Page 50 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

A c a s ă Nici o privelişte frumoasă,
Nu-mi fuge din pleoape.
Cînd scriu despre tine, patrie,
Despre tine, patrie, Văd pămîntul cu grîu semănat,
Scriu doar cu îneîntare, Şi văd părinţii la vreme de-nscrat 13
*
<
**MUiAÂ. Fiindcă simt că sîngele meu, Povestind lingă poarta de stejar din sal. La sfîrşit
Muzică
Este la fel, de aceeaşi roşie culoare. Cînd scriu despre tine, patrie, cîntcc
HilMEOaUEil Cînd scriu despre tine, patrie, Simt clipa cum trece, cum vine, voastră
Şi mai ales spun adevărul :
dcscnuli
Simt inima inundată de cuvinte,
Cărările rămîn pururi aproape. Sînt acasă şi cred în tine. le.sport
MIRON ŢIC
aur
lunii nu
mutaţie socială. Am numit
Cartierul sonor O bâtrină ca oricare alta, ratură Ic
tccă toi
una dintre schiţele antolo­ muzical
gice din Cartierul sonor,
Se întimplă nu o dată senţializată, infernal de „ dulcii cerului fiastri ...*" mîna p
ca un critic, cindva, să a- greu de scris, pe care a- această veritabilă cronică ' * Inchider
plice o etichetă unui scrii­ proape toţi prozatorii de in secvenţe scurte a nou­ • 19,0
lui cartier de blocuri, cu
tor ; iie din comoditate, azi o evită pentru că... lumea sa atit de diversă, Orice iubitor şi cititor rea-n ochi, să-i sară ochii, „zburătorul" cu negre ple­ 19,25 S
tie din lene de gindire, n-au timp. Cealaltă mare dominată totuşi de acel atent al poeziei lui Mihai n-are ochi să-l vadă, i-ar te şi fata craiului „cu bar- roşu ste
confraţii săi o preiau tară calitate a Cartierului sonor depeizaţi, rupţi de univer­ Eminescu constată, ca o scoate ochii, să piei din ba-n noduri...", cei doi leencicli
discernămint, iar scriitorul vine din obstinaţia cu ca­ sul şi de morala tradiţio­ curiozitate aparte, faptul ochii mei etc. etc. parteneri bucurîndu-se din Melodii
in cauză, indiferent de e- re Cernef rămine fidel vo­ că substantivul „ochi" - în Necesitatea lăuntrică a plin de farmecul iubirii, 20,30 F
voluţia sa ulterioară, ră- caţiei sale de a investiga nală a satului dar in că ne­ sensul propriu, în diferite geniului său artistic de a protocolul elocinţei fiind deva...
adaptaţi la etica şi men­
mine definitiv purtătorul u- banalul cotidian, caracte­ talitatea citadină. Cartea conexiuni lexicale, în sin­ exprima „Doruri vii şi pa­ lăsat în exclusivitate ochiu­ 22,20 T.
Inchidei
nei etichete care nu ma■ ristică, de altfel, a intregil lui Cerneţ e, la urma ur­ tagme speciale sau în ex­ timi multe..." şi bogatul lui : „Unu-n braţele altuia,
corespunde sau, in cel mai sale literaturi. E foarte u- melor, o exactă şi profundă presii metaforice cu o im­ material lingvistic expresiv tremurînd ei se sărută,/
bun caz, corespunde doar şor să (crezi că) Iaci Ute- radioscopie a unor struc­ presionantă gamă de sim­ ce i-l oferea „limba veche Numai ochiul e vorbăreţ,
in parte realităţii. Acesta e turi sociale in curs de cris­ boluri artistice - are o şi-nţeleaptă" - pe care a iară limba lor e mută" —
ţi cazul lui Laurenfiu Cer­ talizare. Cerneţ umorist ? frecvenţă persistentă neo­ folosit-o, a îmbogăţit-o şi şi pînă la implacabilul re­
:
ne) care riscă să rămină i^ £ ÎA .\A Â Ă bişnuită, dar binevenită şi a înnobilat-o - au condus, chizitoriu din „Scrisoarea
in istoria literară ca umo­ Da, Laurenţiu Cerneţ are pe deplin explicabilă, în între altele, la această V", unde Dalila, simbol al SELEC
rist. Nu vreau să spun că un stil delectabil, elegant, vasta şi strălucita sa ope­ frecvenţă poetică a „ochi­ vicleniei erotice, l-a trădat GKAMU
program
a li umorist ar ii o ruşine, fluent, in care, de la spi­ ră. lor", cărora le-a conferit pe biblicul Samson : „De Audient,
ci doar că Lau'enţiu Ce'- ralură umplind sute de pa­ ritul discret pină la ironie Poet liric de nuanţate şi l-au prins apoi duşmanii, lctin (Ic
neţ e neîndoielnic mai mult gini cu intimplări senza- ori sarcasm, e depistabilă adînci sondaje ale afecti­ l-au legat şi i-au scos comoara
dccit aiit şi că a vedea in ţional-paranoice, cum face, toată gama umorului. Dar vităţii spiritului uman, Emi­ EMINESCIANA ochii,/ Ca dovadă de ce Revista
11.00 B
el numai umoristul e limi­ să zicem, Fowles in Magi­ a avea simţul umorului ca nescu a intuit în esenţa o- suflet stă în pieptul unei 11,35 Mu
tativ şi nedrept. In 193?, cianul. Incomparabil mai facultate dominantă incă chilor elementul cel mai rochii...". Buletin
cind apărea cel mai bun greu e să scrii două pa­ nu irjseamnă a fi umorist expresiv din întreaga struc­ statut de motiv artistic în Intre aceste extreme ale pe mari
13.00 nc
volum al său, Moda jur­ gini adevărate şi atit de in accepţia curentă. Sub tură a fiinţei omeneşti, ei opera sa. eroticii eminesciene, ochii Avanprt
nalelor, observam că avem concentrate incit să se sim­ aparenţele delectabile, in reflectînd în limbajul lor în ordinea celor semna­ secondează necontenit evo­ 15,15 IV
preţ’-' 1 -'
de-a face cu un moralist tă in ele tot amestecul de majoritatea acestor schiţe tainic şi profund : inteli­ late mai sus, menţionăm - luţia sentimentelor partene­ logv
dublat de un sentimental, măreţie şi servitute al con­ se simte pulsul grav, une­ genţa, bucuria, prietenia, mai mult pentru satisface­ rilor, înregistrînd şi comu- «lioj
pe care simţul umorului şi diţiei umane, aşa cum a ori chiar tragic (vd. Fapt iubirea - dar şi ura, invi­ rea curiozităţii statistice - njcînd, cu forţa lor expre­ ale epo
gustul ironiei U salvează de lăcut-o, să zicem iar, un divers) al unei vieţi coti­ dia, dispreţul, răutatea etc. că în primul volum, intitu­ sivă, toate seismele trăirii Buletin
Muzică
la sentimentalism. O opi­ oarecare Anton Pavlovici diene care, in esenţa ei, etc. lat „Opere alese", de Mi­ acestui „...lung/ Prilej IH,00 Ori
nie care se confirmă azi, Cehov. După cum trebuie n-are nimic de-a face cu Neîntrecut cunoscător al hai Eminescu, apărut sub pentru durere,/ Căci mii de iliojurnr
cu prilejul apariţiei noului să Iie cumplit de greu să divertismentul umoristic. A- limbii române şi al ine­ îngrijirea lui Perpessicius lacrimi nu-i ajung/ Şi tot 22,20 Pa
mare
p
său volum, Cartierul sonor scrii trei pagini despre o cesta e, de altfel, şi me­ puizabilelor ei resurse de (Edit. pt. lif., 1964), din ce­ mai multe cere". Moment
(Ed. Albatros, 1939). Intiiul ţărancă bâtrină care stă sajul pe care Laurenţiu exprimare a sensibilităţii le 89 poezii publicate în Prof. DUMITRU SUSAN Vă de
merit al acestei cărţi stă pe o bancă in faţa blocu­ Cerneţ a reuşit să-l trans­ sufletului uman, Eminescu a timpul vieţii poetului, în 52 mletln
in curajul de a reabilita lui, in aşa lei incit din mită in noua sa carte cu fost atras, cu certitudine, e semnalată prezenţa cu- • Titlul acestui succint po­
frecvenţei
„o-
schiţa. Nu proza scurtă, gindurile ei să se contu­ admirabilă pregnanţă şi de expresii ca următoare­ vîntului „ochi" de 156 de pas asupra creaţia lui Emi­
c!iilor“
In
ci schiţa, aşa cum o ştim reze o întreagă concepţie ireprimabil... umor. le : a făcut ochi (a des­ ori, iar în poemul „Călin nescu este decupat din ver­
mai
de la Caragiale, adică a- de viaţă confruntată cu O chis ochii, s a trezit), drag file din poveste", el este surile : tineri, dulcii cerului
„Nu-ţi
scurge
ochii
cea proză ultrascurtă, e- radicală şi intempestivă RADU CIOBANU ca ochii din cap, scump folosit de 22 de ori. fiaştri,/ Nu uita că-n lacrimi
ca lumina ochilor, a se sor­ Prezent în întregul uni­ este taina ochilor albaştri...“ DEVA:
bi din ochi, a vedea cu vers tematic al operei lui „Kiăstru" este un arhaism cilor, i
ochi buni, cît ai clipi din Eminescu, acest substantiv provenit din latinescul „fi- tului —
CRONICA LITERARA ochi, a face semn cu o- îşi intensifică prezenţa, de­ liastrum" şi însemnează „fiu trio) ;
citatul
chiul, cît vezi cu ochii, a sigur, în erotica marelui vitreg". în opoziţională folosit, Statueta
expresia
nre
dern —
Constantin Stancu, închide ochii (a muri) - a- poet, punctîndu-i itinera­ semnificaţia ai metaforică ce, de prin : Vadul \
fii
răzleţi
cerului
lături de : a-l pironi cu rul, de la trăirea plenară lacrimi, le-a conferit taina B); Zec.
seriile
ochii, a-i fi drag ca sa- a dragostei dintre Călin azurului său. PETROŞ
„Fructul (Pnrîng,
mea (7
clin fruct“ Dorado
(Unirea]
CRONICA DISCULUI Primăvara taţia (
Constantin Stancu debu­ CA»' •
U
tează editorial cu un-gru­ „Mal am un slngur dor" muzicală deveană Suu ■ii"
paj de excepţie, în volu­ ley (Mi
mul doi al plachetei „Ar­ în perioada 16 aprilie — LA :
(Muncit
gonauţii", apărut în Edi­ Centenarul trecerii în e- tianu — setul de discuri 14 mai 1989 se desfăşoară SA: L
tura „Facla". Aparţinînd ternitate a genialului nos­ recomandat ne propune să cea de-a- VIII-a ediţie a mea <
cltorcsc
generaţiei celei mai tine­ tru poet Mihai Eminescu audiem un buchet de ro­ prestigioasei şi mult aştep­ Şapte i
re, poetul haţegan reuşise este marcat şi în plan mu­ manţe de nobilă ţinută, tatei manifestări culturale brad:
să atragă atenţia iubitori­ zical prin apariţia unui nou compuse pe versurile de „Primăvara muzicală de­ roşie) ;
lor de poezie şi redacto­ set de discuri. Este pusă dragoste ale marelui Emi­ veană''. sa-ţi vc
nescu, în interpretarea cal­
ne
(Pot
rilor unor reviste, deţinînd în lumină, şi pe această dă şi generoasă a solistu­ Deschiderea manifestării pescu i
cîteva premii semnificative cale, muzicalitatea de ne­ lui Gheorghe Sărac. are loc mîine, 16 aprilie, GIU-J3A
ale concursurilor de crea­ contestat a versului emi­ Romanţele „Mai am un la Palatul culturii din De­ poliţie şi
turfi
ţie din ţară, dar a trebuit nescian, evidenţiindu-se singur dor", „La steaua", va. Concertul inaugural va rea Hon
să aştepte, răbdător şi te­ deosebita sensibilitate şi „Sara pe deal", „Lacul", fi susţinut de orchestra de Legenda
Tenness
nace, acest debut care îi cantabilitate a creaţiei ma­ „Pe lingă plopii fără soţ", cameră a sindicatului în- BRAZI
conferă premisa propriei relui poet. „Somnoroase păsărele", văţămînt Cluj-Napoca, di­ LAN :
cărţi, predată, deja, exi­ De peste un secol, Emi­ „Cînd amintirile", „Adio" rijată de prof. Mihai Gut- Kong (
gentei edituri timişorene. nescu, distinsul „muzician ş.a.m.d. rămîn în sufletul man. în program figurea­ ră şi c
Românii
Să ne bucurăm pentru a- al poeziei", cu lirica sa de nostru ca „mărturisiri dis­ ză piese din muzica lui Mo- Sufletul
cest nou semn al vigorii o tulburătoare armonie crete" ale unor sentimente zart, I.S. Baeh şi V. Ti- ley (fl
poeziei hunedorene, nu îna. inspiră numeroşi compozi­ intime, ecourile lor confir- mariu. Ilanul
(Luni In;
inte de a sublinia cîteva tori profesionişti şi ama­ mînd apartenenţa acestui „Primăvara muzicală de­
idei ale grupajului său, in­ tori. Pe muzica înaintaşi­ gen muzical la istoria cul­ veană" va oferi melomani­
titulat „Fructul din fruct". lor noştri — V. Popovici, turii noastre artistice. lor recitaluri susţinute de
Fragmentarea nu do­ E. Petrescu, G. Şorban, T. orchestra de cameră „Con-
reşte decît a puncta, Flondor, C. Decker, I. Bră- Prof. ELENA TÂMÂŞAN certo" a sindicatului în-
succint, o anume trăsătură văţămînt Baia Mare, de
a poeziei lui Constantin tînărul solist Alexandru Pentri
Stancu, aceea de extremă La prima vedere, aceas­ CRQN1CA FILMULUI SONATA KREUTZER ţiile provocate de mutarea Tomescu, elev al Liceului fi insta
noros.
sensibilitate a perceperii tă re-citire contemporană centrului de greutate sînt „G. Enescu" Bucureşti, care vo
realului, iar faptul că el şi cinematografică a nuve­ greu amortizate de către studenţii Conservatorului caracter
apelează frecvent la ima- lei lui L.N. Tolstoi pare o ţie clasică şi luminează cupluri mănîncă, apatice, imagine şi montaj, dar, ca „Gheorghe Dima" Cluj-Na­ ţite izo
electrici
ginea-fulgcr mental, ni-1 relatare a unui fapt divers: necruţător cutremurătoare mere roşii), „Sonata Kre­ întreg, „Sonata Kreutzer" poca şi orchestra de came­ extinse,
relevă ca pe un supersen- după opt ani petrecuţi în abisuri ale conştiinţei u- utzer" conţine mai multă se scaldă în aerul limpede ră a sindicatului învăţămînt moderai
sibil, cultivînd cu predi­ infernul unei căsătorii eşu­ mane. Aparent monoton, ar- viaţă decît poate cuprinde al filmelor de mare ţinută. Craiova. Actuala ediţie a de 40— v
torul
lecţie metafore nu preţioa­ ate, orbit de gelozie, un soţ ticulînd imaginea pe sche­ în sensurile-i imediate me­ Stranie, înconjurînd ca „Primăverii muzicale de- rile mi
se, ci şlefuite pe materialul îşi ucide soţia. Ispăşindu-şi letul unui text dominator, tafora trenului de noapte un halou prevestitor dia­ vene" se va încheia cu un prinse
durabil al revelaţiei. Spa­ pedeapsa, cuprins de re- demonstrind sclipitor, une­ care-şi poartă vinovaţii săi logurile, lumina care plu­ de, iar
tre 15
ţiul concret, transilvănean, muşcări, obsedat de între­ ori chiar cu ostentaţie, vir­ pasageri spre ultima staţie. teşte în film izolează per­ concert coral, în interpre­
tarea formaţiilor „Modus
inepuizabil în fior liric, al bări chinuitoare, ucigaşul tuozitate în folosirea elip­ Transpunerea textului sonaje, dizolvă situaţii alt­ fi La in
insta
locului natal, este pentru se î'etrage în liniştea tul­ sei cinematografice (meca­ clasic este făcută, uneori, fel prozaice, răscoleşte con. vivendi" a Şcolii generale ros. Vo
nr. 8 Deva, Direcţiei sani­
Stancu un filon din care, bure a unei vieţi fără ori­ nismul bielă-manivelă al cu maliţie contemporană, ştiinţe şi se stinge într-un tare judeţene şi sindicatu­ vor av<
sperăm, va şti să extragă zont. nivelele atinse de sondajul final apăsător ea însăşi lui învăţămînt Deva. racter <
aur de douăzeci şi patru „Sonata Kreutzer" putea locomotivei, vîscoasele ex­ în conştiinţe sînt, citeod.i- noaptea fără sfîrşit petre­ de des<
Vîntul
de carate. Ii dorim bine­ fi o melodramă, un film plozii de ulei şi trena de tă, de mică adîncime, iar cută în acest tren al sen­ Programul manifestării cu inte
meritatul succes ! emoţionant (sentimental), abur care-i însoţesc func­ timentelor bolnave. cît şi interpretarea pe mă­ 60—00 1
poate chiar un film „bun". ţionarea) şi simbolurilor atunci cînd acţiunea înlo­ sură, vor satisface preten­
i GELU STREIANU Are profunzime şi măre- (după iniţiere, cele trei cuieşte introspecţia, oscila- GHEORGHE POGAN ţiile publicului meloman.