Page 34 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 34
"•aer. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 1
Rolul statului în sistemul democraţiei muncitoreşti-rev<
TEMA : Creşterea rolului statului, al or pe această cale a construc 2. Conlucrarea perma damentală în sistemul or brie 1918 prin unirea Tran poporului
ţiei socialiste în ansamblul nentă între stat şi ganizării politice a socic- silvaniei cu România şi că de edif
ganismelor democraţiei muncitoreşti-revolu- său. Esenţa noilor structuri organismele demo taţii, statul constituie el în- s* formarea statului naţional cietăţi.
ţionare, înfăptuirea consecventă a principiu democratice pe care parti suşi, de altfel, o expresie unitar. In condiţiile socia
dul le-a edificat în viaţa craţiei muncitoreşti- practică a raporturilor de lismului, naţiunea a căpă Trt
lui construirii socialismului cu poporul, pen politică a societăţii româ revoluţionare mocratice, larg participati tat noi caracteristici, s-a profund
tru popor. Dezvoltarea naţiunii în socialism. neşti rezidă în faptul că ve pe care le instituie so realizat egalitatea în drep socială
toţi oamenii muncii, toţi
Transformările care au cialismul.
Politica partidului de asigurare a deplinei cetăţenii patriei au ace avut loc în toate domenii Perfecţionarea, în aceas turi între toţi fiii patriei, socialis
s-au înlăturat condiţiile e-
egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii Ro leaşi drepturi ceonomico- le vieţii economice şi so- tă perspectivă, a organis eonomice şi sociale ale ori -v-rca:
sociale, aceleaşi libertăţi, cial-politice, democratiza melor democratice ale sta căror discriminări naţiona î.rfaptU
mâniei. Schimbările profunde în structura dar şi aceleaşi îndatoriri. tului — Marea Adunare le. Pe această cale, „socia
socială a ţării, omogenizarea societăţii noas Constituie astăzi o realita rea procesului de conduce Naţională, consiliile popu lismul — sublinia secreta soci
re la toate nivelurile, dez
te de netăgăduit. a socie lare — este completată în rul generalul partidului, to Revoluţii
autoconducerii
voltarea
tre socialiste, făurirea, în perspectivă, a tăţii noastre manifestarea muncitoreşti s-au reflectat mod firesc de instituirea varăşul Nicolae Ceauşescu socialistă i
poporului muncitor unic. activă, în toate domeniile şi în procesul dezvoltării unui stil nou de muncă şi — a rezolvat în mod prin deschis cal
vieţii economico-sociale, a statului socialist, al afir a unui cadru participativ cipial şi definitiv problema de transfo
Strategia dezvoltării so struirea socialismului cu voinţei politice a clasei în activitatea organelor pu asigurării deplinei egalităţi economice
cietăţii socialiste româneşti poporul şi pentru popor muncitoare, a întregului mării plenare a rolului său terii şi administraţiei de în drepturi pentru toţi fiii ţat nu nur
include ca o componentă evidenţiază unul din prin popor, în cadrul creat de în conducerea politică a stat la toate nivelurile. patriei, fără deosebire de cietăţii în
esenţială a înfăptuirii unor cipiile fundamentale ale noile organisme democra societăţii. Statului socialist De mai multe legislaturi, origine socială. Considerăm şi evoluţia
transformări structurale în sistemului politic pe care tice instituite după Con i-a revenit şi îi revine alegerile de deputaţi în că toţi cetăţenii României, clasele soc
toate domeniile vieţii eco il edifică noua societate, gresul al IX-lea al parti pentru o lungă perioadă de Marca Adunare Naţională indiferent dc originea lor procesul
nomice şi sociale principiul acela potrivit căruia însăşi dului. timp menirea fundamenta şi în consiliile populare se naţională, mai apropiată direcţie f
unităţii dintre socialism şi rapacitatea transformatoare în spiritul concepţiei di lă de a asigura satisface fac pe baza depunerii mai sau mai îndepărtată, sînt acestor tiv
democraţie, al participării namice, înnoitoare care a rea echitabilă a intereselor multor candidaturi pentru cetăţeni cu drepturi egale, prezintă a
nemijlocite a oamenilor a partidului, a statului so orientat activitatea parti economice, sociale, cultu un loc de deputat. Carac care au răspunderea comu icre a rolm
muncii, a întregului popor cialist se află strîns legată dului în ultimii 24 de ani, rale ale tuturor categorii terul democratic al acestor nă dc a asigura înfăptui sci muncit
ia elaborarea şi înfăptuirea de participarea largă a oa la nivel naţional au fost lor de oameni al muncii, organisme este asigurat — rea neabătută a programe conducător
politicii partidului de edi menilor muncii — în cali instituţionalizate ca orga ale întregului popor. Se aşa cum sublinia tovarăşul lor de dezvoltare ceonomi- de forţă
ficare a societăţii socialis tate de proprietari ai în nisme democratice larg re afirmă în acest context tot Nicolae Ceauşescu în Ex co-socială, de făurire a so progresului
te multilateral dezvoltate tregii avuţii naţionale şi prezentative Congresul con mai puternic latura orga punerea din 28 noiembrie cialismului şi comunismu social.
în patria noastră. Relevînd deţinători ai puterii poli siliilor oamenilor muncii nizatorică a activităţii sta 1988, — de dezbaterea lar lui pe pămîntul României". Clasa mi:
importanţa deosebită a tice în stat — la elabo din industrie, construcţii, gă de către oamenii mun Marile realizări din anii mânia s-a
dezvoltării democratismului rarea şi înfăptuirea tuturor transporturi şi circulaţia tului, de conducere unita cii a celor mai importante construcţiei socialiste, în clasă asup
noii orînduiri, ca o premi hotăririlor care privesc mărfurilor, Congresul con ră a activităţii economico- proiecte de legi şi hotă- florirea fără precedent a mijloace d
să esenţială a înfăptuirii dezvoltarea societăţii noas siliilor de conducere ale sociale în vederea dezvol rîri, asigurarea unui larg tuturor zonelor şi localită tr-o clasă :
cu succes a programelor de tre. unităţilor agricole socialis tării multilaterale a patriei, schimb de opinii şi a par ţilor ţării au asigurat ridi ţinătoare
progres economic şi soci il Definirea partidului ca te, al întregii ţărănimi. orientării construcţiei so ticipării active a celor ce carea continuă a nivelului mijloace c
în etapa actuală de dez centru vital al întregii so Congresul consiliilor popu cialiste potrivit principiilor muncesc la conducerea ac de civilizaţie al întregii ţării, aflaţi
voltare, tovarăşul Nicolae- cietăţi exprimă în acest lare judeţene şi al pre fundamentale ale teoriei tivităţii economice şi so naţiuni. Tocmai pe baza a- socialistă ;
Ceauşescu sublinia în ex cadru importanţa hotărî- şedinţilor consiliilor popu revoluţionare, idealurilor ciale, în toate domeniile. cestor realizări, a dezvol por, 'la
punerea la forumul demo şi bc. fici
cratic din luna noiembrie toare a exercitării rolului lor muncii
1988 : „Dezvoltarea largă a şi funcţiilor sale în siste Consuifafie în sprijinul participanţilor la învăiămîntul forţă socia
formelor democratice dc mul conducerii politice a in societăţi
conducere, participarea tu societăţii noastre socialiste. muncitoare
turor claselor şi categorii Partidul, sublinia tovară poiifico-ideologic de partid derea şi ir
lor sociale, a întregului şul Nicolae Ceauşescu, că a ţării,
popor la conducerea tutu reprezintă nucleul în jurul prez- j t m
ror ramurilor de activii ite, căruia gravitează întreaga lare municipale, orăşeneşti clasei muncitoare, ale tu Caractcrul democratic, u- tării echilibrate, armonioa măi.ite din
la elaborarea politicii in societate şi de la care şi comunale, Congresul e- turor celor ce muncesc. nitar al activităţii orga se a economici naţionale, laţiei activ
terne şi externe constituie radiază energia şi lumina ducaţiei politice şi al cul Finalitatea socială a con nismelor statului socialist s-a putut asigura dreptul creştere se
factorul fundamental pentru ce pun în mişcare şi asi turii socialiste, Congresul ducerii unitare, planificate este asigurat, de asemenea, la muncă, la învâţămint, din punct c
edificarea cu succes a noii gură funcţionarea întregu ştiinţei şi învăţămîntului. a vieţii economice şi so de reglementarea prin lege ştiinţă şi cultură pentru ric, cit şi
orînduiri sociale". lui angrenaj al orinduirii Fiecare din aceste foru ciale în socialism este şi a tuturor sectoarelor de toţi cetăţenii ţării, fără pregătire ]
Socialismul a rezolvat in socialiste". muri alege consilii naţio trebuie să fie în perma activitate, de supremaţia deosebire de naţionalitate, stituie con
mod radical problema fun nale, care asigură condu nenţă stabilirea unui raport legii, ca emanaţie a voin s-a consolidat baza econo înaintării •
damentală a democraţiei — Pornind dc in conţinu cerea activităţii între con optim între înflorirea vie ţei politice a întregului po mică a deplinei egalităţi în tre pe cale
problema proprietăţii tul nou al relaţiilor socia grese. ţii materiale a societăţii şi por. „în întreaga operă de drepturi a tuturor fiilor economii s
creînd astfel premisele o- le de producţie, de la Aceeaşi largă participare creşterea calităţii vieţii în construcţie socialistă, în patriei, a participării hu ne, a dezv
biective ale egalităţii in caracterul democratic al la conducerea democratică tregului popor, asigurarea deosebi după Congresul al la înflorirea civilizaţiei ma fii conţinu
drepturi între toţi membrii organizării conducerii so a activităţii este instituţio- unei înalte eficieviţe a ac IX-lea al partidului — sub teriale si spirituale a ţării. socialiste,
societăţii, premisele trans cietăţii noastre, partidul a nalizată la nivel local şi tivităţii economico-sociale, linia în acest sens tovară Aceasta dă, în ultima in dezvoltării
formării radicale a între acordat şi acordă în acest la nivelul unităţilor ecouo- orientarea şi valorificarea şul Nicolae Ceauşescu —, stanţă, conţinut concret dustrici —
gului ansamblu de relaţii cadru o atenţie deosebită mico-sociale. Astfel, numai deplină a potenţialului de am pornit de la necesita principiilor democratice ale sens secr
sociale şi economice, pre asigurării condiţiilor orga progres al fiecărui dome tea reglementării prin lege egalităţii în drepturi şi în al partidi
cum şi ale instituirii unor nizatorice şi politico-edu- în industrie, construcţii, niu in concordanţă cu in a întregii organizări şi Nicolae Ce
transporturi şi in alte sec
forme democratice noi de cativ.e necesare participării toare ale economiei, în în teresele si valorile de an funcţionări a statului, a datoriri a tuturor cetăţeni punere
participare la conducerea treprinderi, fabrici şi sec samblu ale societăţii. vieţii economico-sociale, a lor patriei. Teza construirii 1988 a
societăţii. Transformarea active a maselor, a între ţii funcţionează 4 041 con Tezele şi aprecierile cu tuturor sectoarelor de acti socialismului cu poporul şi cunoscut o
1
structurală a relaţiilor ' de gului popor la conduce prinse în Expunerea secre vitate". pentru popor — sublinia nuă. S-a ri
proprietate în socialism a rea societăţii. silii ale oamenilor mun tarului general al partidu Statul, organismele sale în acest sens tovarăşul pregătire ^
cii, C|U peste 79 700 mem
condus, între altele, la Sistemul organismelor bri. lui la forumul democratic îşi amplifică funcţiile de Nicolae Ceauşescu — nu fesională,
reprezintă o noţiune ab
democratice
t ra n sfor măr j se m n i fi ea l i ve participative din luna noiembrie 1988 consultare democratică, de stractă, generală, ci o rea t urată — a
1
în caracterul şi funcţia ? a cunoscut in aceşti ani o Conceptul românesc de îmbogăţesc concepţia ştiin mobilizare a experienţei şi oii. După
statului socialist, prin ex continuă şi dinamică evo autoconducere muncitoreas ţifică a partidului nostru litate a democraţiei noas strat eu ]
tinderea bazei sale sociale, luţie, marcată dc institu că şi formele instituţiana cu privire la esenţa, rolul iniţiativei oamenilor mun tre munci toroşti-re voi uţio- adevăratul
prin realizarea unităţii dc irea principiului muncii şi le de conducere democra şi funcţiile statului socia cii în elaborarea şi adop nare, a faptului că toţi ce clasa mu iu
tarea reglementărilor lega
interese fundamentale a e conducerii colective la toa tică din ţara noastră au dat list ea expresie a puterii le, în procesul conducerii tăţenii patriei, fără deose plinit şi î
tuturor claselor şi catego te nivelurile de activitate in ultimele două decenii politice a celor ce mun unitare, planificate a între bire de naţionalitate, de eu cinste
riilor sociale. Experienţa dc perfecţionarea organis un conţinut mai profund cesc, cu privire la necesi gii vieţi economico-sociale. convingeri, acţionează in socială coi
construcţiei socialiste pro melor democratice ale procesului de democratiza tatea întăririi rolului orga Pc de altă parte, organis deplină unitate, spre binele (regii socii
bează cu puterea faptelor statului socialist, de îm re a vieţii social-politice, nelor de stat şi al organis mele autoconducerii mun .şi bunăstarea întregii na Dezvolta:
că proprietatea socialistă binare a activităţii organis asociindu-i în mod nemij melor democratice de con citoreşti se află în perma ţiuni, spre înflorirea conti socialiste
asigură egalitatea tuturor melor de stat cu autocon- locit răspunderea pentru ducere, în spiritul centra nenţă în faţa cerinţei de nuă a civilizaţiei şi întări a produs,
membrilor societăţii în buna gospodărire a părţii lismului democratic, al con rea independenţei patriei schimbări
raport cu mijloacele de ducerea muncitorească prin din avuţia naţională în ducerii planificate a între a-.şi perfecţiona propfia' ac noastre. Aceasta constituie structura -
producţie, instituie in toa crearea şi îmbogăţirea con credinţate spre administra gii activităţi pe baza pla tivitate, de a-şi asuma râs. cea mai puternică, forţă pc mii sub ini
te formele de relaţii so tinuă a atribuţiilor consi re şi dezvoltare. nului unic de dezvoltare punderi sporite în procesul care o reprezintă astăzi na. tori cu acţ
ciale, culturale şi politice liilor oamenilor muncii şi Referindu-se la experien econom ico-socinlă. „Viaţa, îndeplinirii sarcinilor de ţiunea noastră. au fost pi
raporturi egale şi solicită ale adunărilor generale, ţa acestor instituţii repre practica dezvoltării sociale plan, al realizării progra In Expunerea la forumul montare a
în acelaşi timp participa ca organisme de conducere zentative ale democraţiei — sublinia în acest sens to melor de dezvoltare eco- democratic din luna no r ii socialis
rea democratică a tuturor cu caracter larg participa directe, tovarăşul Nicolae varăşul Nicolae Ceauşescu nomico-socială a ţârii. în iembrie 1988 se evidenţia vizării agr
celor ce muncesc la con tiv, instituirea forumuriloi Ceauşescu arăta: „Avem — pun în evidenţă lipsa tre acestea, în spiritul ză în acest spirit adevărul 77ţa de a
ducerea societăţii. Pe te naţionale ale oamenilor un sistem larg democratic de fundament ştiinţific şi aprecierilor tovarăşului că problemele ridicării ni roşelor de
meiul trainic al proprietă — consilii muncitoreşti, or caracterul profund eronat Nicolae Ceauşescu, un loc velului de trai material şi num citoare
ţii socialiste, dezvoltarea muncii pe diferite domenii ganisme judeţene, consilii al tezelor potrivit cărora cu totul deosebit ocupă spiritual al oamenilor mun şi ale înti
armonioasă a întregii eco de activitate .şi a organis naţionale pe domenii, con ar trebui să se limiteze înfăptuirea programului de cii, al fiecărui cetăţean nu cietăţi spre
nomii naţionale, a tuturor melor permanente ale aces grese şi conferinţe naţio sau să se renunţe la rolul modernizare, care are un diţiilor coi
zonelor ţării a avut şi are tora, generalizarea şi per nale periodice, care, în cei şi funcţiile statului în con rol hotărî tor pentru creşte se rezolvă şi nu se pot re şi prosperi
consecinţe importante în fecţionarea noului meca aproape 20 de ani de func ducerea activităţii ceono- rea productivităţii, a cali zolva decît o dată cu dez re demnă
planul bieţii politice a so nism economico-fi nan ci ar, ţionare, şi-au dovedit pe mico-sociale. Trebuie spus tăţii şi competitivităţii, voltarea generală a ţării, tre în Iun
cietăţii, al accesului tu bazat pe autoconducerea deplin justeţea şi superio că, dimpotrivă, complexi pentru atingerea tuturor o- cu ridicarea bunăstării ma nă nu însi
turor oamenilor muncii, muncitorească şi autoges- ritatea. Trebuie să acţio tatea evoluţiei viitoare a biectivelor actualului cin teriale şi spirituale a po dispariţia
fără nici o deosebire, la tiunea unităţilor economi năm pentru perfecţionarea societăţii şi aplicarea con cinal. porului nostru, în general. rilor ce di
exercitarea drepturilor şi ce. în continuare a activităţii ştientă a legităţilor dezvol Ca realitate vie a socie două clase
îndatoririlor cetăţeneşti, ia Preocuparea neabătută acestora, pentru ca, înce- tării sociale impun perfec 3. Dezvoltarea naţiunii tăţii româneşti contempo ale societî
conducerea societăţii. ca întreaga politică a parti pînd cu adunările generale ţionarea continuă a activi în socialism. Asigu rane, condiţie esenţială a Progresu
tăţii de conducere in toate
ţămîntului
1. înfăptuirea consec dului să fie expresia au ale proprietarilor, produ rarea deplinei egalităţi forţei şi trăiniciei tuturor noastră, e;
cătorilor şi beneficiarilor, domeniile".
realizărilor noastre, unita
ventă a principiului tentică a intereselor clasei cu consiliile oamenilor Creşterea rolului statului în drepturi pentru tea de voinţă şi aspiraţii şi modern
construirii socialismului muncitoare, ale poporului, muncii şi celelalte organis în înfăptuirea obiectivelor toţi cetăţenii României a întregului popor probea şi agricull
a determinat, o dată cu
cu poporul, fiecare nou stadiu atins în me, să se asigure dezbate sociale şi economice ale ză la scara istorici realis produs n
în România, dezvoltarea
rea largă a problemelor, noii orînduiri nu limitează
pentru popor dezvoltarea societăţii, per stabilirea măsurilor în ve manifestarea democratică naţiunii şi formarea stalu mul şi justeţea politicii structura
promovate de partidul nos
intelectual
Teza eu valoare princi fecţionarea concomitentă a derea realizării în viaţă a a voinţei politice a mase lui naţional unitar aU cu tru, capacitatea sa de a rea rolulu
pială care stă la baza ac formelor democratice de tuturor programelor şi ho lor, ci, dimpotrivă, o sti noscut un lung proces is mobiliza, organiza şi con organizare
tivităţii partidului : con conducere şi dinamizarea tăririlor". mulează. Ca instituţie fun toric, încheiat la 1 decein- duce energiile creatoare ale producţiei