Page 46 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 46
Pas- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Tehnologii adecvate pentru Un rezultat strălucit al muncii poporului
sporirea producţiei de legume nostru de dezvoltare economico-socială
înfăptuirea dezideratelor noi am realizat producţii giner şef la A.E.S.C.H. Sîn a ţarii—plata în întregime a datoriei externe B 19,
19,25 T.
formulate de secretarul ge de 35—45 tone la hectar tandrei : „Acordăm atenţie rilc fon
neral al partidului, tova la culturile respective. Im sporită producerii cît mai
răşul Nicolae Ceauşescu. portant este ca revenirea timpuriu posibil a unor răşul N
privind obţinerea în acest pe aceeaşi suprafaţă a cul sortimente de legume. în EXPRESIE ELOCVENTĂ A JUSTEŢII POLITICII - progr
an a celor mai mari pro turii să se facă numai acest scop cultivăm mai PARTIDULUI Şl STATULUI NOSTRU acţiune
ducţii în agricultură, im după 3—4 ani. Pentru multe soiuri de tomate, 19,45 R
pune ca şi la cultura le creşterea producţiei la în anul trecut începînd (Urmare din pag. 1) continuă a avuţiei naţio producţie cu toate forţele, B 20,05
gumelor să fie acordată hectar arătura de bază a valorificarea acestora din nale, reuşind să lichideze subordonăm realizării pla J >atria
P ,20 Ii
întreaga atenţie tuturor solului o efectuăm la 30— cîmp în decada a treia tor şi erou al neamului, într-un termen scurt şi în nului întreaga muncă po- ..urc, pr
elementelor din tehnologia 35 cm adîncime, iar la a lunii iunie, remareîn- t o v a r ă ş u l Nicolae întregime datoria externă. litico-educativă şi vrem ca Rolul I
fiecărei culturi. în legătură pregătirea patului germina du-se soiul „Vidra H 14", Ceauşescu, dinamismul e- Toate acestea dovedesc te la sfîr.şitul primului se
cu măsurile ce trebuie a- tiv folosim combinatorul. care ne-a dat o recoltă conomiei româneşti, munca meinicia dezvoltării şi mai mestru să no prezentăm tatca n
Cineclu!
plicate, specialiştii insistă în scopul ridicării poten de 60—80 tone la hectar. fără preget a poporului, viguroase în continuare a
asupra cîtorva cerinţe e- ţialului productiv al pă- Pe baza experienţei acu hotărîrca de a se afirma economiei, creşterea ni „la plan", apoi să trecem tâ actn
la depăşiri.
litico-cc
senţiale, cu influenţă ho- mîntului fertilizăm terenul mulate, asigurăm condiţii tot mai mult pe arena velului de trai material şi
tărftoare asupra recoltei pe lingă îngrăşămintele or- ca şi în acest an să ob mondială ca un stat liber, spiritual al poporului. Minerii de la Petrila, Imagini
de legume. ganire aplicate, de regula ţinem randamente ridicate. suveran şi demn. La acest efort general al asemenea tuturor minerilor rceanâ
Ing. Ioan Ciobanu, şef poporului, noi, minerii de Văii Jiului, acţionează e- vers, m
Justeţea acestei politici
de fermă la S.C.P.P. Ge- este şi mai pregnant sub la Petrila, sîntem hotărîţi nergic în abataje, în spi 21,50 1
oagiu : „Un rol deosebit Tribuna specialistului să ne implicăm mai dina ritul mobilizatoarelor in
în creşterea producţiei de liniată de realitatea de mic, mai responsabil, să dicaţii şi îndemnuri pe
necontestat că, în timp ce
legume îl are folosirea asigurăm zi de zi ţării care ni le-a dat tovarăşul
unor seminţe de calitate, marea majoritate a ţărilor cantităţi sporite de căr Nicolae Ceauşescu, secre
din soiuri cu valoare bio din agricultură lumii se confruntă cu greu bune. Deocamdată, pe tarul general al partidului,
SELEC
logică ridicată. în acest tăţi generate de criza eco primul trimestru înre Minerul nostru de Onoare, GRAMU
sens, foarte important şi nomică mondială, cu as gistrăm o nerealizare de cu prilejul vizitei de lucru progrnn
economic este ca şi în ju toamna, cu 300—400 kg Răsadul, care este repical, pecte de inflaţie şi şomaj, plan, însă de la începutul efectuată în 22 martie a.c. Ilnspuni
lor
deţul nostru să asigurăm superfosfat la ha, şi 100— îl plantăm în cîmp în a- suportă povara unor mari în marele nostru bazin ştiri ; ; i
producerea întregii canti 150 kg sare potasică, iar ceastă lună, după ce îl datorii şi doblnzi bancare, lui aprilie avem o frumoa carbonifer, conştienţi că intr-un
tăţi de arpagic. în anul fazial folosim complexe, scoatem la călire în fermă ţara noastră păşeşte vigu să depăşire, patru din este o înaltă datorie pa Buletin
trecut ferma noastră a cîte 300 kg la hectar. De ros înainte pe calea con cele cinci sectoare de triotică să ne sporim con Calcidos
nesc ; i
realizat peste 14 tone ar asemenea, semănatul îl timp de 10 zile. Plantatul producţie — respectiv I, tinuu contribuţia, prin ră; I2,0(
pagic la ha, dar este po facem primăvara timpuriu, se face manual, operaţie strucţiei socialiste, în rit III, IV, VI — extrăgînd 12,03 IJ
sibil să obţinem mai mult. asigurînd o densitate de după care realizăm iriga muri ridicate de dezvol suplimentar peste 4 000 to muncă şi realizări, la edi clorului ţi
inima
Pentru a valorifica bine rea culturii cu 300 mc apă tare şi condiţii de stabili ne de cărbune. Sîntem an ficarea multilaterală a artistice
umiditatea acumulată in 700 000 plante la hectar la la hectar. Ca lucrări de tate, asigurînd sporirea gajaţi în continuare în patriei socialiste. Festival
creaţiei
sol, semănatul se face în morcov şi 450 000 — 500 000 întreţinere aplicăm două 3 ; 15,0i
mustul zăpezii, deci cit plante la pătrunjel. Pen praşile mecanice şi una CU SENTIMENTE DE ÎNALTĂ MÎNDRIE PATRIOTICĂ radlo-tv
mai timpuriu posibil, tru combaterea buruieni manuală. Datorită preţuri frumom
avînd grijă ca adîncimea lor folosim produsul Me- lor bune obţinute la valo (Urmare din pag. 1) ţean de dezvoltare a agri dem la stat importante scris ;
să fie la 1—2 cm, reglînd cloran (4—5 1/ha), aplicat rificarea timpurie a recol culturii, din cel privind cantităţi de produse agro- 16,15 Cc
mica ;
semănătoarea pentru 10 sau înainte de semănat sau de tei, beneficiul la hectar la forţele să întîmpine cea autoconducerea şi auto- alimentare, pînă acum a- tri
20 de rînduri pe strat. răsărire. întreţinerea ră- cultura tomatelor a fost de a 45-a aniversare a re aprovizionarea în profil di\
După semănat se face o- dăcinoaselor o realizăm de 30 000 — 40 000 lei. Ca voluţiei de eliberare na teritorial. vind livrate peste 5-10 hj sem ;
lapte, mai mult de 25 tone
dv. ; 22
bligatoriu tăvălugi tul. Com prin 2—3 lucrări cu fre urmare, am extins în acest ţională şi socială, anti Pe Iîngă efectuarea în oră; 23
baterea buruienilor se fina- zai cît şi prin plivire, cu an suprafeţele cu culturi bune condiţii a lucrărilor carne, însemnate cantităţi tic ; 23,
1 izează premergent cu pro care ocazie facem şi rări- timpurii". fascistă şi antiimperialis- de alte produse. împreună zicală ;
lctin de
dusul Saticid, folosind 6— tul. Ca urmare, am obţi Iată doar cîteva din ex tă şi Congresul al XlV-lea din campania agricolă de cu toţi cetăţenii comunei,
8 kg/ha. De asemenea, ca nut şi o rentabilitate ridi perienţele pozitive ce de al partidului cu noi şi im primăvară, acordăm aten ţăranii din satul Poiana
lucrări de întreţinere se cată a culturii, venitul la monstrează marile posi portante succese, ţăranii ţie deosebită dezvoltării vor munci cu abnegaţie şi
face plivitul manual de hectar la cultura morco bilităţi de a ridica pro sectorului zootehnic la gos dăruire pentru a-şi spori
4—5 ori. După recoltare, vilor ajungînd la 80 000 din comuna Balşa depun podăriile populaţiei, care contribuţia la realizarea
urmează uscarea arpagicu ducţia şi eficienţa întregii efortui-i susţinute pentru a în prezent cuprinde peste sarcinilor economico-socia- DEVA:
lui timp de 2—3 săptămîni, lei. începînd din acest an, activităţi în legumicultura înfăptui obiectivele noii 2 100 bovine, 8 750 ovine, le ce revin localităţii, la cil or,
apoi selectatul cu mare dispunînd de condiţii pen judeţului nostru. revoluţii agrare, prevede 1 980 porcine şi 11000 pă- tulul —
atenţie". tru irigarea culturilor, vom ridicarea nivelului de trai tria); ii
rile din programul jude-
Statueta
Ing. Ioan Făgădaru, şeful obţine rezultate superioare NICOLAE TlRCOB rile din programul jude- sări. In acelaşi timp, vin- al poporului nostru. dem —
la toate culturile, aşa cum
fermei nr. 2 a A.E.S.C.H. Vadul '
Deva: „Reuşita deplină a indicat secretarul ge H); Zcc
seriile
în cultivarea rădăcinoase- neral al partidului, tova • <\ ■ PETRO:
lor, care în ferma noastră răşul Nicolae Ceauşescu, Album de vacanţă (Parîng
mea
(7
deţin o pondere impor în vederea înfăptuirii o- Forţele trebuie sporite, ritmurile Do rad o
tantă, depinde hotărîlor biectivelor noii revoluţii (Unirea
de respectarea tehnologii agrare". • Variate activităţi edu taţia (
lor specifice. Ca urmare, Ing. Viorel Cornea, in- de lucru amplificate! cativ recreative s-au a- CAN :
(Lucea f
dăugat bucuriei acestei în
sorite vacanţe de primă Ilustrat» (
cîmp
(Urmare din pag. 1) punctele noastre de lucru cu Li viu Dărăban şi Vasile vară pentru pionierii şco LA :
pentru a grăbi finalizarea Ruda. Am reţinut de la lilor generale din munici (!>f
rîului, la galeriile de in obiectivului-". ei preocuparea pentru crea piul Hunedoara. Toţi cei S
jecţie şi de vizitare, la în apropiere, cei 27 de rea condiţiilor de lucru care au trecut pragul Casei ir*.
ci toresc
diafragma de beton a ba betonişti ai lui Petru Tau constructorului — ampla pionierilor şi şoimilor pa Şapte
rajului, iar pe malul sting toarnă betoane în tronsoa samente, documentaţii teh triei din Hunedoara, în BRAD:
roşie) ;
am început execuţia dru nele 1—2—3 ale barajului. nice, asigurarea unor ma aceste zile, au fost bene Să-t» v
întreţinerea culturilor - mului de exploatare. Şeful de echipă apreciază teriale, utilaje şi echipa ficiarii unor reuşite ac ne (Pa
7 La dimensiunea obiecti că treaba merge bine, că mente, urmărirea respec ţiuni : masa rotundă „Apli pescu
GTU-B7
toţi oamenii, dintre care
obiectiv prioritar vului şi la exigenţele fi îi evidenţiază pe Teodor tării graficelor de execu caţii ale informaticii în poliţie
nalizării Iui într-un timp
ţie — cu încadrarea ri
diferite domenii de activi
tură şl
cît mai scurt, oamenii par Popa, Gheorghe Jurcan, guroasă în prevederile din tate", evocarea „Ştefan lai rea Roi
(Urmare din pag l) ha cu mazăre şi plante puţini, dotarea tehnică — Dumitru Margea, Gheorghe proiecte şi în indicii de cii ian — pictorul florilor", Legend
Tennes
furajere şi sînt pregătite insuficientă. „Aşa şi este, Paşca, depun interes în calitate stabiliţi, deconta concursurile de creaţie teh BRAZI
păioase să fie încheiată în alte 20 de ha destinate sublinia ing. Vasile Vă- muncă, dau mare atenţie rea lucrărilor şi altele. nică şi literară „Cum LAN :
toate unităţile în această culturilor de dovleac şi leanu, adjunctul şefului de calităţii lucrărilor. Conlucrarea constructor — proiectăm corect un circuit Kong
râ şi
săptămînă. Zilnic se urmă fasole. De asemenea, în brigadă. Avem nevoie de Am notat şi alte nume beneficiar este bună, dă electric" şi „Sub cerul se Român
reşte-evoluţia culturilor de ferma pomicolă s-a termi mai mulţi betonişti şi de muncitori destoinici de ruirea în muncă a oame nin al limbii române" şi Suflelu
ley (
prăşitoare, astfel îneît, la nat cei de-al doilea trata dulgheri, de completarea pe această amenajare: nilor este corespunzătoare, şezătoarea „Muzică, poezie, Hanul
momentul optim, să se ment fitosanitar şi s-a tre dotării tehnice, ne lipsesc excavatoristul Ioan Radu, se manifestă răspundere îndemînare". (Subredacţia (Turnir
treacă la întreţinerea a- cut la efectuarea stropiri o serie de materiale, ca şi buldozeristul Ion Toca, pentru materiale şi utila „Tot înainte" Hunedoara).
cestora, pentru combate lor împotriva rapănului şi cantităţile necesare de ci încărcătorul Doru Simina, je, însă este necesar un
rea eficientă a buruienilor dăunătorilor ce distrug ment şi oţel beton. Oa draglinistul Nicolae Vereş. sprijin mai consistent la • In tabăra găzduită dc
şi păstrarea umidităţii din florile. menii de pe şantier sînt „De fapt, de modul în acest obiectiv din partea Baza B.T.T. din staţiunea
sol. în vederea asigurării ce harnici şi conştiincioşi, care sînt întreţinute, re conducerii anti’eprizei de Geoagiu-Băi au petrecut
Cu bune rezultate se lor mai bune condiţii de însă este adevărat că parate şi exploatate utila specialitate de la Tg. Mu plăcute clipe de destindere
Pcuti
munceşte şi în fermele dezvoltare a culturilor de putem intensifica ritmurile jele depind în mare măsu reş, astfel îneît şi Brigada 65 de pionieri, membri ai ; ţ genera’
A.E.S.C.H. Sin tandrei. Di legume se acordă atenţie zilnice de lucru, ceea ce ră ritmurile de lucru de Mihăileni să se înscrie formaţiilor artistice ale tempoi
rectorul asociaţiei, ing. sporită funcţionării ame ne propunem în conti pe şantier, arăta ' maistrul cu rezultate bune în con Casei pionierilor şi şoimi curi v
Ioan Căliman, ne spunea najărilor pentru irigaţii, nuare". Sîrghi Gaube, de la sec textul activităţii generale caractc
că s-a făcut erbicidarea la fermele din Simeria şi Am coborît iîngă zidul torul energetic. Avem un de investiţii din judeţul lor patriei din Deva, pro soţlte
cărcări
şi primul rebilonat pe în Sîntandrei aflîndu-se zilnic de sprijin al barajului — atelier mecanic de repa nostru, să poată raporta movate în faZa republicană moder;
treaga suprafaţă cu car în funcţiune electropom- în aval — printre oamenii raţii, însă mai trebuie do rezultate pozitive în cinstea a actualei ediţii a Festi sud la
tofi — 55 de ha. De ase pele. Şi în celelalte ferme din echipa de fierar-beto- tat cu unele maşini-unelte zilei de 1 Mai, a aniver valului naţional „Cîntarea sud-ve
izolate
menea, la fermele din Ra- s-a trecut la aplicarea nişti, condusă de Ion Gă- şi încadrat cu personal co sării actului istoric de Ia României". Pentru ceilalţi km/li.
poltu Mare, Simeria şi udărilor, însă există unele ianu. „Sîntem nouă oameni respunzător, deoarece avem 23 August 1944 şi a Con membri ai aceleiaşi insti nime
Batiz s-a început prăşitul goluri în aprovizionai’ea în formaţie, ne spune de executat un volum gresului al XlV-loa ai tuţii s-au organizat în a- tre 10
cele
manual la ceapă. în para cu combustibil, ceea ce de acesta, lucrăm 10—11 ore mare de lucrări cu utila partidului. ceste zile interesante şi 24 gre r
lel, se continuă recoltarea termină ca amenajările să pe zi şi ne străduim să ne jele şi acestea se uzează, — De altfel, acesta este atractive activităţi: „Casa
şi valorificarea legumelor, nu fie utilizate integral. înscriem în grafice. Zilele se defectează. Noi ne dăm angajamentul nostru co pionierilor vă invită la...", La
pînă acum livrîndu-se peste Dat fiind, faptul că se trecute am terminat struc tot interesul să le punem mun — al constructorului o vizită la Secţia de na Ti In
cerul
315 tone spanac, 182 tone resimte acut necesitatea tura zidului şi l-am predat „pe roate", să asigurăm şi beneficiarului — a ţinut turale a Muzeului jude ros. I
salată, 10 tone gulioare şi irigării culturilor de legu la montare. împreună cu continuitate activităţii". să precizeze, în încheiei’e, ţean ; dezbaterea „Dialogul cădea
13 tone ceapă verde. în me pe toate suprafeţele, tovarăşii mei de muncă Alături de constructor Gheorghe Mihancea, incit de av
descăr
scopul folosirii intensive a se impune înlăturarea Nicolae Stan, Alin Varga, se află, zi de zi, şi bene să lăsăm în urma noastră omului cu universul", au modei
pămîntului, în livada de grabnică a unor astfel de Maria Găianu, Nicolae Boc- ficiarul, prin diriginţii săi aici, în frumoasa Ţară a diţii muzicale, proiecţii dc tensif:
pomi s-du însămînţat în neajunsuri ce influenţează şeru, cu- toţi ceilalţi vom de şantier. în documen Moţilor, un obiectiv la fel filme, drumeţii, (enis de 80 kn
cultură intercalată 40 de negativ soarta recoltei. acţiona mai • energic la tarea noastră am discutat de frumos şi durabil. masă, şah ş.a.