Page 2 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCI A LISMULUI
„Mai am un singur dor“
1
Această omnicunoscută singur dor", „De-oi ador ţiarul' Vlad Ţepeş să izbă
creaţie eminesciană este mi...", „Nu voi mormînt vească ţara de corupţie, ■ î
%MMA^ poezia care focalizează cea bogat" şi „Iar cînd voi fi parazitism şi demagogie La sf
pămînt".
politică.
mai directă, cuprinzătoare
şi profundă semnificaţie a Deşi aceea care se Tema filozofică a morţii, * Mu:
momentului comemorativ pe bucură de cunoaştere ab a acestui aspect covîrşitor cîntcc
care întreaga noastră spi solută este cea intitulată şi universal al condiţiei voash
ritualitate se pregăteşte „Mai am un singur dor", umane — abordat în ele desen
să-l trăiască la 15 iunie socotim necesară şi utilă gia „Mai am un singur sport
1989 — clipa centenaru asocierea lecturii ei cu dor" - a fost şi va rămi- • Tv. *
lui trecerii în eternitate a celelalte variante, deoare ne un motiv permanent al v'14,45
că I
Dreptul criticii Dar nu e obligatoriu, adău celui mai mare poet na ce numai în felul acesta literaturii universale şi, de ■ 19,:
găm noi, ca aceste noi
ţional ridicat din mijlocul
putem face cunoştinţă,
sigur, şi al literaturii româ
puncte de vedere să se poporului român. măcar parţial, cu atelierul ne populare şi culte — şi roşu :
afle in acord cu părerea Elegie filozofică struc complex al travaliului ar cu atit mai mult ni se eneicl
Cineva îmi reproşa că, ficările, explicitările de autorului despre propria turată în maniera unui pare propriu structurii Şlagă
scriind despre un pictor orice fel din partea auto operă. monolog înveşmîntat in tistic eminescian. temperamentale a naturii artiştii
Un motiv în plus în fa
din .anii interbelici, i-am rului sint in astfel de ca Bineînţeles, mărturisit dar haina cuvintului poetic de voarea privirii asociative spirituale romantice a poe Mark
considerat opera ca fiind zuri penibile şi nu repre mai curind nemărturisit, va cea mai largă audienţă — asupra celor patru va- tului Eminescu, înclinat cu Telcju
datată. „Dumneavoastră - zintă decit un simptom de nitatea fiecărui artist e înrudită in substanţa sa precădere spre reflexivita
îmi spunea preopinentul nesiguranţă şi diletantism, sensibilă la elogii. O at originară cu binecunoscuta te, spre meditaţie asupra
meu — v-ar plăcea ca pos conjugat cu vanitatea de mosferă unanim laudativă EMINESCIANA
colectivităţii umane, pre
teritatea să vă considere şartă a satisfacţiei de „a poate fi flotantă, poate li noastră baladă populară cum şi asupra diverselor LIL
Mioriţa —, poezia „Mai am
cărţile datate ?“ Acesta pune la punct" neapărat agreabilă dar unui artist
insă nu e un argument pe cel ce şi-a permis altă ea ar trebui să-i dea de un singur dor" este expre riante îl constituie apăra componente ale acesteia
(împăraţi, proletari, bogaţi,
capabil să Jnhibe judecata părere. Mihail Sebastian, gindit inainte de a deveni sia sublimată a testamen rea celei consacrate — în SEU
critică. Ce-i „place" sau in a cărui configuraţie spi ameţitoare, amintindu-i a- tului poetic încredinţat de săraci, filozofi, poeţi, femei, GRAM
bărbaţi, tineri, moşnegi
Eminescu contemporanilor deosebi a primelor patru
ţirogra
. ce . mt-i „place" artistului rituală, artistul şi criticul vertismentul ‘înţelept al lui săi, precum şi tuturor ge versuri („Mai am un sin etc. etc.). De aceea, so Auiiiei
nu interesează posteritatea Diderot : „Elogiul contem neraţiilor ce se vor suc gur dor/ In liniştea serii/ cotim că motivul poetic al felin
«’oinoa
şi nu are nici o impor LecZ4\zvV\ poranilor noştri nu e nici ceda în veac pe pămîntul morţii nu poate şi nu tre Kevistî
tanţă pentru critică. A pri odată curat. Curat este românesc şi vor poposi Să mă lăsaţi să mor/ La buie situat sub imperiul 11,05 I)
vi lucrurile prin prisma a- numai cel al posterităţii". cugetînd cu gravitatea şi marginea mării") — de 11,35 IV
interpretarea simplist — so determinant al contingen
lectivităţii şi umorilor ar fi JiiwM Puţini sint insă artiştii veneraţia cuvenite asupra ţelor vieţii materiale, ori- Biilctii
De p<
tistului Înseamnă să te pla care au tăria să se lase in slovei de foc a verbului ciologizantă ce mai tăi- cît de precare ar fi fost ţârii ;
sezi intr-o poziţie inadec convieţuiau paşnic şi lucid, nădejdea posterităţii. Cei său poetic. nuie, la unii, care sugerea ele uneori. 3 ; 15
vată, de unde nu poţi a- scria in urmă cu peste 50 mai mulţi preferă elogiul ză ideea că : poetului De altfel, aşa cum e radio-1
uşoară
vea decit o perspectivă de de ani : „In materie de chiar dacă e interesat, Manuscrisele eminescie i-a rămas „un singur dor" cunoscut tuturor admirato 15,30 n
formată asupra chestiunii. critică literară nu există chiar dacă e excesiv, chiar ne din perioada deplinei - „moartea", din cauza rilor şi cititorilor operei lui ÎMO I
O dată cu lansarea operei apel. ci numai aşteptare dacă e subiectiv sau vi maturităţi artistice atestă „Existenţei zbuciumate, a Eminescu, „dorul de moar Locallt
donate
(literare, plastice, muzica şi, dacă e posibil, umor. ciat de prea marea apro faptul că poetul a trudit nefericirii şi suferinţelor în te", sentimentul trecerii în noinicc
le, regizorale, interpretati Cine nu e în stare să ci piere, de lipsa perspectivei îndelung, cu exigenţă şi durate". Această supoziţie eternitate, „somnul" veşnic letin c
ve etc.) artistul işi păs tească detaşat un pamflet temporale. Absenţa elogiu migală de artizan la re mi se pare o eroare cu în mijlocul naturii nepri /.icră P
- 'AStr;
trează, juridic, dreptul de singeros scris împotriva lui lui ii irită (genus irritabi- dactarea acestei capodo privire la poetul ce înfie hănite — deci motivul ar ). I
proprietate asupra ei dar şi să surîdă cetindu-l n-arc le I). Apariţia minimei re pere testamentare, care rase trîndăvia şi decaden tistic al stingerii vieţii, al j0 I
işi pierde automat exclu nici gustul, nici sensul zerve ii inflamează. Şi nu cunoaşte - după relatările tismul „tinerilor corupţi", morţii îl întîlnim într-un Sport •
la cel ce redactase fulmi
fonice
sivitatea asupra aprecierii jocului intelectual". Intr- mai cei cu „sensul jocu criticului şi istoricului li nantul îndemn revoluţionar: număr destul de mare de tale ;
ei. Odată lansată, opera adevăr, aceasta e cheia lui intelectual", cei capabili terar Perpessicius — peste „Zdrobiţi orînduiala cea poezii din creaţia emines tic ;
intră ireversibil in dome superioarei toleranţe pe de o generoasă detaşare, 40 de tipare, pe care Emi crudă şi nedreaptă,/ Ce ciană. în poezia „Mai am dans :
de ştii
niul aprecierii publice, ori care o numim libertate spi cei sceptici şi foarte lucizi nescu le-a transformat lumea o împarte în mizeri un singur dor", acest mo
cine, cu atit mai mult' rituală : sensul jocului in au inteligenţa şi loialitatea succesiv, le-a completat, şi bogaţi !" şi care, în tiv şi-a găsit însă expre
critica profesionistă, avind telectual, gustul diversităţii să recunoască dreptul ina Ie-a reluat, le-a decantat timp ce finisa cele patru sia unică, desăvîrşită şi
dreptul să-şi exprime opi de idei şi al variatelor in lienabil al criticii de a-şi şi le-a perfectat începînd variante la care ne-am re tulburătoare, ceea ce face
nia asupra ei, in limitele terpretări. Un critic, spu exercita nestînjenit magis din 1876 şi pînă în 1883, ferit mai sus, adresa vio din ea cea mai populară
argumentaţiei şi ale civili- nea Mihai Ralea, e un tratura asupra operei lor. cînd au apărut, in ediţia lente apostrofe şi impreca elegie din literatura româ
tăţii şi lără asentimentul creator de noi puncte de îngrijită şi tipărită de Titu ţii liberalilor în Scrisoarea nă. D i: \
artistului. Recursul, justi vedere asupra unei opere. RADU CIOBANU Maiorescu, in cele patru (Patria
variante : „Mai am un a lll-a, invocind pe justi Prof. DUMITRU SUSAN nile
IIUNE)
NOTE DE LECTURĂ R E C I T A L D E la Ho
— A);
tiv (M
0 lucrare de mare erudiţie P I A N 13 (H
SÂNI :
Lucrarea semnala de cu român niciodată nu s-a co Din suita manifestărilor 1-11 <r ;
noscutul cercetător Glieorglie horit la nivelul agresorilor. artistice iniţiate de Comi tîmplă.
lluzatu — „Din istoria secre .Agresiunea i-a fost dintot- icmbrii
tă a celui de-al doilea răz deaunn străină. tetul judeţean de cultură despre
boi mondial* 4 — dezvăluie Autorul lucrării dc fată şi educaţie socialistă face lupi:'
alit istoricului cit şi marelui pune pentru prima dată în parte şi recitalul de pian Amstoi
public, într-un stil plăcut» circulaţie în literatura româ la patru mii n i, organizat VULG/
dinamic, fapte, evenimente, nă istorică informaţia referi -«aluri
acţiuni diplomatice, atitudini toare la declaraţia lui V. M. de Şcoala generală nr. 8
politice care au premers şi Molotov cu privire la faptul Deva, cu participarea pro he>
urmărit, piuă la derularea că : ,, ...guvernul sovietic se CI'
totală, cel de al doilea răz angajează ca împreună cu fesorilor Vera Negrcanu şi PETRII
boi mondial. poporul român să contribuie Monica Soltan. Programul tm cu*
In partea intii, autorul de la eliberarea României de a cuprins lucrări din croa A N T J N t O
monstrează că demersurile sub jugul fascist“. De aseme trie —
diplomatului român Ja Lon nea, demonstrează importanţa ţia lui Antonin Dvorak şi
dra, Vlrgil Tilea, dacă ar fi internaţională* a actului re Valeri Gavrilin. A. Dvo citoresi
fost luate în considerare de voluţionar de la 23 August fată f
„EoreJgu Office** s-ar fi putut 1944, care a condus, printre rak este considerat, alături BRAD
încă de la 17 martie 1939 lua altele, la ruperea „Zidului de B. Smctana, un făuri bată (
măsuri ferme împotriva agre Balcanilor ce a fost ridicat tor al şcolii muzicale na
siunii lui Itiller, dar Londra acum cinci ani de llitlcr**. OUA.Ş'I
şi Parisul au continuat poli Cele ni capitole ale acestui ţionale cehe moderne. Cele firului
tica lor conciliatoare faţă de prim volum se încheie cu o şase dansuri interpretate I. o foiri
Berlin, trădîndu-şi aliaţii. De incursiune în bătălia generală în recital, din Dansuri căra);
ce ? La această întrebare ofe a informaţiilor în care Româ
ră un răspuns autorul căr nia. a ocupat un loc impor slovene op 40 au dezvăluit Papt i
ţii. De real interes se bu tant. Războiul secret nu a un Dvorâk tributar gândi cultură
cură capitolul cu privire la ocolit ţara noastră. Iată în rii şi scriiturii de tip cla tarea 1
iniţiativele româneşti împotri acest sens un exemplu edifi
va extinderii agresiunii fas cator. Pregătirile de la 23 Au sic. Muzica lui Valeri Ti:G :
ciste. în acest scop se demon gust 1944 s nu desfăşurat in Gavrilin, caracterizată prin- dezlânţ
strează acţiunile României de cel mai secret mod posibil, fotogenici micii călători, Ir-o ritmică foarte bogată (Dacia)
neutralitate. Gr. Gafcncu in liitleriştii nu au ştiut nimic tratarea lor nediferenţiată
formează unele misiuni. din despre preparativele doborîrii şi o mare inventivitate le so
străinătate, de faptul că răz lui Ion Antonescu şi abando psihologic şi surprinderea melodică, ne-a pus în faţa Trn nsp
boiul trebuie combătut, de nării Axei. Film cu, pentru şi des memorială Avram Iancu — lor doar ca masă amorfă de cub
oarece el ameninţă „ ...direct Lectura logică şi analitică pre copii, păstrînd atribu pentru a atinge, în final, dau senzaţia de artificial, unui remarcabil talent
independenţa şi integritatea a acestei lucrări duce la des tele unei călătorii a cute vatra genezei poporului componistic contemporan, M C î nt
României**. coperirea unor adevăruri isto iar ezitările în folosirea SIMERl
Deşi România a intrat în rice cu puternice rezonanţe zătorilor pe meleagurile pa român, teritoriul Daciei şi registrului comic frustrea ce absoarbe din jur tot ri fulul
cel de-al doilea război mon in structura şi configuraţia triei, sugerînd, uneori cu al cetăţilor sale din munţii ză demonstraţia didactică ceea ce e frumos ca melo (Mureşi
dial ca satelit al Germanici, actuală a lumii, proicctînd tact şi discreţie, că dru Orăştiei. die şi ritm, recompunînd
împotriva voinţei naţiunii istoria, aşa cum evidenţia de „oxigenul" prin care ar băieţi
române, mutilată teritorial şi secretarul general al partidu murile pionierilor pe cără Călătoria este un pre fi putut deveni indispen totul într-un discurs viu,
ameninţată în permanenţă, lui, t o v a r ă ş u I Nicolnc rile vacanţei sint adevărate text pentru rememorarea sabilă. foarte atrăgător, logic şi
n-a încetat nici un moment Ceauşescu, într-un tezaur de „şcoli ale iubirii de pa vizuală a minunilor săvâr sugestiv pentru fiecare din
să privească spre aliaţii ei învăţăminte de inestimabilă GHEORGHE POGAN
tradiţionali, eăutînd o ieşire valoare pentru pace, progres trie", „Expediţia" (regia — şite de natură. Sub pri cele cinci tablouri mu
din această conflagraţie. In şi colaborare între popoare, Mircea Moldovan, scenariu] virea proaspătă a autori zicale : Muşchetarii, Visul
încercările României de a ieşi bazate pe respect reciproc, — Petre Ghelmez) surprin lor imaginii şi prin origi
din război şi a lua contact respectarea suveranităţii, a in APRECIERE se visează, Intermezzo, Cu
cu Naţiunile Unite, autorul dependenţei de stat. şi nea de un univers de gînd şi nalitatea modalităţilor de troica şi Poştalionul. Due- Pentr
distinge două etape (1941/42— mestecului in treburile inter faptă asemănător celui surprindere plastică a pei .tul cameral Vera Negrcanu fi cald
1943 şi 1943—1944), pe care le ne. din „Egreta de fildeş". sajului, munţii, cascadele, Ea a XlV-a ediţie a şor ins
analizează şi explică în mod — Monica Soltan, care în mai it
obiectiv, arătind că poporul Prof. OVIDIU POPESCU Itinerarul expediţiei apele, bătrîna Dunăre ca Concursului de creaţie cei nouă ani de existenţă va suf)
membrilor unui cerc de pătă o nouă identitate. literară organizat sub ne-a relevat certele cali din su
istorie străbate zona hidro Imaginile sint adevăratele genericul „Partid — co Te in pe i
ŞEZĂTOARE LITERARĂ tăţi pianistice pe care le vor XI
centralei de la Porţile de argumente educative, iar loană infinită a ţării" şi 9 fii
Comitetul de partid de au citit din creaţia lor : Fier, Complexul minier de simplitatea şi accesibilita ce a avut loc la Rîranicu posedă, a reuşit, şi de xime i
la I.M.C. Deva a organi David Rusu, Traian Braic, la Motru — impresionan tea limbajului vizual — Sărat, poetul hunedo- această dală, realizarea u- de.
zat, în colaborare cu Ce Marta Crişovan, Constantin te insemne ale prezentu marea calitate a filmului. rean David Rusu, mem nui recital de calitate în La n
naclul literar „Ritmuri" al Ghe. Naidin, Ion Groza, lui, întâlneşte relevante mo Desfăşurată liniar şi lip bru al Cenaclului literar ambianţa stimulatoare de cu cer
Bibliotecii judeţene, la că Daniela Dragii ia, Dorina numente ale culturii şi sită de dramatism, călăto „Ritmuri" din Deva, a trăiri artistice -a frumoasei va s
minul de nefamilişti din Brindusa, Stejărel lonescu, istoriei româneşti — ce ria subiect, chiar presăra obţinut Premiul I pen săli a Palatului culturii din moder;
sificări
Deva o manifestare lite Viorel Cosma şi Valeriu tatea de la Alba Iulia, an tă cu întîmplări incredi tru poezie. O caldă a- Deva. Ia 60—
rară urmată de o seară Bârgău. A interpretat mu samblul sculptural gindit bile, anulează remarcabilele preciere a calităţii şi si noi
cultural-educa ti vă pentru zică folk Kmanuel Con şi creat de inegalabilul premise ale imaginii pen sincerităţii creaţiei sale. ANA FODOR,
tineret. Cu ’ acest prilej. stantin. _ . ^ Brâncuşi la Tirgu Jiu, casa tru că, oricît ar fi de »..i8CSi- muzicolog "Ţ
I