Page 30 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Transporturile auto —

electiv In sprijinul producţiei 1 Mai în anii făuririi

şi activităţii primului
{Urmare din pag. 1) necesare le asigurăm din tare — minerit, siderurgie, DU
recondiţionări. energetică, construcţii, A- 9
— aparţinînd întreprinde­ Pe ansamblul întreprin­ vem mereu în atenţie, re­
rii miniere Petrila, ajutîn- derii, în primul trimestru pet, buna aprovizionare partid muncitoresc din România • n,3C
du-i astfel pe mineri în ne-am realizat sarcinile în tehnico-materiaM, organi­ lor * Te
realizarea mobilizatoarelor procent de 114,3 la sută la zarea judicioasă a lucrului ghiozdan.
sarcini ce ie revin în acest tone transportate şi 101,1 în autobaze, autocoloane, 1 Mai 1893 găseşte pro­ număr impresionant dc lupta proletară împotriva Episodul 1
an, în întregul cincinal. De la sută. la venituri brute, ateliere, întărirea ordinii letariatul din România, oameni au" manifestat duşmanului comun — cla­ tricolor, I
altfel, prevederile de plan cu cele mai bune rezultate şi disciplinei la toate locu­ organizat într-un partid pentru revendicările lor sele exploatatoare. Pe li­ n<ro vi,
la principalul' nostru indi­ înscriindu-se autobazele Pe­ rile de muncă, perfecţio­ politic, cu un program şi pe Calea Victoriei,' pe nia cultivării spiritului Riad Tel
cator — tone transporta­ troşani (condusă de ing. narea activităţii de întreţi­ o tactică' de luptă defi­ Lipscani, Bărăţiei, Calea internaţionalismului pro- „ Album di
te —, la cele două unităţi Marcel Părăianu), Deva nere, revizii şi reparaţii. nite la nivelul etapei dez­ Rahovei, pînă la grădina letar, organizaţiile mun­ aripile pr
miniere, le-am îndeplinit, (ing. Gheorghe Bolcu) şi Pe aceste căi vom activiza voltării mişcării muncito­ Băicoianu, unde urma să citoreşti din România hitectura I
în primele trei luni ale a- Orăştie (tehn. Silviu Thir- în mai mare măsură paiv reşti pe plan internaţio­ se desfăşoare serbarea. întreţineau permanente Mari corr
nului, în procent de 200,8 tlîeu). cui de autobasculante şi nal. Aceasta avea să în- Piântre cei care au luat legături, sub cele mai lui * Duc
la sută, respectiv 107,4 la Jfitr-adevăr, în mun­ remorci, astfel îneît cele rîurească în mod consi­ cuvîntul la întrunirea variate forme, cu organi­ româneşti
sută.’ In acelaşi timp, am ca noastră mai sînt 70 de autotrenuri cu cîte derabil mişcarea munci­ muncitorească au fost A- zaţiile proletariatului din nimatc *
pus accent pe transportul greutăţi şi neajun­ două remorci să funcţio­ torească, ale cărei forţe' lexandru Ionescu, Con­ alte ţări, fie prin parti­ zicale dii
calcarului de la Crăciu- suri. Unele de organizare, neze cu un coeficient de urmau să fie mai bine stantin Miile, Anton Ba- ciparea activă a delegaţi­ cununa ci
neşti la C.S. Hunedoara, altele de disciplină, dar şi peste 75 la sută şi nici o canalizate în lupta pen­ calbaşa şi alţi fruntaşi ai lor români la congresele nesc * T
unde nc-am depăşit obli­ de asigurare a necesaru­ remorcă să nu staţioneze tru cucerirea revendică­ mişcării muncitoreşti. internaţionale de la Pa­ concert t
gaţiile cu 5,2 la sută, ara lui de piese de schimb şi în vreo autobază. rilor economice, politice La Timişoara, peste ris, Bruxelles, Ziirich, Secvenţa
căutat să-i servim în .cît alte materiale, de carbu­ Totodată, ne preocupăm şi sociale, pentru pregă­ 2 000 de muncitori s-au Londra sau la congresele lui • 19,0
mai bune condiţii şi pe ranţi şi lubrifianţi. Consi­ de îmbunătăţirea aspectu­ tirea înfăptuirii misiunii adunat într-o sală din internaţionale ale organi­ 19.20 Cîn
ceilalţi beneficiari, să asi­ derăm însă că, printr-o lui tehnic şi estetic al par­ zaţiilor profesionale, fie oi. Orna
gurăm şi un transport de colaborare mai strînsă cu cului de autovehicule, de prin schimb de cores­ ducătoruli
călători corespunzător. B.J.A.T.M. şi I.L.P.P. De­ ridicarea pregătirii profe­ 1 Mai 1989 — 50 de ani de la marea pondenţă, articole sau Film arti
1
în întreaga activitate am va, cu beneficiarii presta­ sionale şi a nivelului de demonstraţie patriotică, ^antirăzboinică şi telegrame c prilejul u- dragostei'
u
folosit judicios potenţialul ţiilor pe care le executăm, conştiinţă al personalului nor evenimente ca, de e- studiouriio
xemplu, congresele parti­
tehnic, material şi uman vom fi aprovizionaţi în muncitor, îneît fiecare lu­ antifascistă din Capitală; 100 de.ani de delor, sărbătorirea zilei Premieră
al noii Secţii de întreţine­ mod corespunzător cu cele crător să acţioneze mai di­ sărbătorire a Zilei solidarităţii internaţionale de 1 Mai şi altele, cînd Bijuterii
re şi reparaţii Deva, prin necesare, la nivelul con­ namic şi responsabil pen­ 21,50 Tel,
atelierele sale de la Brad, tractelor stabilite, ne vom tru realizarea sarcinilor de a celor ce muncesc personalităţi marcante ale
mişcării socialiste inter- •
Hunedoara, Deva şi Petro­ spori contribuţia la reali­ plan, sporirea eficienţei şi LUNI,
şani, realizând la termene­ zarea sarcinilor de plan rentabilităţii întregii acti­ istorice a proletariatului. cartierul Fabric, unde a naţionale au semnat ar­
le prevăzute şi de bună ale judeţului. vităţi. Colectivele noastrs „Crearea în 1893 a Parti­ avut loc adunarea închi­ ticole în presa socialistă * 19,0C
din România. La aceasta
calitate lucrările de revi­ Direcţiile noastre de sînt ferm hotărâte să în­ dului Social-Dcmocrat al nată zilei de. 1 Mai, du­ se adăugau întrajutorarea 19,25 Indu
zii, reparaţii şi întreţinere, acţiune sînt, în con­ tâmpine Ziua internaţiona­ Muncitorilor din România pă care s-au îndreptat cu reciprocă în susţinerea mc priorii
asigurînd, astfel, fluenţă şi tinuare, multe şi im­ lă a muncii, cea de a 45-a — arăta tovarăşul Nicolae toţii spre Pădurea Verde acţiunilor revendicative Ştiinţa p
eficienţă transporturilor. portante, în consens cu aniversare a actului istoric Ceauşescu — constituie din apropiere, la petre­ în timpul grevelor care 20,10 Ctit.
Menţionez că în această prevederile mobilizatoare de la 23 August 1944 şi un moment dc însemnă­ cerea cîmpenească. Apro­ s-au desfăşurat în acei de aur *
importantă activitate mai de plan ale unităţilor eco­ Congresul al XlV-lea .al tate istorică în dezvolta­ ximativ 500 de muncitori ani, sprijinirea emigranţi­ mtf \ c
mult de 00 ia sută din re­ nomice, îndeosebi ale ce­ partidului cu. rezultate cît rea luptelor sociale în clujeni au sărbătorit, de lor revoluţionari ruşi, po­ foii ic i
perele şi piesele de schimb lor din domeniile priori­ rriai bune în. producţie. ţara noastră, în organi­ asemenea, ziua dc 1 Mai lonezi, bulgari, refu­ craţia mu
voluţionar
zarea clasei muncitoare cu o petrecere cîmpe­ giaţi pe teritoriul pa­ 21.20 Din
pe plan naţional, începu­ nească în pădurea de la triei n o a s t r e , pu­ lului • 2
tul afirmării sale în prin­ marginea oraşului. blicarea de articole în resc eu ţii
cipalele probleme care Sărbătorirea zilei de 1 presa de peste hotare, de nip e 2'
frămîntau viaţa politică Mai era de acum un solidarizare cu acţiunile
a societăţii din acea vre­ drept cîştigat de clasa muncitorimii române.
me". muncitoare, _ care, în a- .pesfăşurarea sărbătoririi
Crearea P.S.D.M.R. va ceastă zi, afirma obiecti­ zilei de 1 Mai în acei ani
constitui un reviriment şi ve mereu mai largi şi mai a demonstrat burgheziei
pentru cadrul de orga­ profunde, acordînd un loc şi slujitorilor ei că mun­ DEVA :
nizare şi desfăşurare a de seamă manifestării citorimea reprezintă o în Vestul
întrunirilor şi manifesta­ splidarităţii cu năzuinţele forţă aşezată pe poziţiile trla); t,
(Arti
ţiilor muncitoreşti de 1 proletariatului internaţio­ hotărîte de luptă pentru mea Muzi'
RA:
Mai. în mod fericit, cam­ nal. apărarea şi cucerirea re­ (Modern .
pania de pregătire a zilei Prin organizarea de vendicărilor sale, că mun­ negrului
de 1 Mai 1893 va începe manifestări deschise, prin citorimea nu va renunţa dern —
(Flacăra);
imediat după Congresul dîrzenia cu care munci­ la luptă, chiar dacă va Chiriţa în
1 al partidului. torimea şi-a apărat dezi­ avea de înfruntat cele Noaptea i
(7
Manifestul publicat de deratele, sărbătorirea zi­ mai aspre încercăiâ. în ză-mă Noicml
do
Consiliul General al lei muncii a fost o expe­ întreaga perioadă care a (Unirea); •
P.S.D.M.R. la 11 aprilie rienţă pentru proletaria­ urmat, munca efectivă a netou II (•
1893 chema muncitorimea tul român în lupta cu cluburilor ţi a cercurilor CAN: Mi
farul);
Li
să manifeste „la 1 Mai, forţele reacţionare, expe­ muncitoreşti nu a stag­ dintre de.
subliniind încă o dată rienţă care avea să se nat. De acum înainte ac­ PE n ' '.A:
caracterul * internaţiona­ contureze tot mai puter­ tivitatea avea să se des­ gn Ch
rcsc,,
A>
\ Ţesătorii! «le mătase Deva. list al mişcării. In ziua nic în anii următori. făşoare în jurul Clubului tonul păr
so­
conomico-sociale ale ora­ î-t Locul l în întrecerea sec­ de 1 Mai, masele de Din întreaga orientare central al muncitorilor resc); UR.
din
cadrul
cialistă
şului Simeria, elevi, cetă­ ţiei (csătorie a fost ob­ muncitori din Bucureşti, şi activitate a mişcării din Bucureşti şi al unor gul tău,
ţeni de toate vîrstele par­ t ţinut de formaţia de ţe­ răspunzînd apelurilor lan­ noastre muncitoreşti res­ cluburi importante din BRAD: P
_
Kong
zona
a 11-a
din
ticipă zilnic la acţiunile \ sătoare sub îndrumarea n- sate, s-au îndreptat spre piră ideea solidarităţii in­ ţară. GURABA1
aflată
patriotice menite să ofere .futorulut de maistru locufâle de adunare. Un ternaţionale, a unităţii în Dr. MIRCEA VALEA variantă
ORĂŞTIE
H SCHIMB DE EXPE prospeţime şi frumuseţe Silviu Tabac. Ilong Kon
RIENŢĂ. In ‘ organizarea localităţii in care muncesc t te păcate
Consiliului municipal al şi trăiesc. Astlel, in zona \ GEOAGIU
sindicatelor Petroşani şi blocurilor nr. 18-21 din La m abundentăde lapte, la ceilalţi... de vorbe şi angajamente neonorate! de la I
(Centrul
Comitetului sindicatului de Piaţa Unirii este in curs l > creaţie „
la întreprinderea minieră de amenajare un parc, pe t nici"); H
Dilja, in ziua de 7 aprilie strada Atelierele Centrale (Urmare din pag. 1) hotărîrea conducerii unită­ cumpără şi-l aduce... cu tiv de 94 vaci în lactaţie care zl rr
(Dacia);
a.c. a avut loc un schimb se pregăteşte un teren pro­ \ ţii şi a colectivului- fermei ţîrîita. S-au plătit pînă a- s-au realizat în jur de 30 Bărăganu!
de experienţă cu tema „În­ pice efectuării lucrărilor a- că, deşi nu a reuşit să-şi zootehnice (şef de fermă, cum peste 400 000 lei pe litri zilnic (? !). Deci 0,3 Păstrcaz.ă-
trecerea socialistă - co­ gricole (la care s-au an­ asigure necesarul dc fura­ ing. Ri.ta Drăgan) de a con­ finul cumpărat de la parti­ litri pe cap de vacă mul­ tru tine
dru optim de educare re­ gajat elevii liceului indus­ t je la nivelul prevăzut, to­ tinua pe linia bunelor re­ culari — 145 tone. In fe­ să ! tură şl c
României'
voluţionară, de afirmare a trial), iar de-a lungul şose­ tuşi, prin bună gospodă­ zultate. bruarie s-a terminat şi si­ Cauzele nu trebuie cău­ Egreta d
iniţiativei muncitoreşti, a lei naţionale dinspre Sin- t rire şi o furajare raţiona­ Să vedem cum se pre­ lozul. Aşa că mai sînt în tate, prea departe. Ele re­ şui); ILL
ţii săi, T
întregului potenţial uman". tuhalrn spre Orăştie s-au lă acestea au reuşit să sa­ zintă lucrurile la C.A.P. depozitul furajer cam 250 zidă în însuşi modul în
Au participat membri ai înlocuit pomii uscaţi şi au î tisfacă nevoile unităţii, fă­ Hărău. Din cele 500 bovine tone de paie. Şi C.A.P. care şeful fermei, inginerul
activului sindical din mu­ fost plantaţi peste 600 de \ ră să fie ■ necesare cumpă­ planificate să le realizeze Hărău a primit de la în­ Petru Mîrza, conducerea
nicipiu, preşedinţii comite­ pomi ornamentali şi gard i rări. Cel mai elocvent e- în acest an, unitatea deţi­ ceputul anului şapte tone unităţii (preşedinte Petru
telor sindicatelor din uni­ viu. in fruntea acestor ac­ xemplu al modului respon­ ne acum un efectiv total de tărîţe şi peste 28 tone Dalie) înţeleg să se impli­
tăţile miniere ale Văii Jiu­ ţiuni se alia, permanent, \ sabil în care conducerea de 465 capete. Din aces­ de borhot de bere. Deci, ce în bunul mers al tre­ Pentru
lui, reprezentanţi ai comi­ deputaţii Emil Moguţ, Pe­ \ fermei şi a unităţii acţio­ tea, 200 de capete îl re­ nu se poate plînge că a burilor ■ în zootehnie. fi predoi
siilor pentru organizarea tru Lădaru, Octavian Po- nează în zootehnie îl dă prezintă matca. S-au obţi­ fost dezavantajată. Dimpo­ Trebuie să se înţeleagă cu cerul
întrecerii socialiste şi ge­ dosu, Doina Bădina, llin- \ însă evoluţia producţiei de nut pînă acum 94 de viţei trivă. Deci furaje au fost, clar că discuţiile în con­ Pe alocu
neralizarea experienţei po­ ca Nistor. \ lapte marfă. Astfel, dacă din 170 prevăzuţi. Pentru chiar mai multe ca la Bîr­ tradictoriu, şicanele şi cer­ care vor
de averi
zitive. HI DIG CONTRA INUN­ \ în luna februarie s-a ob­ efectivul de bovine şi cele său, baza materială (ne re­ turile nu duc la îmbunătă­ descărcă
@ BLOC ÎN CONSTRUC- DAŢIILOR. La Baia de Criş, ţinut o medie zilnică de' aproximativ 1 000 de ovine ferim la adăposturi, incin­ ţirea activităţii. Nici anga­ ales în
JIE. Lucrători ai Districtu­ pe Crişul Alb, in avoI de \ 130—140 litri de lapte mar­ cu care s-a intrat în sta- ta fermei ş.a.) este mai jamentele formale şi pro­ a zonei,
slab la
lui din Brad. al O.G.A. De­ decantorul de steril, pe \ fă, în luna martie produc­ bulaţie, era prevăzut şă se bună ca la vecini. Anima­ misiunile, cît ar fi de pom­ torul ve
va au început la Bucu- malul drept se inalţă, pe \ ţia a crescut constant: 179 ' asigure în toamnă 480 to­ lele nu sînt cu mult mai poase. Ci doar munca res­ rile min
reşci construcţia unui bloc o lungime de 400 m, un litri în 10 martie, 234 litri ne de fibroase, • 1 900 tone rele. Nimic nu-i împiedica ponsabilă şi bine organi­ prinse î
grade,
de locuinţe cu patru apar­ dig de apărare a culturi­ \ în 15 martie, 291 litri în suculente şi 520 tone gro­ pe cei de la Hărău să se zată, hărnicia şi Interesul Intre 18
tamente şi luncţionaiităţi lor C.A.P. Rişca im potriva \ 20 martie, 400 litri în 30 siere. S-au asigurat 220 to­ ridice şi cu producţia de faţă de realizarea sarcini­
La mi;
sociale la parter. Locuin­ inundaţiilor. La construcţia \ martie, pentru ca, în 7 a- ne fibroase, 1 400 tone su­ lapte la. nivelul celor dc la lor de plan. Un cuvînt în dominur
ţele sint destinate lamilii- digului işi aduc contribuţia prilie, să ajungă la 420 li­ culente şi 600 tone grosiere. Bîrsău. Iată însă cum stau __această privinţă trebuie cerul
lor specialiştilor din comu­ lucrătorii Districtului O.G.A. tri de lapte la un număr Reţinem deci că s-au strîns lucrurile. în ianuarie şi ”să-l aibă şi comitetul co­ Izolat s
nă. La construcţia blocu­ si cetăţenii din comună. de 87 vaci în lactaţie. Fă­ in depozitele furajere cam februarie s-au Obţinut " în munal de partid, care are mai ale
aversă,
lui un preţios sprijin dau când un calcul reiese că se aceleaşi cantităţi de nu­ medie 100 de litri zilnic, obligaţia să intervină ener­ vente «
şi cetăţenii comunei. obţin aproape cinci litri treţuri ca şi la Bîrsău. Dar în martie, deşi au început gic şi prompt pentru re­ ce. Vi
' H PENTRU iNFRUMUSE- \ de lapte marfă pe cap de aici, „de bine" ce a fost fătările, p r o d u c ţ i a a dresarea situaţiei, întrucît moderai
u
Dimine:
JAREA ORAŞULUI. Oame­ vacă mulsă. Considerînd gospodărite s-au terminat, început să scadă vertiginos, ferma zootehnică din Hă­ (Meteor
nii muncii din unităţile e- că lucrurile sînt clare, nu încă din iarnă. Mai exact ajungînd ia 50 litri pe zi. rău are toate condiţiile să Adela ’
mai facem nici un comen­ din 10 ianuarie unitatea a Iar în primele cinci zile . devină un sector model de
tariu ci vom releva doar • rămas fără fîn, pe care îl din aprilie, de ia un efec­ organizare şi producţie,