Page 22 - Drumul_socialismului_1989_04

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU.

Latura afectivă stimulează

activitatea de educaţie

e 19
— Am înţeles şi înţolc-' ganda vizuală pe care meritorii în activitatea di­
19,25 T
gem ca învăţămîntul tre­ ne-am propus (şi am făcut dactică, educativă, care au r«le foni
buie su-şi perfecţioneze primele demersuri) s-o re- ridicat colectivele cu care şui Nii
continii procesul instruc- vitalizăm atît în conţinut muncesc la clase model.
u
tiv-educativ, pentru că cit şi în formă. Toate aces­ Avem uri colectiv de cadre - prog
şi acţii
numai în acest fel putem tea stimulează atmosfera didactice foarte bun, foar­ r 19,4î
contribui la formarea u- de lucru, ochiul elevului te muncitor, dar are'nevoie
tnb B j
nui om nou, cu o conştiin­ se lasă influenţat de ceea — ca în orice loc de mun­ patria ş
ţă înaintată. Acest impe­ ce este frumos, curat, edu­ că — do acel ceva care
rativ — relevat cu preg­ cativ. să-l stimuleze şi acesta Invătăn
proauc)
nanţă de secretarul general — Se înscrie, în acelaşi este în primul , rind acor­ slujba
al partidului, tovarăşul cadru, şi ţinuta vestimen­ darea încrederii în forţele lor B
Nicolae Ceauşescu, la tri­ tară ? proprii. învestiţi cu încre­ rilo -
buna înaltului forum de­ — Da, ameliorarea ţinu­ dere, cu responsabilitate, în mui
mocratic, de la sfîrşitul a- tei întregului colectiv al cu spirit de ordine şi dis­ Centrul de culturii şi creaţie uCîntarca României* 1 <ii» Petroşani. cativă
nului trecut — este asu­ şcolii, care porneşte, desi­ ciplină, învăţătorii Elisăbe- Foto ALEXANDRU TĂTAR materie
mat cu răspundere comu­ gur, de la cadrul didactic. ta Selagca, Emilia Vladu, Telejuri
Marioara
Onel,
Ştefana
nistă de cadrele noastre Maneaş, profesorii Emilia
didactice din învăţăminfUl Matei, Augustin Devean, Toate maşinile şi utilajele agricole
primar şi gimnazial — a- Şcoala — factor Slavina Vulpe, Marinela
preciază prof. Irina Nădă- hotărîtor în Savu, Gheorghe Vladu, ca
şan, directorul Şcolii ge­ educarea pentru să mă opresc doar la cîţi- folosite cu randament maxim!
nerale nr. 5 Vulcan. Exi- va, sînt dornici, de o con­ seu:<
genţa în munca fiecărei muncă şi viaţă tinuă autoperfecţionare, {Urmare din pag. 1) se efectuează erbicidarea pregătiri în vederea recol­ CU A Ml
învăţătoare, a fiecărui pro­ a tinerei generaţii realizează, printr-o bună păioaselor. Se lucra cu tării mazurii, în locul că­ progran
fesor nu presupune, însă, pregătire, obiectivele edu­ hărnicie fără să se piardă reia se va însămînţa po­ Uăspiin
tor; I#,'
rigiditate. D i m p o t r i v ă . caţionale şi operaţionale, Fotora, Vasile ITorşa, Ni­ nici o oră bună de lucru, rumb. Cultura este foarte 10.03 V
Ne-am dat şi ne dam sea­ După cum aţi observat, ca­ desfăşoară ore dense, asi- colae David, Toader Ban, mecanizatorii Traian Costea frumoasă şi promite o re­ gltîo/.dti
patriot!
ma cu fiecare oră, Cu fie­ drele noastre au o ţinută gurînd activizarea perma­ Pompiliu Popa şi alţii. Am şi Ioan Suba străduindu-se coltă bogată la hectar. In 11,00 )!
care lecţie, cu fiecare ac­ vestimentară demnă. Ha­ nentă a elevilor şi o ţinu­ văzut cîteva tarlale însă- să asigure o, viteză mare toate fermele vegetale a în­ 11.03 Rl
ţiune, că latura afectivă latul este uu semn al mun­ tă nouă. modernă lecţiilor. mînţate c ovăz, orzoaică de lucru şi o administrare ceput rebilonarea cartofi­ 11.30 M'
u
stimulează procesul in- cii ! S-a creat respect fa­ Rezultatele la învăţătură, şi mazăre. Culturile au în­ uniformă a sării de amină. lor şi continuă pregătirea linţoliu
Din <•<:
itructiv-educatjv. ţă de acesta. Iar respectul la concursurile pe obiecte ceput să răsară uniform, Ua ferma nr. 6, din Răpuş­ terenului ce urmează să 12.30 r
— Am înţeles, vizitînd elevului pentru uniformă de învăţămînt, în activi­ plantele se dovedesc vigu­ ii ic, coordonată de Radu fie cultivat cu porumb rii; 12.
tioe la
robinetele, laboratoarele, trebuie să fie la fel. Şi tatea pionierească şi de roase — stimulate şi de Mihuţ, se fac intense pentru furaj. lultii
sala profesorală, coridoa­ avem rezultate bune in a- muncă patriotică — încu­ ploile căzute în ultima vre­ Romă n
rele, că latura afectivă Ia cest sens. nunate cu premii —, inte­ me, densitatea este bună o i :
care vă referiţi presupune, — Credem, însă, că e- grarea absolvenţilor noştri la unitatea de suprafaţă. A 8
alături de munca profesor- senţială rămine munca de în licee industriale şi de Acest fapt are la bază doi Sănătatea - un nepreţuit t arte
elcv, şi crearea unei at­ la om la om, de la das­ matematieă-fizică, ne în­ factori: efectuarea lucruri­ oui te
iliojuri
mosfere plăcute de lucru, căl la elev. credinţează că strădaniile lor de calitate superioară nato
de învăţătură. Ne referim — Cu siguranţă. Ne-am colectivului sînt răsplătite. şi fertilizarea terenurilor dar omului „Inimi
cultivate în această primă­
la ambianţa încăperilor impus să realizăm un cli­ Dar ele nu sînt decît o vară, administrîndu-se 2 000 ( rilo I
17,00 )
şcolii. mat afectiv printr-o mai deschidere spre crearea u- Anton.
tone îngrăşăminte naturale
Orele
— Am constatat că am­ bună colaborare cu elevul. nei atmosfere afective în si 1 600 tone îngrăşăminte ^ (Urmare din pag. 1) fapte a sarcinilor şi o- i ^estia
rientărilor rezultate din
bianţa, climatul în care O colaborare care să-l a- care munca responsabilă chimice. \ coste realizări, România magistrala Expunere a . ,.ltr o
desfăşurăm procesul in- propie, să-i stimuleze par­ să se îmbine firesc cu e- ţ se situează astăzi printre secretarului general al poc tio
structiv-educativ au inrîu- ticiparea la învăţătură, la xigenţa şi dorinţa do a fa­ încheierea însămînţărilor i ţările lumii cu o bună partidului, t o v a r ă ş u l mu/io
lotin
rire benefică asupra mun­ acţiunile patriotice, la cele ce din procesul instructiv- de primăvară nu înseamnă 1 asigurai'C a numărului de Nicolae Geauşescu, la /
cii educative: de la buna de educare prin şi pentru edueativ profesiunea de şi terminarea lucrărilor pe \ medici şi paturi de spital, marele forum democratic J
gospodărire a localului, cu­ muncă. Un obiectiv al nos­ credinţă. ogoarele l.A.S. Mintia. i revenind un modic la din noiembrie 1988, în ţ
răţeniei căldură, asigura­ tru este generalizarea unor Dimpotrivă. Astfel, la fer­ / 472 locuitori şi 9,3 paturi direcţia realizării noii ca- l €
rea bazei materiale esteti­ metode eficiente de lucru Convorbire realizată de ma nr. 7 din Ilia, condu­ 1 de asistenţă la o mie de lităţi a muncii şi vieţii, .<
ce, funcţionale, la propa­ ale colegilor cu rezultate LUCIA LIC1U să de ing Radu Ticuşan,
ţ locuitori. întregul corp inedico-sa- \ DE'
i în aceeaşi perioadă de ni tar acţionează cu com- 1 în V,
tria);
Rezultatele de azi ) referinţă, reţeaua sanila- polenţă şi răspundere ! mea
\ ră a judeţului Ilunedoa- pentru înfăptuirea obiec- 1
ua:
i ra a cunoscut, de aseme- tivelor politicii sanitare , (Mo<1
negri
la temelia . nea, o dezvoltare fără şi demografice a partidu- l dorn
1 precedent. Au fost puse lui şi statului, pentru în- I
(l'lac
ţ la dispoziţia întregii tărirea ordinii şi disci- ' Chiri
succeselor de mîine i populaţii unităţi spitali- plinei, respectarea eticii ţ Noap
(7 N
' ceşti noi, dotate cu apa- profesionale şi medicale l
^ raturâ modernă de inves- de către întregul perso-
(Urmare din pag. 1) realizarea unui volum - i tigaţie si tratament — la nai sanitar. în cadrul ac- ţ
plimentar de 169 000 lei 1 Petroşani, Hunedoara, ţiunilor sanitare organi- l CAN
piese recondiţionate. Deva, Haţeg şi Orăştie, zate în această perioadă, / farul
rezultate a primului tri­ — Care dintre subuni­ dinţi
pet:
mestru". tăţi au o contribuţie mai i dispensare-policlinici la ponderea o deţin cele de- J grtih
' Brad şi Călan, centre sto- dicate întăririi şi conso- ţ
— Vă rugăm să men­ însemnată la realizarea \ matologice la Petroşani şi Udării familiei cu mulţi ţ res<*)
ţionaţi cîteva dintre aces­ sarcinilor de producţie ? 1 Deva, dispensare comasa- copii, în scopul creşterii tonii
te rezultate. — Aş cita, în primul i te la Orăştie şi Petro- în continuare a nalalită- \ gul
— Am obţinut o produc­ rind, secţia prefabricate, I şani; în numeroase co- ţii şi sporului natural a) l URA
Kon
ţie marfă suplimentară de condusă de inginerul Vaier ^ nume s-au construit dis- populaţiei. i OR/
peste 5 milioane lei, pro­ Munteanu şi subingineru) ţ pensare medicale noi, al- în contextul acestor 1 Hon
ductivitatea muncii a cres­ Rodica Someşan. Aici se ' tele au fost reamenajate. realităţi, sărbătorim as- | t«»
C.EC
cut cu 2,9 la sută, iar în remarcă in mod permanent \ Reţeaua sanitară dispune tăzi, sub deviza „Să dis- l de
ce priveşte producţia fizi­ maiştrii Gheorghe Chiorea- l in judeţ de 7 500 paturi cutăm despre sănătate", 1 (Cei
că s-au obţinut depăşiri nu, Gheorghe Orosan } în spitale, iar numărul Ziua mondială a sana- cref
nici
substanţiale la toate repe­ Gheorghe Moldovan, ope­ 1 medicilor a ajuns la pe- taţii. car<
rele. De pildă, la panouri ratorii prefabricate Vasile l ste 1 500, Hunedoara fiind Sănătatea este o pro- ! (Da
mari avem un plus de 1)79 Georgescu, Plorea Surcel, i printre primele judeţe blemă a noastră, a tutu- l Bflr
Păs
rină
la
demult,
f.lM.C.C.r.
mc, tuburi PREMO — 2 Gheorghe Todea, brigăzile formaţia «ie Devii, atelierul u/iiiare. şlefuirea nu supapelor «Ie 1 din ţară în ceea ce pri- ror. Să vorbim despre, tru
seule
dispozitive,
şi
km, diverse structuri de conduse de muncitorii Con­ nivel şi a supapelor de siguranţă D.N.-20 pentru excava­ ţ veste numărul locuilori- ea, su apărăm şi să pro­ tun
prefabricate — I 224 mc, stantin JVIerfu, losif Bara- toare se făcea «lestul de greoi, eu ajutorul unui strung. i*re- i lor asistaţi de un medic movăm această chemare Roi
Egi
realiza
şi
toleranţă
«le
execuţiei
se
planşee şi fîşii cu goluri ba.ş ş.a. Producţia marfă eizia anevoios. eu o aceste motive :i—5 microni lăcătuşului roda- / şi al paturilor la mia de plină de generozitate şi şui
ea
Din
liotărîrea
— 26 mp, b.c-.a. — 7 875 suplimentară atinge, la a- tor Virgil Dimofte de a construi un dispozitiv special pen­ 1 locuitori. umanism, asigurînd tine­ ţii
mc, vată minerală — 36 to­ ecastă secţie, aproape un tru această operaţie a fost mai mult «leeît binevenită. Rea­ ţ Angajat cu însufleţire reţea şi vigoarea naţiunii
ne, mase plastice — 53 to­ milion lei, iar plusurile la lizat integral prin gimlirea şi munca acestuia, dispozitivul i pentru transpunerea în noastre socialiste.
ne, cărămizi dialit — 82 000 reperele fizice sînt la ace­ contribuie acum substanţial la creşterea productivităţii şi a R
preciziei prelucrării.
bucăţi ş.a. eaşi înălţime: prefabricate
— Rezultă că l.M.C. De­ — 1 291 mc, diverse struc­
va participă c forţe spo­ turi — 1 224 mc, stîlpi Organizaţiile de tineret — angrenate cu toate forţele I
u
fi
ite la buna aprovizionare UE A 25 mc, plase su­ «?ej
i şantierelor, a celorlalte date —- peste 36 tone, con­ în realizarea angajamentelor de muncă patriotică ale
mităţi din domeniul in­ fecţii metalice — o depăşire ca 1
vestiţiilor. Cum se ştie, tot de 44 tone ş.a. Desigur, (U mare din pag 1) neferoase, a hîrtiei, sticle­ se organizaţia municipală Mobilizate de importan­ de
de
pentru aprovizionarea op­ toate celelalte subunităţi lor şi borcanelor. Un ac­ Hunedoara, - cele din ora­ tele evenimente politice ale tul
timă a unităţilor, o aten­ ale întreprinderii contri­ cent deosebit va fi pus în şele Simeria, Haţeg, Orăş­ acestui an, organele şi or­ SC 1
ţie deosebită trebuie să se buie la alcătuirea unor bi­ plantarea pomilor fructi­ p e r i o a d a u rmătoare tie şi Petriia,, precum şi ganizaţiile U.T.C. vor ac­ tu
acorde programelor de re­ lanţuri pozitive. Forţele u- feri, împăduriri, igieniza­ pe recuperarea fieru­ din comunele Certej, Ri- P de r
cuperare şi refolosire a raa- inane şi materiale pe care rea pădurilor, întreţinerea lui vechi, materie foar­ biţa şi Hurău. ţiona cu mai mare răs­ tr<
U'rialelor, subansambielor le avem, concentrate sub plantaţiilor tinere, a cul­ te importantă pentru side­ Activitatea de muncă pa­ pundere pcnâ'U ca, în cin­
]
'i pieselor, care au o pon­ conducerea nemijlocită turilor din pepiniere, re­ rurgia judeţului, domeniu triotică trebuie însă serios stea Zilei de 1 Mai să rea­ Xi
dere importantă în toate a organelor şi organizaţii­ coltarea fructelor de pădu­ în care planul existent,este intensificată în municipii­ lizeze angajamentul de mun­ cv
sectoarele. Ce ne puteţi lor de partid, ne permit să re şi a seminţelor forestie­ mai mare cu 50 ia sută faţă le Deva si Petroşani, în că patriotică în proporţie V(
spune în legătură cu acens. formulăm angajamentul de re, toate reprezentînd va­ de anul 1988. oraşele Brad, Călan, Lu- de 60 la sută, iar pînă Ia si
la ? a întîmpina’ cu rezultate loric aproape un milion de Acţionînd hotărît şi res­ peni şi Vulcan, în comu­ a 45-a aniversare a revo­ Pl
C£
— Preocupările bune in productive dintre cele mai lei. ponsabil, tinerii judeţului nele Ilia, Geoagiu, Zam, luţiei de eliberare socială n
această direcţie rezultă din bune apropiata zi do 1 — Faţă de a n u l trecut, nostru au reuşit pînă în Băiţa, Vaţa de Jos, Baru, ei
m
depăşirea cu peste 2 mi­ Mai, cea de a 43-a aniver­ organizaţiile de tineret ac­ prezent îndeplinirea în pro­ Pui şi altele, care au po­ şi naţională, antifascistă şi t f
lioane lei a planului la sare a istoricului 23 Au- ţionează mai susţinut pen­ porţie de 30 la sută a an­ sibilităţi mult mai mari antiimpcrialistă de la 23 Oi
f i ■■•• • plan inicin • 104-1 si ni xrv-lra tru recuperarea materiale­ gajamentului anual, cu rea­ în comparaţie cu realizări­ August, acesta să fie in­
a - - lor de schimb -i Cnlllbvs .i partidului. lor rofolosibile feroase şi lizări deosebite înseriindu- le de pînă acum. . tegral înfăptuit. _