Page 48 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 48
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 768 0 VINERI, 14 APRILIE 1989
Plenara Comitetului Central svmT
al Partidului Comunist Român P E S C U R T
BARCELONA 13 (Ager- km) ; etapa a Vl-a: Tg.
(Urmare din pag. 1) matizarea teritoriului, ce cinile de răspundere ce le nităţii ca Erou al păcii, pres). — în Turneul inter Mureş — Alba Iulia (142
se înscriu- în vastul pro revin. Au fost subliniate luptător neobosit pentru naţional de şah de la Bar km); etapa a Vil-a: Alba
gram, elaborat şi funda preocupările pentru îmbu realizarea dezarmării, în celona, după 10 runde şi Iulia — Rm. Vîlcca (170
exprimat, in au mele tutu mentat după Congresul al nătăţirea, în continuare, făptuirea aspiraţiilor de
ror lucrătorilor ogoarelor, IX-!ea al P.C.R., care asi a activităţii de pregătire libertate, independenţă şi disputarea partidelor amî- km); etapa a VlII-a : Rm.
vii mulţumiri pentru re gură înfăptuirea politicii şi promovare a cadrelor, a progres ale tuturor riaţiu- nate, în clasament se men Vîlcea — Bucureşti (170
centa hotărîre a Comitetu partidului de amplasare muncii organizatorice, i- nilor. . / . ţine lider Liubojevici (Iu km). . „
★
lui Politic Executiv al C.C. raţională a forţelor dc deologice, politico-educati- goslavia) cu 7 puncte, ur BUDAPESTA 13 (Ager-
mat de Short (Anglia) —
A fost reafirmat angaja
al P.C.R. privind anularea vc, de educare ştiinţifică, mentul ferm al organelor 6,5 puncte, Hubner (R.F.G.) pres). La Budapesta, în
şi reeşalonarca unor dato producţia pe întreg cu materialist-dialectică, de şi organizaţiilor de partid, — 6 puncte, Kasparov meci pentru preliminariile
prinsul ţării, dc dezvoltare
rii ale cooperativelor agri armonioasă, echilibrată, a formare a omului nou, cu al comuniştilor,, al tuturor (U.R.S.S.) — 5,5 puncte etc. Campionatului mondial de
cole ele producţie, nouă şi o înaltă conştiinţă patrio oamenilor muncii, al între După un star mai puţin fotbal, selecţionata Unga
elocventă mărturie a grijii tuturor zonelor şi aşezări tică, revoluţionară şi un gului nostru popor, de a reuşit, campionul mondial riei a terminat la egali
lor urbane şi rurale, în
partidului şi statului nos scopul ridicării permanen puternic spirit militant. acţiona, cu hotărîre şi e- Kasparov a revenit pu tate: 1—1 (0—1) cu forma
tru, a tovarăşului Nicolac te ' a calităţii vieţii şi a Participanţii la dezba lan revoluţionar, pentru ternic spre fruntea clasa ţia Maltei. Oaspeţii au
Ceauşescu personal, pentru muncii tuturor cetăţenilor teri au exprimat deplina îndeplinirea exemplară a mentului în urma victoriei deschis scorul prin Bu-
dezvoltarea agriculturii, patriei. aprobare la politica exter planului pe 1939, a obiec obţinute (în 25 de mutări) suttil (min. 7), golul ega
pentru sprijinirea eforturi O atenţie deosebită a nă a partidului şi statu tivelor actualului cincinal, la englezul Speelman. Iată lizator fiind înscris de
lor ţărănimii cooperatiste fost acordată problemelor lui, ce corespunde întru pentru transpunerea în cîteva dintre partidele im Boda (min. 49 — din lovi
portante din runda a 11-a:
viaţă a Programului de-.e-
in vederea realizării unor activităţii de partid. în totul intereselor şi năzuin dificare a societăţii socia Liubojevici — Iusupov, Be- tură de la 11 m).
In clasamentul grupei a
producţii agricole, vegeta acest cadru, au fost relie ţelor supreme ale naţiunii liste multilateral dezvolta liavski — Kasparov, Short 6-a europene conduce e-
le şi animaliere, tot mai fate măsurile luate pentru noastre, politică promova te şi înaintare a României — Seirawan. chipa Spaniei — 10 puncte,
mari, la nivelul planului, creşterea rolului conducă tă cu consecvenţă şi stră spre comunism, întîmpi- ★ urmată de Ungaria — 5
tor al organelor şi organi
al cerinţelor noii revoluţii zaţiilor de partid în toate lucire de secretarul gene nînd cu noi şi importante Ediţia din acest an — puncte, Irlanda de Nord —
agrare. ral al partidului, pre realizări Congresul al XIV- a 27-a — a „Turului ciclist 3 puncte, Irlanda şi Mal
A fost evidenţiată im sectoarele vieţii economico- şedintele Republicii, tova lea al Partidului Comu al României" se va desfă ta — cu cîte 2 puncte.
răşul Nicolac Ceauşescu,
sociale, pentru perfecţiona
portanţa măsurilor şi ac rea stilului şi metodelor nist Român, celelalte eve şura în perioada 18—25 iu , ★
nie, traseul, în lungime de
Ineepînd de astăzi şi
ţiunilor propuse privind lor dc muncă, astfel îneît care, prin acţiunile şi ini nimente de seamă din via 1 193 km, fiind împărţit în pînă duminică, sala Flo-
pe
ţa partidului şi a ţării.
întreprinse
ţiativele
organizarea şi moderni acestea să-şi îndeplinească plan internaţional, s-a a- Lucrările plenarei con 8 etape, după cum urmea reasca din Capitală va
zarea localităţilor, siste- cu maximă exigenţă sar- firmat în conştiinţa urna- tinuă. ză: Etapa I: Bucureşti — găzdui întrecerile Campio
Buzău (135 km); etapa a natelor internaţionale mas
V,VAV,V.V,V.VY.V,-,V.V, .V.V.VAV.V.W.V.V.V.V.V. ■.•.v-’r.sv.xv.v '.'av.v.v.v MNWWWWAVVVW«W Il-a: Buzău — Municipiul culine de floretă ale Ro
Gheorghe Gheorghiu-Dej mâniei, la care vor parti
lui economic şi social, a! plă coaliţie - relatează a- stituie uriaşa datorie ex (158 km); etapa a IlI-a: cipa scrimeri din R.S.S.
edificării securităţii pe genţia TASS. ternă, care nu poate fi M u n i c i p i u l Gheorghe Azerbaidjană, Bulgaria,
continent. Vorbitorul s-a Agenţia citată adaugă plătită în actualele condi Gheorghiu-Dej — Piatra Cuba şi România.
pronunţat, totodată, pen că Torţele înarmate ale ţii impuse de creditori. Neamţ (120 km); etapa a In Drima zi a competi
tru sporirea contribuţiei opoziţiei intransigente af Luis Anderson a menţionat, IV-a: Piatra Neamţ — ţiei se vor desfăşura, de
Europei la soluţionarea gane au continuat atacu în context, că sărăcia a- Miercurea Ciuc (140 km); la ora 9,00, preliminariile
jjţ GENEVA. - La Ge problemelor majore care fectează 170 milioane de etapa a V-a: Miercurea
neva continuă lucrările se confruntă omenirea, la re rile şi bombardamentele locuitori ai regiunii, trans Ciuc — Tg. Mureş (158 probei individuale.
siunii a 44-a a Comisiei asupra oraşului Jalalabad mite agenţia TASS. (Agerpres)
Economice a O.N.U. pen ducerea decalajelor care şi a altor zone din pro
tru Europa (C.E.E./O.N.U.), separă ţările bogate de vincia Nangarhar. Atena, după care activită
la care participă delega cele sărace, la eradicarea VIENA. - La Vicna a ţile vor fi concentrate a-
ţii din toate ţările euro subdezvoltării şi edificarea CARACAS. - Lupta avut loc o plenară a C.C. supra refacerii principalei
pene, S.U.A. şi Canada. unei noi ordini economice pentru pace, dezarmare şi
internaţionale. al Partidului Comunist din clădiri — Parlhenonul.
in cadrul dezbaterilor, destindere în lume, solu Austria, care a dezbătut
reprezentantul român a ţionarea stărilor conflictua- DINOZAURUL DIN
subliniat rolul care revine KABUL. - Consiliul Ic pe cale politică repre probleme legate dc lupta ANTARCTIDA
contrai al Frontului Naţio partidului în apărarea in
r‘ate!or regiunii în proce nal ai Republicii Afganis zintă problemele principa PROGRAM
sul dezvoltării cooperării le dezbătute de delegaţii tereselor oamenilor mun DE RESTAURARE In cursul unor cer
în Europa, necesitatea ca tan a dat publicităţii o de la col de-al Xll-lca Con cii austrieci. Raportul pe PENTRU ACROPOLE cetări geologice efec
acestea sâ-şi folosească claraţie în caro arată că gres al Organizaţiei regio această temă a fost pre tuate in Antarctida, oa
potenţialul economic şi soluţionarea problemei af nale interamoricanc a mun Organizaţia U.N.E.S.C.O. menii de ştiinţă britanici
tehnico-ştiinţific în scopul gane presupune încetarea cii (ORIT), a arătat secre zentat de preşedintele P.C. va declara Acropole mo au descoperit o parte a
imediată a oricărui ames tarul general al O.R.I.T., din Austria, Franz Muhri. nument al culturii mon scheletului şi craniul unui
lărgirii colaborării econo diale, s-a anunţat la Ate dinozaur. Vîrsta reptilei a
mice şi a schimburilor co tec din afară şi angajarea Luis Andcrson.
merciale, al intensificării unui dialog constructiv şi Vorbitorul a relevat, de na. Puternica poluare a lost apreciată la circa 70
cooperării industriale şi paşnic dc reconciliere na asemenea, că una dintre atmosferei din capitala milioane de ani. Descope
tehnico- ştiinţifice, ca fun ţională în vederea consti cauzele crizei economice Greciei a determinat un rirea permite a reevaluare
dament solid al progresu tuirii unui guvern de am din America Latină o con grad înalt de deteriorare a condiţiilor climatice e-
a clădirilor monumentului. xistente pe Terra pe vre
De curînd, guvernul grec mea dinozaurilor. De ase
a iniţiat un amplu program menea, ea oferă cîteva date
de restaurare, care se va suplimentare in ceea ce
SPANIA : Inflaţia si sindicatele Cîţi şomeri sînt de fapt extinde pînă în anul 2000. priveşte viaţa acestor ani-
ţ Recentele tensiuni so cipase. In aceste condi în ţările capitaliste ? - In prima etapă, pînă in mate, care au constituit
1
ţi ciale din Spania au fost ţii, sindicatele afirmă că 1997, va li restaurat Ere- simbolul unei epoci din
/ determinate în mare mă- r-u pot continua negocie Cîţi şomeri există în Sociologul John Maclanes J chtheionul, templul zeiţei existenţa Pămintului. 1
ţ sură de creşterea ratei rile luînd drept cifră de realitate în lumea capi de la Universitatea din \
ţ inflaţiei în această ţară. referinţă prognoza oficia talului ? Stabilirea unei Glasgow consideră că a- 1
i Ultimele cifre statistice la privind majorarea pre cifre exacte este deficilă ceasta „rezervă tăcută" }
ţ privind evoluţia preţuri- ţurilor. Ele au anunţat din două motive. In pri totalizează 1,2 milioane i T.A.G.C. IND. CLUJ-NAPOCA
| lor relevă că guvernul că vor reveni, după 12 mul rînd, datorită faptu de persoane, care ar tre- ţ ANTREPRIZA MONTAJ-INSTALAŢII
i nil poate face faţă aces- ani, la practica negocie lui că nu toate statele bui adăugate la cifrele i
/ tei probleme; sporirea cu rilor pe baza ratei in capitaliste îşi calculează oficiale pentru a obţine ) CLUJ-NAPOCA
j I la sută a preţurilor nu- flaţiei din anii trecuţi. numărul şomerilor după o imagine cît de cît rea- )
ţ mai în luna ianuarie re- Polemica are ca obiect. aceleaşi criterii, compara- lă ' - • ţ ÎNCADREAZĂ
i prezintă o cifră îngrijo- Chiar şi organizaţia i
) ■ rătoare. DIN PRESA STRĂINĂ economică a celor 24 ,de ) pentru brigada instalaţii-montaj Orâştie
\ Publicarea situaţiei in- ţări industrializate capi- j
ţ flaţiei pentru luna res- taliste, O.E.C.D., a fost l • gestionar materiale
i pcctivă a relansat pole- de asemenea, factorii ca bile unele cu altele. A- nevoită să admită cu pri- / © sudori electrici şi autogeni, caieg.
I mica dintre guvern şi re au provocat relansa cestea variază de la ţară lejul publicării cifrelor
\ .sindicate; acestea din rea inflaţiei.' în timp ce la ţară. In al doilea rînd, anuale ale şoriiajiilui 3—6
l ' urmă arată — fapt reciî- guvernul şi patronatul o oficiile de statistică gu (28,5 milioane şomeri în ® instalatori încălzire centrală şi tehno
; nosci.it de însuşi Minis- pun pe seama satisfacerii vernamentale nu au inte 1988) că există o „re
1 torul Economiei — că, în unor revendicări salaria- resul de a releva dimen zervă tăcută" de aproxi logice, categ. 3—5
\ asemenea condiţii, prog- lc, sindicatele subliniază siunea reală a fenome mativ 10 la sută, care ar © instalatori ventilaţie, categ 2—4.
i noza oficială a majorării că puternica majorare a nului, ci mai curînd în trebui cuprinsă în statis
■ preţurilor pentru întregul marjei beneficiilor între cearcă să atenueze reali ticile oficiale. •. v Informaţii la sediul brigăzii sau telefon
\ ‘ ari în curs, stabilită la prinderilor a fost cauza tatea şi să o ascundă. Există deci mult mal 956/41338.
i ii la sută, este cu lotul reală a relansării proce Dc pildă, în Marea Bri- mulţi oameni cărora le
: iluzorie. Or,, pe baza a- sului -inflaţionist. Aceas tanie, în luna ianuarie a este refuzat dreptul la
\ eestei prognoze, au fost ta lasă să se întrevadă fost recunoscută oficia! muncă decît se comunică
ţ stabilite majorările de dificultăţi serioase în existenţa a 2,11 milioane în statisticile oficiale. MINA CORANDA - CERTEJ
i salarii în domeniul pu- desfăşurarea negocierilor de şomeri. Nu au fost Chiar şi numai această
1 biic şi cele în curs dc colective care au început luaţi, însă, în calcul situaţie constituie o acu ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
ţ negociere din sectorul în sectorul particular, în 400 000 de tineri care e- zaţie la adresa sistemu
particular. Deja în 1988, timp ce, în sectorul pu fectu'ează cursuri de lui profitului, pentru care ® un macaragiu (conducător auto) pen
inflaţia reală a fost cu blic, guvernul pare că instruire de scurtă dura şomajul, ca fenomen de
mult superioară celei pre a renunţat definitiv la tă, precum şi 110 000 de masă de lungă durată, tru automacara de 12 tone forţă.
văzute de guvern, res ideea realizării unui a- şomeri pe termen lung, este o trăsătură con
pectiv, 5,8 la sută în loc cord-cadru pentru anul care urmează un curs de stantă. („Ncues Deul- încadrarea şi retribuirea conform Legii
de 3 ia sută. cît se anti în curs. („Le Monde") rcorientare profesională. schland"). nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodeo, Sabin Cerbu, Ion Ciociei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrcte (redactor şef). Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct). Nicolae Tircob. | imc31
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 115B5. Teiexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr, 257