Page 42 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

//W
1
I EL
■a 19,C
19,25 Pc
luirii n<
grare a
nica lupi
voluţionc
Zgura cmc- rezulta clin dar, reuşim să extragem
procesul rle elaborare a fVfetaS din zgură de oţeiarii din zgurile de oţelurii 37 De la o idee simplă... Laureaţi n
ţ i o
n
a
metalului clin Combinatul la sută metal util, adică nânic
siderurgie Hunedoara era le înregistrăm în prezent Adrian Miclea, Elena Mol- mii de tone în fiecare La întreprinderea de feţei active a covorului, artistic.
haldată în vecinătatea u- — continua ideea sing. dovan, macaragiştii Euge­ lună. Am ajuns astfel la lianţi Deva există, în datorită forţei de impact, On Dai'
studiouri
zinei de laminoare, con­ Vasile Crişan, şeful forma­ nia Panou, Paraschiva Tu- concluzia că menţinerea total, pe diferite fluxuri, în cel mult 6 luni banda Corceam
stituind doar forme... arti­ ţiei de lucru de la insta­ dor ş.a. nivelului actual de pro­ productive, circa 10 km de transportoare era uzată. ■ 21,50
bandă transportoare. „Este
ficiale de relief în peisajul laţia de recuperare a me­ Din discuţia pe care am ducţie va duce la amor­ de la sine înţeles — nc-a Dispozitivul construit de
municipiului. O dată cu talului din zgurile de oţe- purtat-o în continuare cu tizarea investiţiei făcute declarat tovarăşul inginer noi are o formă conică-
punerea în funcţiune a lurii. Depozităm şi astăzi maistrul Marin Mîndruţ, cu această instalaţie în cel Cornel Sav, şeful atelieru­ inversă şi este montat în
instalaţiei de recuperare a zgură în haldă, însă numai secretarul organizaţiei de mult cinci-şase ani. Dar lui calcar —, această can­ interiorul pîlniei, prins SELEC'
metalului din zgurile de după cc, în prealabil, partid de aici, am reţinut pe noi ne preocupă per­ titate mare de covor de rigid în două părţi. Pia­ CltAMm
tra de calcar cade pe acest
progrnnu
oţel Urii — prima de acest „scoatem" aproape întrea­ — cu titlu de experienţă — manent creşterea randa­ cauciuc utilizată în între­ dispozitiv, apoi ricoşează ltăspundi
K
lor
;
fel din metalurgia româ­ ga cantitate de metal util gîndirea economică ma- mentului şi diversificarea prinderea noastră ne o- destul dc încet pe pereţii ştiri ; 10
nească —, „deşeurile" de activităţii productive. La bligă la o grijă sporită pîlniei concasorului şi a- zători ! 11,1
ştiri;
pînă atunci s-au dovedit COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA această dată, în studiu faţă de întreţinerea şi junge pe covorul de cau­ tră; n,3
a fi, de fapt, resurse pre­ propriu avem sporirea efi­ exploatarea căilor de ciuc cu o forţă mult ră; 12,00 ş
transport, în scopul pre­
12,05
ţioase de materii prime cienţei procesului de sepa­ lungirii duratei de folo­ atenuată. XX ; 12,
folclorul i
pentru secţiile producă­ pe care o conţine. Pen­ tură cu care este tratată rare, pj'in îmbunătăţirea sinţă a materialelor şi — Cum aţi ajuns la po- l la 3 ;
toare de metal. tru aceasta, pe estacada activitatea de producţie parametrilor funcţionali ai in icră
Selccţiun
— începutul activităţii de depozitare efectuăm din secţie. staţiilor. De asemenea, re­ 15,10 Oili
10,00
noastre a fost timid, re­ separarea scoarţelor şi — Secretarul general al cuperăm din zguri nu doar ÎNTREPRINDEREA DE LIANŢI DEVA Audienţă Ila
zultatele fiind şi ele puţin scursurilor metalice de partidului, t o v a r ă ş u l metal, ci şi refractare. Ast­ Metafore
lSuletln
concludente — menţiona zgura afinată, bucăţile de Nicoiae Ceauşcscu — sub­ fel, bucăţile de cărămidă instalaţiilor respective. De ziţia cea mai eficientă a Radiogaz
ling. Mihai Şoimoşi, şeful • metal „curat" fiind în­ linia interlocutorul nos­ şamotă le expediem în­ la aceste imperative am dispozitivului ? 17,35 Te
m
patria
secţiei valorificarea zgurii cărcate direct in troci şi tru —, a accentuat din nou, treprinderii din Baru, iar pornit noi, cei din ate­ — Iniţial, l-am montat serii; :
dv. ; 22
şi deşeurilor metalice. Teh­ expediate oţelăriilor, iar în timpul recentei vizite cele bazice, din import, lierul calcar,' atunci cînd mai jos, foarte apropiat oră; 23,
nologia nouă ne-am însu­ agabariţii îi dirijăm spre de lucru în judeţul nostru, le coneasăm în secţia noas­ am propus şi realizat o de banda transportoare, tic ; 23,1
zic»’’ ‘ •
şit-o, practic, din mers. Cit prelucrare în sectorul Băiţa. la întîinirea cu membrii tră şi le livrăm ca mate­ soluţie de micşorare a dar unghiurile de schim­ tir !
rle bine am reuşit acest Zgura astfel rămasă intră consiliului oamenilor mun­ rial de ştampare a rinelor uzurii covoarelor de cau­ bare a direcţiei de cădere
tucr o dovedeşte faptul ciuc în zona concnsoare- nu erau cele mai potri­
u la prelucrare în instalaţie, cii din combinat, asupra la oţelăriile din C.S. Hu­ icj«
că, deşi colectivul a cres­ care constă într-un circuit necesităţii folosirii la ca­ nedoara. In felul acesta lor". vite şi conduceau la spo­
cut numericeşte doar eu — Cum aţi numit solu­ rirea forţei izbiturilor sau
DEVA:
20 la sută faţă de 19153, de benzi transportoare, pacitate a instalaţiilor şi ne aducem şi noi o mo­ ţia tehnică respectivă ? la înfundarea pîlniei. A- citor (P
utilaje de concasare şi utilajelor din dotare şi destă contribuţie la efor­ II (Arta)
nivelul producţiei reali­ — Foarte simplu : „Dis­ tunci am recalculat totul 5 A 'Uucta
zate anul trecut a sporit ciuruire, staţii de separare valorificării depline a tul siderurgiştilor combi­ pozitiv de protecţie bandă şi am ajuns, credem noi, - <rn —
vîlllUl V
cu 100 la sută în raport magnetică. La întreţine­ resurselor de materii prime natului de a uşura efor­ transportoare". Şi vreau la poziţia optimă. U); Zeec
să menţionez că ideea a
— Cît „trăieşte" acum
eu cea obţinută în ultimul rea .şi exploatarea acestei şi materiale existente. Co­ tul valutar al statului, venit — aşa cum se în- banda transportoare ? seriile
PETROŞ
an al cincinalului trecut. instalaţii îşi dovedesc muniştii, toţi cei ce mun­ reintroducînd în circuitul tîmplă -dc obicei — după (Pnrîng)
— Perfecţionarea or­ vrednicia electricienii Con­ cim în . această secţie productiv importante can­ acumularea, în timp, a — Vechiul sistem o uza, mea (7
Dorado
ganizării muncii, dublată stantin Chirilă, Maria ne-am făcut, cum este tităţi de materiale refo- unor experienţe de pro­ cum am spus, în cel mult (Unirea)
şase luni. Acum, prin
de însuşirea temeinică a Gruiţă, lăcătuşii Teofil firesc, anumite calcule pri­ losibilc. ducţie, după ce ne-am dispozitivul amintit, func­ taţia (<
CAN :
tehnologici constituie „se­ Ciurtin, Aurel Cristescu, vind eficienţa muncii pe (Euceafi
cretul" succeselor pe care tehnologii Elena Pancu, care o desfăşurăm. Aşa­ DAN MIRCESCU izbit de o serie întreagă ţionarea covorului dc cau­ Ilustrate
de necazuri provocate de ciuc este prelungită la cîmp (7
EA :
ruperea prematură a co­ circa 10 ani. (Muncit.
Şapte ţ
voarelor de cauciuc şi, im­ — Se poate extinde a- BRAD :
(Steaua
Atelierul de confecţii rea eficienţei producţiei plicit, creşterea cheltuie­ ccaslă experienţă ? BARZA
metalice nr. 2 din cadrul Racord la ■ ■■ eficienţă ţin şi realizările obţinute lilor de producţie, cu con­ — Da, ca idee. însă (Minerul
întreprinderii mecanice în utilizarea c simţ gos­ secinţe defavorabile asu­ proiectarea dispozitivului sa-ţi vc
u
Orăştie a avut, pînă nu podăresc a materialelor. ne (Pat
pese-*. (
demult, aşa cum arată şi ara considerat oportună re­ recheş, Silviu Păsculescu, Din „căzăturile" (bucăţi pra eficienţei întregii ac­ şi fixarea înălţimii, a un­ GE V
denumirea, o activitate profilarea activităţii ini­ sudorii Constantin Gorcea, mici de 20—30 ramp sau tivităţi. ghiurilor optime de cădere bit ,C
productivă cu un anumit ţiale pe confecţionarea de Sofia Rezoare ş.a. au de­ fîşii) rezultate în urma — Pe scurt, vă rugăm trebuie să se facă la faţa ră şi c,
specific şi, anume, exe­ containere de diferite ti­ terminat creşterea produc­ trasării şi tăierii metalului să ne spuneţi în ce constă locului, în funcţie de du­ Românii
Muzica
cutarea de confecţii meta­ puri pentru transportarea tivităţii muncii cu 40 la se executa piese şi repere dispozitivul de protecţie ? ritatea şi dimensiunea bu­ (Dacia) ;
şi depozitarea materiale-
sută faţă de cea realizată
ţă la 1
lice necesare nevoilor cum sînt gusee, plăcuţe de — Este extrem de sim­ I’icdone
proprii ale unităţii şi fixare, bride, colţare ş.a., căţilor de rocă, de alte (Centrul
onorării comenzilor unor ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ ORĂŞTIE necesare la echiparea con­ plu. La concasorul gira­ caracteristici specifice lo­ creaţie
parteneri din judeţ şi clin teinerelor sau altor pro­ toriu, conform tehnologiei cului de muncă. Doresc nici); !
(Muroşu
ţară. duse realizate în atelier, şi proiectului pe baza că­ să mai adaug că realiza­ dintre ■
— Pînă în decembrie lor. Beneficiind de un ia executarea confecţiilor în acest fel, adică în mod ruia s-au executat instala­ rea practică a dispozitivu­
.mul trecut — arăta sing. colectiv bun, omogen, in metalice, la acest indicator practic, micul dar destoi­ ţiile, calcarul cu granula­
Gheorghe Sas, şeful atelie­ care comuniştii deţin pon­ reuşind, în prezent, să nicul colectiv al atelieru­ ţi» de pînă la 300 mm este lui despre care am dis­
rului, combinatele siderur­ derea numerică, am reuşit cutat aparţine formaţiei de
gice din Hunedoara şi ca, într-un interval de deţinem recordul pe în­ lui demonstrează marele prevăzut să cadă liber pe muncitori condusă de mais­ Nume)
avantaj pe care îl prezintă
Călan, I.M.M.R. Simeria, timp relativ scurt, să a- treprindere, cu 32 000 de adaptarea producţiei la covorul de cauciuc — prin trul principal specialist tragerea
„Plafar" Orăştie ş.a. ape­ daptăm producţia la ce­ lei pe om al muncii şi an. interiorul pîlniei conca­ Gheorghe Iluh, din cadrul I USD :
lau la serviciile noastre rinţele creşterii continue De această nouă acti­ cerinţele actuale ale efi­ sorului — de la o înălţi­ Extr.
atunci cinci aveau nevoie a eficienţei — sarcină sub­ vitate de confecţionare a cienţei şi rentabilităţii. me de 6 na. Tocmai acest atelierului nostru. 10, >13.
dc confecţii metalice uni­ liniată în repetate rînduri conteinerelor şi de creşte­ MIRCEA DIACONI) fapt produce uzura supra- MARIN NEGOIŢÂ Extr.
cat, de mare complexitate, dc secretarul general al 3-1, 23,
hidrosfere, diferite repere partidului, t o v a r ă ş u l Fond
pentru vagoane. Dar soli­ 553 900
Nicoiae Ceauşescu.
citările de acest fel au Am consemnat, în con­ — Prin metoda derocării şi forezorilor. Subliniez
scăzut simţitor în ultima tinuare, aspecte concrete calcarului prin puşcarea Saltul tonelor de calcar însă că noua metodă de
vreme, fiecare întreprinde­ din Atelierul de confecţii- galeriilor cu încărcături exploatare a calcarului la'
re — în demersurile pen­ mctalice nr. 2 de la I. M alungite, obţineam 10—20 suprafaţă dă cele mai bune
tru sporirea eficienţei e- Orăştie. „Din mers", aici de tone de calcar dcrocat — Aici, în treapta a Cantitatea de piatră dero-. rezultate în zonele com­ fi Ponţi
cald
conomice a producţiei — la o puşcarc — ne spu­ 3-a de exploatare a cal­ cată ajunge la peste 50 000 pacte ale zăcămîntului de mult a
căutînd să-şi rezolve cît s-a constituit un flux teh­ nea subinginerul Cornel carului, executăm cinci tone. calcar. în zăcămintele fi­ posibil
mai multe probleme cu nologic specializat pe con­ Iuga, şeful carierei de găuri cu foreza pînă la — Faţă de procedeu] surate, cu roci slabe, în însoţite
clcctri»
forţe proprii. La rîndul fecţionarea conteinerelor, calcar Crăciuneşti. Ne-am o adîncime de 28—29 me­ clasic, prin galerii cu în­ putrefacţie, continuăm să fia m<
ficaţi
nostru, ne-am preocupat în care 40 de lăcătuşi, consultat şi cu alţi specia­ tri. Găuri dispuse în linie cărcături alungite, care puşcăm prin galerii cu în­ la 50-
asiduu de menţinerea şi sudori şi vopsitori mun­ lişti în materie şi am cărcături alungite. Cum diminc
chiar creşterea eficienţei cesc... ca pe bandă. Adică, trecut, dc curînd, la meto­ însă la noi în carieră, în Pcntt
activităţii productive, ast­ de la preluarea şi debi­ da puşcării prin set de CARIERA DE CALCAR CRĂCIUNEŞTI treapta a 4-a, pe care am zile:
fel îneît să ne achităm cu tarea materialului brut şi găuri cu cuptor, realizate început de curînd să o ne cai
cinste de sarcinile mobi­ pînă la vopsirea produsu­ cu foreza. în felul acesta, exploatăm, zăcămîntul este instabi
rar n
lizatoare de plan din acest lui finit fiecare munci­ cantitatea de calcar de- dreaptă. La capătul ior, sînt avantajele, tovarăşe compact, aplicăm cu iot ploi,
al patrulea an al cincina­ tor ştie exact ce şi cît rocat la o singură puş- inginer Mircea Bordean, mai bune rezultate noua caract
lului 1986—1990. are de făcut într-o zi... eare depăşeşte 30 000 tone, în adîncime, facem o şeful Atelierului de calcar metodă cu set de găuri cu ţite d
trlcş.
scobitură mai mare, un
ba am ajuns pînă la 50 000
— Cunoscînd permanent, — Reevaluarea normelor tone. fel de cuptor, cum îi spu­ Crăciuneşti ? Cuptor, executate cu foreza. modei
prin testări repetate, ce­ pe tipuri de lucrări — — Concret, cum se pro­ — Creşte productivitatea Producţia dc calcar creşte tempo
rinţele pieţei interne — preciza maistrul principal cedează ? — l-am întrebat nem noi. Acolo introdu­ muncii cu peste 10 la sută, substanţial. Noua metodă 45—65
rul s
a intervenit in discuţie loan Indrieş —, precum la faţa locului pe forezo- cem cantitatea de explo­ se reduce consumul de sînt convins că se poate niinirr
tovarăşa Silvia Verejan, şi hărnicia cu care mun­ rul loan Soponar, unul ziv stabilită. Toate cele exploziv pe tona de calcar aplica şi în alte cariere. 'intre
cele
secretarul organizaţiei de cesc 'lăcătuşii Traian Dea;. dintre iniţiatorii noii me­ cinci găuri se puşcă o dată, derocat, este uşurată mult 27 gr
partid a atelierului — Aurel lancu, Vasile Che­ tode. Ju o simplă declanşare. munca fizică a minerilor GH. I. NEGREA