă procesiune. Condu­ cu campania pentru par­
carea muncitorească din zilei de 1 Mai. Din tex­ cătorii socialişti au vor­ ticiparea la alegerile par­
de ia crearea România a fost reprezen­ tul apelului, redactat, în bit atunci despre însem­ lamentare. Astfel, la, 31 19,25 /
■ 1<
nătatea şi semnificaţia
tată la Congresul de con­
martie 1891, ziarul „Mun_
numele Comitetului exe­
stituire a Internaţionalei cutiv al clubului, de Ioan zilei de 1 Mai, subliniind ca" apărea cu titlul ma­ grame |
File de
Organizaţiei pionierilor a Il-a prin cinci dele­ Nădejde, Alexandru Io- n e c e s i t a t e a organi­ re al primei pagini: m 20,01
„Muncitori, intraţi cu to­
gaţi. Acest fapt, cît şi pu­
zării clasei muncitoare.
nescu şi Constantin Miile,
blicarea în presa munci­ se degajă concepţia ca­ încercînd să intimide­ ţii în luptă la alegeri, tivalulu
tarea R
(Urmare din pag. I) rei pecete o reprezintă gîn- torească a principalelor racteristică mişcării mun­ ze pe muncitori, prin a- arătaţi ce puteţi şi pre- -.i ribunt
v
dul şi fapta dumneavoastră, probleme dezbătute la citoreşti clin acea perioa­ genţii săi, guvernul „a gătiţi-vă pentru, serbarea
judeţean, pionierilor, coman­ copiii nu au avut o imagine congres au constituit fac- dă: „întîi Mai nu în­ căutat să-şi potolească se­ zilei de 1 Mai". inlatc
danţilor instructori, activişti­ mai clară a drumului lor ' tori care au determinat seamnă nici grevă, nici tea răzbunării — cum.se în sensul aceloraşi pre­ fistic îi
lor consiliilor pioniereşti, către lumină şi împlinire. adeziunea entuziastă a revoluţie. X Mai înseam­ spune în articolul Jert­ gătiri, un articol-manifest rul Po<
cordiale felicitări pentru suc­ De pe vatra hunedoreană, proletariatului român la nă măsurarea pe cale fele Iui 1 Mai — prin intitulat „1 Mai" sublinia mânui
cesele obţinute şi urări de în care s-au înălţat cele din- ideea sărbătoririi zilei de paşnică şi legiuită a două suspendarea din grad. şi importanţa zilei şi chema de Paul
noi împliniri la învăţătură, tîi flori ale limbii şi nea­ 1 Mai, ca zi a solidari­ puteri: poporul şi boga­ arestarea unor militari muncitorimea ia luptă ducţie
Unu;
în întreaga activitate, îndem- mului românesc, plai înflo­ tăţii internaţionale a ce­ ţii, munca şl capitalul", clin arsenalul armatei", pentru o serie de reven­ 21,40
nînd organizaţia revoluţiona­ ritor, unde v-arn avut, şi în lor ce muncesc. în acelaşi context, se ho­ care luaseră parte, cu dicări gen erai-democra­ Poduril
ră de copii să-şi sporească această primăvară, drag şi Pregătirile pentru săr­ tăra ca lucrătorii „să nu. prilejul sărbătoririi de 1 tice, dintre care multe le 21,50
aportul la educarea şi for­ scump oaspete, dîndu-ne în­ bătorirea zilei de 1 Mai părăsească lucrul joi", 1 Mai, la manifestaţia or­ întîlnim şi în manifestul
marea pentru muncă şi via­ sufleţitoare îndemnuri de în ţara noastră au înce­ Mai urmînd să fie săr­ ganizată de Clubul mun­ electoral lansat în ace­
ţă a generaţiei de mîine. muncă, ne unim năzuinţele put timpuriu. In numărul bătorit şi duminica ur­ citorilor din grădina Tro- laşi an: opt ceasuri de
Participanţii la adunarea cu gîndul şi fapta părinţi­ său din 3 martie 1890, mătoare. cadei'O. muncă, fixarea unui mi­
jubiliară, într-o atmosferă de lor noştri, angajaţi cu răs­ ziarul „Munca" scria: Guvernanţii români au în Transilvania, sărbă- nim de salariu, proteja­
caldă preţuire pentru per­ pundere comunistă în înfăp­ „Tot muncitorul să lase rea copiilor, instrucţie şi
spectivele luminoase asigu­ tuirea istoricelor hotărîri ale lucrul, în această zi, şi mijloace de a sc instrui
rate copilăriei în ţara noas­ Congresului al Xlll-lca şi să sărbătorească frăţeşte pentru copii, drept de vot CKAMI
tră, au adresat C. C. al Conferinţei Naţionale ale întîia mişcare uriaşă a 1 Mai 1989 — 50 de ani de la marea egal pentru toţi, pămînt propriii
Kiispun
P.C.R., tovarăşului NICOLAE partidului '. muncitorilor din toată pentru ţărani şi mijloace lor; 10,'
1
CEAUŞESCU, secretar gene­ ţara, care vor cerc cu a- demonstraţie antirăzboinică şi antifascistă pentru a-1 cultiva, orga­ 10.05 Si
ral al partidului, preşedin­ ★ ccst prilej ca ziua de din Capitală ; 100 de ani de sărbătorire nizarea industriei de că­ Emisiui
deţul
tele Republicii, o telegramă muncă să scadă pretutin­ tre stat pe baze adevărat „Ţară
în care, printre altele, se Spectacolul „Gînd de sla­ deni la 8 ceasuri. Ceea a zilei solidarităţii internaţionale folositoare muncitorilor legenda
spune : vă şi recunoştinţă conducă­ ce fac fraţii noştri din a celor ce muncesc nu numai stăpînilor şi de ştir.
noastră
„Desfăşurîndu-se în atmo­ torului iubit", care a înche­ toată lumea să facem şi altele. şoară d
sfera însufleţitoare, de pu­ iat manifestarea, a consti­ noi; avem suferinţe ca şi 1 Mai 1892 a constituit 12.00 li
ternică angajare cu care tuit un cald omagiu închi­ ei, ca şi dînşii muncim pentru proletariatul ro­ 12,03
XX; 12
întregul nostru popor acţio­ nat partidului, tovarăşului azi mai mult decît dau întâmpinat cu ostilitate torirea zilei de 1 Mai a mân prilej de manifesta­ ca de
nează pentru a da viaţă o- Nicolae Ceauşescu, pentru voie puterile omeneşti". pregătirile ce se făceau fost însoţită în multe fa­ re a acţiunilor sale inter­ cintecc
rientărilor şi tezelor des­ frumoşii ani de vise înaripate Socialistul Constantin pentru sărbătorirea zilei brici şi mai ales în mine, naţionaliste. în acest sens, lutînnai
ir 1
prinse din magistrala expu­ şi realizări îndrăzneţe trăiţi Miile aprecia că primul de 1 Mai. S-a recurs la de greve, care s-au pre­ în numele nobilei idei a L .*-]
nere la marele forum demo­ de copiii patriei noastre. La 1 Mai este o zi „din ace­ presiuni şi ameninţări, lungit şi în zilele urmă­ solidarităţii internaţiona­ premici
cratic din noiembrie 1988, susţinerea spectacolului oma­ lea care vor rămîne în zvonindu-se chiar că ar­ toare. le, Clubul muncitorilor Operet;
pc-ntru întîmpinarea cu fapte gial au contribuit formaţii ar­ istoria poporului român". mata primise ordinul să SitUîndu-se permanent din Bucureşti a trimis o de Floi
(luni);
demne a istoricelor eveni­ tistice ale pionierilor din şco­ El releva un element po­ înăbuşe manifestaţiile pe poziţiile înaintate ale moţiune de salut organi­ româiu
mente din acest an, aduna­ lile generale nr. 2, 3, 4, 5, litic esenţial pentru cursul muncitoreşti. Dar munci­ internaţionalismului pro­ zaţiilor muncitoreşti din nai; î (
rea festivă dedicată aniver­ 6, 7, 8 Deva, 2 şi 11 Hunedoa­ mişcării muncitoreşti din torii nu s-au lăsat intimi­ letar, începînd, din 1890 Germania, Franţa, Spa­ dio; J<
cfntec;
sării a 40 de ani de la ra, 2 Lupeni, 1 Oră ştie, 2 Ha­ România spre realizarea daţi. Ulterior au avut loc mişcarea muncitorească nia, Belgia şi Anglia. ştiri;
crearea Organizaţiei pio­ ţeg, 2 Simeria, llia, Ghelari, propriului partid: „în a- întruniri şi demonstraţii din România a fost per­ Răspunsul nu a întîrziat •* ‘conon
jiir şi
nierilor ne oferă prile­ Muncel, Vata de Jos, Tîrna- ceastă zi s-a arătat tu­ în majoritatea centrelor manent alături de mase­ să vină. în numele Parti­ moa“;
jul reafirmării sentimen­ va de Criş, Orăştioara de turora eă un alt partid economice mai însemnate le de exploataţi clin în­ dului Muncitorilor din 21.00 r
telor de profundă gra­ Sus, Beriu, Rapoltu Mare, s-a ridicat în ţară, că o din ţară. în Capitală săr­ treaga lume, manifcstînd Franţa, Jules Guesde şi 22.00 O
titudine pentru minunatele c a s e l o r pionierilor şi altă clasă de oameni cere bătorirea zilei de 1 Mai cu prilejul zilei de 1 Mai Paul Lafargue scriau : Moinei
condiţii de muncă, viaţă şi şoimilor patriei Deva şi O- dreptul la viaţă politică a scos în stradă peste hotărîrea de a lupla îm­ „Partidul muncitorilor turna
24.00 I
învăţătură, asigurate tuturor răştie, de la Liceul indus­ şi socială şi, în sfîrşjt, 5 000 de manifestanţi, ci­ potriva exploatării şi a- din România, vă răspun­
copiilor ţării, pentru grija trial nr. 1 Orăştie, ale şoi­ Partidul Muncitorilor are fră însemnată dacă avem supririi. Astfel, deşi nu dem pe cîmpul de bătaie
permanentă pe care o acor­ milor patriei din grădiniţele temeinice baze si adînci în vedere numărul prole­ se crease încă partidul de la Fourmies, care a-
daţi formării comuniste, mul­ 6, 7, 8 Deva. Libretul spec­ rădăcini împlîntate in tariatului român în acea clasei muncitoare, Clubul nul trecut a fost un
tilaterale a tinerei generaţii tacolului a fost semnat de inima poporului". perioadă. Cu muzica în muncitorilor din Bucu­ cîmp de masacru, vă răs­
a patriei. Niciodată în is­ Eugen Burza, iar regia de Modalitatea sărbătoririi frunte, cîntînd Interna­ reşti, sau. „partida- mun­ pundem vouă ferment al DKV
toria ţării, ca în epoca a că­ Vasile Chevereşan. zilei de 1. Mai a fost .dez­ ţionala, Marseilleza, Deş- citorilor", cum sc mai nu­ revoluţiei sociale", „mer­ î n V o
bătută si hotărîtă defini­ leaptă-te române şi pur- mea, va fi centrul diri­ gem ca şi voi către cuce­ trial);
mea
tiv în cadrul Comitetului tînd drapele roşii, pe ca­ guitor al pregătirilor pen­ rirea puterii politice, in­ HA: î
executiv al Clubului re era înscrisă revendica­ tru manifestaţiile de 1 strumentul neapărat tre­ (Mode
negru
buincios dezvoltării pro­
muncitorilor din Bucu­
Mai din 1891.’
rea celor opt ore de mun­
dern
fiTfu
reşti, după care s-au afi­
Pregătirile pentru săr­
(FI aci
B 1 M i i H m ijţjf 2 T T j m şat numeroase chemări că, muncitorii au demon­ bătorirea zilei de 1 Mai letariatului". CThiriţ
strat pe străzile Bucu-
care invitau pe lucrători rcştiului într-o impresio- s-au desfăşurat paralel Prof. ION FRÂŢILÂ ( <
Timpul bun de lucru-folosit din ză-in£
(Unir
net ou
CAN:
plin la SEMĂNATUL PORUMBULUI ţârul] d
rii
UR1C
mă i
Şl ERBICIBAREA PÂI0ASEL0R! lezat;
(Stea
bar;
(Urmare din pag. 1) tan, tată şi fiu — la pre­ sez
gătirea patului germinativ. TI IC:
Konp
lui, deoarece orzul fusese Erbicidarea griului o e- păcai
deja erbicidat pe întrea­ fectuau mecanizatorii Ioan GIU-
ga suprafaţă cultivată. La Pop si Adrian Gavrilă, co­ văzu
(ură
grîu lucrarea era finaliza­ ordonaţi de inginerul Tran_ Rom
tă pe 80 la sută din su­ dafir Mihoc, şeful fermei speci
prafaţă. mixte. cin);
drun
O activitate la fel de în tarlaua „Baltă" apar- xand
rodnică se desfăşura în ţinîncl C.A.P. Burjuc, me­ TLTA
i-n
grădina de legume, unde, canizatorul Virgil Tudosin
coordonaţi îndeaproape de încheiase de semănat pri­
inginera Leontina Rada şi mele 10 ha cu porumb. t|
brigadierul Ioan Şindea, Era ajutat la alimentatul Vulcan — oraş mineresc cu un modern şi reprezentativ aspect arhitectural.
mecanizatorul Ioviţă Mun­ maşinii de Elena Tudosin.
Re
tean şi cooperatoarele din soţia sa. Cornel Stoica, in­ J 5 ap
echipele conduse de Sido- ginerul şef al unităţii, pre­ Rezultatele cercetării ştiinţifice aplicative —
Ex
nia Presecan, Eva Sima şi ciza că maşina bine regla­ H, 1
Letiţia Oprean plantau tă asigură o densitate de Ex
varza timpurie şi de vară. 72 000 plante la hectar. la temelia noii calităţi a metalului liunedoreaii 20,
La C.A.P. Lăpuşnic, Constatăm şi aici grijă Fo
unde, de asemenea, a în­ pentru calitate, îndeosebi (Urmare din pag. 1) le generale ale dezvoltării duceţi înfăptuirea acestui a oţelului în oală, extinde­ 587 J
lei,
ceput semănatul porumbu­ la pregătirea terenului, lu­ ţării în viitorul cincinal, deziderat ? rea toreretării zidăriei re­
lui, remarcăm aceeaşi pre­ crare pe care mecanizato­ inentarea tehnologiilor de acestea urmînd să stea la — Perfecţionarea orga­ fractare a cuptoarelor din
ocupare pentru calitate şi rii Petru Petraşca, Mihai elaborare a acestora. Ne baza Programului-directivă nizării şi modernizarea oţelării, asimilarea în fa­
menţinerea unor viteze Maida şi Ioan Căsălean o preocupăm intens dc îm­ ce va fi dezbătut de în­ producţiei reprezintă un bricaţie a unor sortimente
mari de lucru. Gheorghe efectua cu mare răspun­ bunătăţirea tehnologiilor de tregul partid şi popor şi proces neîntrerupt, de du­ de oţel destinate produce­
u
Taşcov, inginerul şef al u- dere. elaborare şi laminare a o- supus aprobării celui de-al rată. L-am început şi noi rii unor profile de lami­ P<
nităţii, care se afla cu me­ Fireşte, în atenţia con­ ţelului pentru ţevi şi con­ XlV-lea Congres al P.C.R. cu ani în urmă, îl conti­ nate pentru obiectivele fi (
tem
canizatorul Gheorghe Si- ducerii unităţii stătea şi strucţia de maşini, de ob­ Cincinalul viitor — subli­ nuăm cu forţe sporite şi prioritare şi export. exti
mode, la semănat, în bri­ erbicidarea păioaselor. Me­ ţinerea unui metal de ca­ nia în acest cadru secre­ avem deplina încredere că Dispunem de un puter­ trec
gada ltăduleşti, sublinia că canizatorul Petru Beuma- litate cu consumuri re­ tarul general al parti­ îi vom conferi noi valenţe nic potenţial uman şi de şi
Inse
şi aici există condiţii ca ru, care, coordonat de bri­ duse de feroaliaje şi de- dului, tovarăşul Nicolae de eficienţă. Bazele traini­ condiţii dintre cele mai des<
porumbul să fie pus în gadiera Elena Drago.ş şi zoxidanţi, de înlocuirea Ceauşescu — trebuie să ce ale noii calităţi a me­ bune pentru a face din ml
brazdă pe întreaga supra­ ajutat de cooperatorii Ioan unor produse refractare, fie cincinalul realizării talului hunedorean ce va cercetarea ştiinţifică apli­ swd
cun
faţă prevăzută în 3—4 zile rgreţ şi Loghin Petraşca, din import cu refractare programelor de moderni­ fi obţinut în anii viitoru­ cativă suportul trainic al la
bune de lucru. Pentru a- executa lucrarea respecti­ dolomitice indigene ş.a. zare, al creşterii eficienţei, lui cincinal se pun acum. creşterii tot mai puternice per;
eeasta a organizat o for­ vă, a finalizat-o pînă ieri — La şedinţa din 31 a nivelului tehnic şi cali­ Ele se numesc noul sis­ a prestigiului pe care pro­ cup
maţie puternică de meca­ pe mai mult de 70 la sută martie ax., Comitetul Po­ tativ al întregii producţii. tem de răcire cu apă a dusele realizate în C.S. Hu­ g ra­
te,
nizatori — Adrian Moise, din suprafaţa cultivată cu litic Executiv al C. C. al Cum pregătesc specialiştii bolţii cuptoarelor electrice, nedoara l-au cîştigat în 18 :
Ioan Liga şi Sabin Căpă- grîu şi orz. P.C.R. a stabilit orientări­ din secţia pe rare o con­ tehnologia dc desul furare ţară şi peste hotare. ,
d