Page 26 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. '*> 7

„Mai am un singur dor“ (II)
A * M44i/W. intervenţia precedentă, so­ tică testamentară asupra dru, de cîmp, de primăva­ La sfîrşit
Aşa cum am. opinat în
■ 13,00
morţii, asemănătoare, dar
ră, de ducă etc. etc.).
în acelaşi timp diferită în
cotim că tematica filozofi­
Adept şi admirator al
* Cîntcc
că a morţii din „Mai am
„Mioriţa" moartea apare
naturii neprihănite, Emi­
un singur dor" nu trebuie cele două capodopere. In formelor arhetipale şi al nesc * Rc
tualifatca
privită în mod simplist, sub­ ciobanului accidental, iar nescu îşi doreşte ritualul ţării * D
sumată exclusiv determină­ acesta o acceptă cu seni­ înmormîntării lipsit de ori­ * Portativ
rilor sociale. Spre această nătatea înţelegerii ei fi­ ce artificiu şi convenţiona­ tocul cuv
concluzie logică nu con­ reşti, cerînd să fie înmer- lism social (de sicriu şi fla­ mocul mu
duce numai prezenţa aces­ mîntat în mijlocul mediu­ muri), învăluit într-o natu­ moreca
După film ment romantic, a fost un tei tematici în atitea alte lui ambiental în care a raleţe puritană, ncalterată. Telcsport
şi arhaică, sugerată atit
poezii eminesciene („Rugă­ trăit. La Eminescu senti­
muzical:
talent dublat de un mare
caracter: „Nu-mi plac — ciunea unui dac", „Mortua mentul morţii apare ca o de tulburător de patul „Din ■ 14,45
spunea el — oamenii care est", „Steaua vieţii", „Peste necesitate, ca o dorinţă tinere ramuri", de glasul litică ■ 1
Filmul tv. difuzat recent, rind pentru ea ceea ce se nu ştiu să-şi acorde viaţa vîrfuri", „Luceafărul" ş.a.), sau — cum spunea George „Frunzişului veşted" şi al programu
SIMFONIA PRIMĂVERII, n-a cheamă „o partidă bună". cu opera. Legile moralei ci însăşi recuzita artistică Călinescu — ca o adevăra­ izvoarelor, precum şi de tu­ lejurnal N
depăşit nota obişnuită a Opoziţia lui e zgomotoasă, sînt şi cele ale artei". Cu­ a elegiei, în care nu în- tă voluptate a dispersării telara creangă a teiului color, sul
peliculelor inspirate, cu spectaculoasă şi chiar cii- vinte care ni le reamintesc tîlnim nici o imagine, o în elementele primordiale sfînt. ■ 19,40
vorba lui Tliomas Mann, noasă cînd ii refuză Clarei pe cele ale lui Beethoven: sintagmă poetică, un sim­ Trecut în tărimul nean­ dia ■ 20,
din „pătimirile şi măreţia pină şi pianul. Tinerii nu „Legea morală să fie cu bol sau o aluzie alegorică tului, lăsînd în urmă marea grădină I
maeştrilor". Mă simt insă se lasă insă intimidaţi, noi, cerul înstelat deasupra la factori de natură so­ EMINESCIANA ce „geme de paterni", de­ artistic: „5
îndemnat să revin asupra pleacă Împreună şi totul noastră". Ce minunat ar li! cială ce ar putea fi invo­ venit „pămînt" în singu­ vedem".
lui, pentru că, suspect de se termină cu hoppy end. caţi drept propulsori ai rătatea dorită, conştient Casei de
eliptic pe alocuri şi cu un Acesta a fost subiectul fil­ Din păcate, Schumann ideii, dorinţei de moarte şi eterne ale naturii : apa înşă de perenitatea geniu­ 22,20 Tel.
tinal cam abrupt, s-ar pu­ mului. Cam schematic, cam s-a stins la abia 46 de din această creaţie. (marea şi izvoarele); cerul lui său artistic, poetul o închidere.
tea să li suscitat unele simpluţ. Adevărul e că Ro­ ani. Clara — care in Ulm Lăsînd la o parte orice cu luna şi luceferii; codrul sugerează simplu şi profe­
nedumeriri spectatorului bert Schumann n-a fost a apărut gracilă, senzitivă concepţie filozofică de la cu brazii şi teiul sfînt ; tic: „Cum n-oi mai fi pri­
neiniţiat in istoria muzicii. numai un mare compozitor şi neliniştită graţie talen­ care a pornit uneoii poe­ seara cu jocul misterios de beag/ De-atunci înainte,/
Robert Schumann s-a năs­ ci şi unul dintre criticii tului ieşit din comun al tul în abordarea acestei lumini' şi umbre. M-or troieni cu drag/ Adu­
cut in acelaşi an, 1910, cu muzicali de notorietate şi Nastasiei Kinski - Clara tematici, ea apare in „Mai Moartea, ca repaos ab­ ceri aminte". SELECT
Chopin. Studiind la Uni­ autoritate intr-o epocă în Schumann, deci, a străbă­ am un singur dor" şi-n solut, este solicitată cu ar­ Aducerile aminte îl tro­ GRAMUL
versitatea din Leipzig, oraş tut aproape întregul veac, variantele sale ca o pro­ doare şi de Hyperion: „Din ienesc cu drag la o sută programul
de prestigioasă cultură şi supravieţuindu-i şi răminin- blemă ce şi-o pune în mod chaos Doamne-am apărut/ de ani de la trecerea sa Audienta
Ictin de
veche tradiţie muzicală, rZzzcT-uzui' du-i lidelă lui Robert vre­ firesc omul, gânditorul, Şi m-aş întoarce-n chaos.../ în eternitate şi-l vor tro­ comoara i
are ocazia să asculte nu­ me de patruzeci de ani. poetul - aşa cum şi-a Şi din repaos m-am năs­ ieni în toate veacurile vii­ Revista Ii
meroase concerte şi repu­ m m m Johannes Brahms, cu trei­ pus-o şl creatorul anonim cut,/ Mi-e sete de repaos", toare, deoarece, „Sub pa­ 11.00 Bl
1.1.00 De
taţi virtuozi, printre care şl sprezece ani mai tinâr de- al „Mioriţei" deoarece este iar în „Mai am un singur na lui Eminescu limba ro­ Avar >m
iz
Paganini. Aici işi confirmă care, asemenea literaturii, cit ea, a iubit-o fervent, una din componentele ab­ dor", Eminescu asociază mânească s-a înmiădiat 15,lt id.
pretu
el vocaţia muzicală şi işi muzica era o lorţă socia­ patetic şi fără speranţă ; solute ale condiţiei umane. morţii (privită îndeobşte cu armonios, s-a înnoit şi s-a logurl ci
aprofundează studiile, de­ lă capabilă să agite şi să Clara nu i-a fost decit o O similitudine semnifica­ groază şi durere) senti­ îmbogăţit, s-a cristalizat în Radlojurn
)
venind elevul lui Friedrich mobilizeze spiritele nova­ camaradă loială şi tandră, tivă ni se pare aceea din­ mentul dorului, în reverbe­ giuvaere artistice. Bucurii­ Wtătilc de
natele
Wieck, unul dintre marii toare, să inspăiminte şi să care i-a Îngăduit doar s-o tre începutul variantei a raţiile căruia se interfera le şi mîhnirile iubirii le-a mlco-soci.
pedagogi ai timpului, intre determine replici ostile ce­ secondeze in sistematizarea doua: „De-oi adormi cu- o pluralitate de sensuri cîntat pentru toate rîndu- tln de şti
tinărul muzician şi Clara, lor conservatoare. Editind şi propagarea operei so­ rînd/ în noaptea uitării..." specifice unicităţii acestei rile de generaţii de la el pe adresa
18.00 Orei
fiica profesorului, interpre­ Împreună cu socrul său, ţului ei. Cu un scenariu — şi aproape identicul ipo­ vocabule româneşti (dorul pînă azi, şi de azi pînă sugestia
tă celebră iii că de pe a- revenit intre timp la sen­ moi ambiţios şi mai adine tetic din „Mioriţa" „Şi de mamă, de fraţi sau su­ la amurgul lumii" (M. Sa- diojurnal;
timente mai bune, revista implicat in aceste destine, de-o fi să mor/ in cîmp de rori, de casă, de sat, de doveanu). 22,20 l*ugl
tunci, devenită apoi marea mare pop
pianistă a veacului trecut, ,.Neue Zeitschrilt lur Mu- SIMFONIA PRIMĂVERII ar mohor...", de la care por­ ţară, de viaţă, de iubit sau Moment p
se conturează o ardentă sik", el a contribuit decisiv ii fost poate un film mare. neşte apoi viziunea artis­ iubită, de părinţi, de co­ Prof. DUMITRU SUSAN zică de i
I '■«■lin .
poveste de dragoste care la alirmarea unor tinere Aşa nu e decit unul cumin­
insă nu intra in vederile talente, printre care Cho­ te, nici mai bun, nici mai
bătrinului Wieck. Acesta pin şi in primul rind rău decit atitea altele ce-şi
era calculat, işi avea so- Brahms, a cărui ascensiu­ trag sevele din humusul
cotelile lui şi — puţin ca­ ne era jalonată de adver­ mănos şi inepuizabil al
botin, cam iubitor de ar­ sităţi. Schumann, frumos, biografiilor celebre. în DEVA :
Vestul
ginţi - exploata cu sistemă generos şi sărac, cum ii tri;i);
virtuozitatea fetei, urmă- stătea bine unui tempera­ RADU CIOBANU mea (Ari
HA: Muz
(Modern
negrului
NOTE DE LECTURĂ dern —
(Flacăra)
Chiriţa îi
Nicolae Tic ★ Noaptea
„Pînă la ultima (7 Noiem
7ă-n- * di
Prezenţa în scenă a (Ui );
consecinţă** interpretelor din a DăbSen — nete .1 (
respectului
dovadă
o
Mi
CAN:
por­
L
Recentul roman al lui Muncitor de frunte, meş­ pentru şi autenticitatea pădu- farul); de
tului
cîntecului
dintre
Nicolae Ţie, Pînă la ulti­ ter intransigent cu sine rcnesc, a dragostei pen­ PETRI LA
ma consecinţă, se înscrie şi cu generaţiile de uce­ tru frumos. grulul CI
AI
in sfera romanului social, nici pe care le formase, re.se); păi
tonul
care îşi extrage temele cu lucrase pe marile şantiere * rose); Ull
precădere din actualitatea ale ţării şi învestise acolo gul tău,
imediată. E binecunoscută curaj, tenacitate, di'agoste brad: r
publicului cititor predilec­ de muncă, înţr-un cuvînt, Kong
ora.ştie
ţia lui Nicolae Ţie pentru întreaga sa viaţă. Moartea Hong Kor
problemele contemporanei­ care-1 răpune în final sur­ CRONICA FILMULUI PREZENTE MERITORII te păcat
GEOAGTT
tăţii, pe care le tratează în vine ca urmare, mai puţin de la 1
proza sa cu o minimă, s-ar a bolii; cît a însingurării Primăvara bobocilor In perioada 29 martie — sada, a obţinut Premiul (Centrul
zice, transfigurare artisti­ şi neadaptării sale struc­ 2 aprilie a avut loc la Con­ special de interpretare al ereaţie ,
niei“); I
că. In realitate este vorba turale la viaţa pasivă de stanţa concursul de muzi­ Centralei O.N.T. Litoral. care zi i
de gestul îndrăzneţ de a „pensionar-gospodar". Comedie uşoară, atacînd transformă în (auto)ironie că populară şi uşoară Pentru evoluţiile bune în (Dacia);
găsi punctul de conver­ In paralel cu Anton Ma­ o temă cu greutate şi ex­ involuntară. Dar n-a fost „Steaua litoralului". Inter­ concurs, tinerii interpreţi Bărăgan ii
genţă dintre text şi viaţă, jaru evoluează o întreagă ploatând succesul unei idei, să fie. Lucrurile intră pe pretul de muzică uşoară hunedoreni merită felicitări. păstrează
tru tine
astfel încât nici una din galerie de personaje, unele „Primăvara bobocilor'' des­ făgaşul adînc al unei „în­ Alin Cibian, din Deva, do­ Invitată de onoare la tură şi
cele două realităţi să nu aduse în prim-plan, altele coperă încă un anotimp al treprinderi comice" eşua­ vedind calităţi vocale deo­ concurs a fost solista Ana României
fie ştirbită. doar creionate în fugă, comediei româneşti. O face te. Festivismului i se ală­ sebite, a câştigat trofeul Banciu, din Deva, câştigă­ Egreta r
şui); ILI
Romanul amintit are ca toate însă pulsînd de viaţă, mLşcîndu-şi acrobatic eroii tură, dintr-o suflare, „au­ „Steaua litoralului". La toarea trofeului „Steaua li­ ţii săi.
muzică populară, solista
toralului" la muzică popu­
protagonist un pensionar, de o concreteţe remarca­ pe sîrma însăilată a “unei tenticitatea" unui sat de Ruxandra Popa, din Gura- lară în ediţia trecută.
Anton Majaru, de 65 de bilă. Din lunga lLstă de dramaturgii care porneşte operetă cu scrobeli de ar­
ani,.' al cărui trecut, bogat nume ce s-ar cuveni a fi de la comic şi ajunge la tizanat, iar pentru ca ideca
în evenimente (fusese un menţionate amintim pe: festivism. Neajunsurile se de primăvară, adică ano­ RECITAL DE POEZIE
om deosebit de activ, vecina Aspazia, cu apariţii remediază de urgenţă gra­ timp în care toate se a- Rezult;
„muncitor specialist, depu­ surprinzătoare, funeste, doc­ ţie eroului, tînăr şi ambi­ nunţă fără a fi încă matu­ Membrii cenaclului lite­ din oraş. Pentru oamenii 7 aprilie
I Extr.
tat, cu apariţii pe micul toriţa de circă Maria Ca­ ţios, plin de idei, gata să rizate, cele mai multe din­ rar „George Coşbuc" al muncii de la unitatea bră- 'X G3, (i
ecran, prezent la radio, în racuda, inteligentă, cultă, se bată, oricînd şi cu ori­ tre personajele filmului a- Centrului de cultură şi deană au citit din creaţia Kxtr. ;
ziare şi reviste"), contras­ înţelegătoare, Elvira, edu­ cine, pentru ele. Ca într-o par brusc şi dispar repede. creaţie „Cînlarea Româ­ proprie Ştefan Popescu, 50, 00, 5
Fond i
tează cu prezentul* ce-i pro­ catoare, prietena intimă a algebră distractivă, forţele „Vîrtejul prefacerilor înnoi­ niei" Brad au realizat un Gheorghe Văcăriuc, Ion 720 020 li
pune a seamă de pseudo- lui Majaru, mai tînără de- „negative", prin adunare toare" este doar un vînti- recital de poezie la Fa­ lei, ropo
activităţi (alergatul după rît el cu 26 de ani, per­ cu cele „pozitive", demult ccl călduţ care abia atin­ brica de producţie indus­ Luca, Florin Faur şi Gheor­
cumpărături, îngrijirea gră. sonaj cu o evoluţie sufle­ mobilizate sub stindai'dul ge coaja realităţii, necum trială şi prestări servicii ghe Banciu.
dinii, curăţenia casei). tească ciudată ctc. noului îşi schimbă rapid miezul ei.
Nici traiul alături de Mi- Romanul acesta viu, in­ semnul reducînd conflictul In acest hăţiş de intenţii ,,Luna cărţii în întreprinderi
hai, fiul cel mare (direc­ teresant, captivant se în­ la eterna şi specifica luptă mai mult sau mai puţin Fentri
tor adjunct la un institut), temeiază pe un paradox, din comedia noastră, cea voit mărturisite, interpreţii şi instituţii fi uşor
de Viorela, nora (director pe un contrast (intenţio­ dintre „bine" şi „mai bi­ Dcm Rădulescu şi Tamara lempora
vor ni i
general adjunct la „Cen­ nat) între „formă” şi „fond": ne". Buciucea.nu-Botez se des­ • Prezentare de carte. • Masă rotundă. Pentru vor avi
trală") şi de Vicloraş, ne­ numeroaselor încercări, de­ Evidenţa este evidenţă, curcă apelând la firma şi Biblioteca T.A.G.C.M. De­ lucrătorii Abatorului Ha­ verse, î
potul extrem de dotat, nu-1 zamăgiri, cărora le cade în faţa ei, autorii (Petre experienţa lor de „comici va a organizat la S.U.T. — ţeg, Biblioteca judeţeană cări el<
si
prea incintă. Prezenţa lui, victimă Majaru, le cores­ Sălcudeanu — scenariu, vestiţi" ai ecranului româ­ Atelierul de confecţii me­ împreună cu Consiliul o- sufla unei
cu
remarcă personajul, este u- punde la nivel pur textual Mircea Mol do van — regie), nesc. Ceilalţi sînt. obligaţi talice, prezentarea volumu. ră.şencsc al sindicatelor au 35- 45 i<
neori stînjenitoare pentru o limbă colorată, jovială, trăgînd în aceeaşi direcţie să. schiţeze personaje şi tui „Transilvania, străvechi realizat masa rotundă cu rul ves
copiii săi (are trei: Mihai, antrenantă, care produce pentru a urni carul-' iro­ astfel se consumă. mult pămînt î’pmânesc", de IIie tema: „Cartea de indus­ lc mini
între
se
Radu, pictor de renume, si involuntar buna dispoziţie niei, se înclină. Mascarea prea multă „muniţie" co­ Ceauşescu. Volumul â fost trie alimentară în sprijinul de, iar
Carolina, muncitoare) veş­ contracarînd în acest fel ei nu mai are rost, chiar mică într-un război ab ini- producţiei". In cadrul ac­ 13 şi 2(
nic preocupaţi, veşnic gră­ loviturile sorţii, redueîn- dacă regulile unei creaţii ţio pierdut. prezentat de prof. Simion ţiunii a fost organizată şi se va
(Meteoi
biţi, solicitaţi de o sume­ du-lo la proporţii suporta­ artistice o cer. Sinceritatea Molnar, de la Şcoala gene­ o expoziţie de carte cu Al. Pr<
denie de treburi. bile. MARIANA LAZÂR uluitoare a autorilor se GHEORGHE POGAN rală nr. 8 Deva. vin za re.