Page 54 - Drumul_socialismului_1989_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Un rezultat strălucit al muncii 1 Mai 1939 — sub semnul luptei împotriva

poporului nostru de dezvoltare fascismului şi războiului (o

Din şirul acţiunilor de­
O latură importantă a
economico-socială a ţării — plata monstrative desfăşurate în lităţii, Partidul Comunist întregul popor român la activităţii desfăşurate în ca­ DL
16
Român, după instaurarea
luptă hotărîtă pentru a-
ţara noastră cu ocazia săr­ dictaturii regale, a acţio­ părarea independenţei, su­ drul breslelor a fost aceea ■ 11,3
nat cu şi mai mare ho-
în întregime a datoriei externe bătoririi ' zilei de 1 Mai se tărîre pentru concentrarea veranităţii şi integrităţii cultural-educativă, care a- lor * Te
detaşează ca un moment
vea loc în cercurile cultu­
teritoriale a patriei.
deosebit, prin pregnanţa tuturor forţelor democra­ Trecuseră cîteva luni de rale ce funcţionau pe lîngă ghiozdan
şi forţa ilustrativă a rolu­ tice, antifasciste şi anti­ cînd autorităţile dictaturii acestea. Drept urmare a Episodul
O NOUĂ SI ELOCVENTĂ CONFIRMARE lui clasei muncitoare, a hitleriste din România. regale hotărîseră desfiin­ hotărîtei şi laborioasei ac­ tricolor,
avîntului luptei antifascis­ Conducerea partidului, pe ţarea sindicatelor şi înlo­ tivităţi a unui grup de mi­ 12/4/1 Vi
A FORŢEI ECONOMIEI ROMÂNEŞTI te, marile manifestaţii din baza unei ample analize a cuirea lor cu breslele mun­ litanţi comunişti, în Minte 12,80 Te
1939, din Bucureşti şi din evenimentelor interne şi citoreşti. în pofida pre­ cu Nicolae Ceauşescu şi bum dui
(U.mare din pag. 1) a plătit complet datoria alte centre. „Creşterea a- externe, care au avut loc, vederilor legii, ca urmare Elena Petrescu (Ceauşescu), concert i
externă ilustrează preg­ vîntului mişcării antifas­ a avertizat asupra accen­ a activităţii comuniştilor, acţiunile culturale organi­ soarele <
O nouă şi elocventă con­ nant justeţea politicii ciste din România — sub­ tuării izolării României breslele s-au transformat zate în cadrul diverselor primăvar
firmare a forţei economiei profund ştiinţifice, novatoa­ linia tovarăşul Nicolae pe plan internaţional, cît curînd în pîrghii puter­ bresle muncitoreşti din zică uşo
socialiste româneşti o re­ re a partidului şi statului Ceauşescu — se oglindeş­ şi asupra pericolului unui nice ale promovării inte­ Capitală au dobîndit un animate
prezintă achitarea comple­ nostru, al cărei strălucit te în rolul acţiunilor de iminent atac hitleristo- reselor economice şi poli­ pronunţat conţinut revo­ de filma
tă a datoriei externe a promotor este marele Erou luptă care au avut loc în horthyst. In acest sens, în tice ale clasei muncitoare, luţionar şi patriotic în spi­ Miniaturi
ţării, veste pe care tova­ între eroii neamului, tova­ această perioadă, în marile ritul luptei împotriva pe­ gini ante
răşul Nicolae Ceauşescu, răşul Nicolae Ceauşescu, demonstraţii antifasciste or­ ricolului fascist, pentru rul romă
secretarul general al parti­ secretarul general al parti­ ganizate la 1 Mai 1939 sub 1 Mai 1989 — 50 de ani de Ia marea apărarea securităţii şi in­ tru oam
nuna c
dului, a adus-o întregului dului. semnul împotrivirii po­ demonstraţie patriotică, antirăzboinică şi tegrităţii teritoriale a ţării.
popor la deschiderea lu­ Toţi siderurgiştii hunc- porului nostru Germaniei antifascistă din Capitală ; 100 de ani de Partidul comunist a uti­ nesc *
Ilustrate
crărilor Plenarei C. C. al doreni sîntem pe deplin fasciste, pentru libertăţi lizat breslele pentru pre­
P.C.R. din 12—14 aprilie conştienţi de înalta dato­ democratice, pentru apă­ sărbătorire a Zilei solidarităţii internaţionale gătirea maselor muncitoa­ fără * C
zical *
a.c. Este o realizare im­ rie patriotică pe care o rarea independenţei ţării". a celor ce muncesc re la rezistenţa armată îm­
portantă, care ne-a umplut avem de a contribui în şi Organizarea de către potriva eventualelor agre­ spectafoi
Telejurnc
siuni fasciste externe. Dind
inimile de bucurie, satis­ mai substanţială măsură P.C.R. a manifestaţiilor de articolul „Nori grei dea­ latura politică a activi­ glas sentimentelor de înalt tarea R<
facţie şi mîndrie patrio­ la creşterea continuă a 1 Mai 1939 s-a desfăşurat supra României" publi­ tăţii lor accentuîndu-se aiul ţării
animau
patriotism
care
tică. Faptul că, în condi­ puterii economice a ţării în 'condiţii interne şi ex­ cat de organul central de necontenit. De asemenea, întregul proletariat român, iubit O
ţiile deosebit de complexe şi, pe această cale, la spo­ terne complexe. La 10 fe­ presă al C. C. al P.C.R., la puţin timp după crea­ tistic. „(
existente în economia mon­ rirea prestigiului Româ­ bruarie 1938 se instaurase „Scînteia", se arăta: „Româ­ rea lor, breslele, ca ex­ organizaţii ale breslelor 21,40 Bi
dială, România socialistă niei socialiste în lume. dictatura regală, fapt ce a nia după Miinchen e mai de muncitori, la iniţiativa ■ 21,50
dus la o restrîngere con­ presie a aspiraţiilor pu­ militanţilor comunişti, au
NOI ORIZONTURI DE ÎMPLINIRE siderabilă a drepturilor şi mult ca oricînd — după ternice spre unitate ale aprobat moţiuni prin care LUN
libertăţilor cetăţeneşti. Pe fericita expresie a lui Iorga clasei muncitoare, au de­ şi-au exprimat hotărîrea
SI AFIRMARE plan extern aveau loc e- — o ţară pîndită. Şi pîn- venit un tărîm important de a contribui material la
- 19,
venimente de o deosebită dită nu numai de corbii de activitate comună al înzestrarea armatei şi în­ V. li
(Urmare din pag. 1) măreţelor transformări so­ gravitate, determinate de de pradă ai revizionismu­ muncitorilor comunişti, so­ tărirea capacităţii de apă­ grame f
lui maghiar, ci şi de săl­
cialiste din patria nrastrâ, politica agresivă şi revi­ bateca fiară, îmbătată de cialişti, social-democraţi rare a ţării, precum şi de Ştiinţa
chid orizonturi noi de îm­ mîndriei că pot trăi, munci zionistă promovată de sta­ sîngele jertfelor sfîşiate, ş.a. In aceste condiţii, a răspunde în primele 20,15 C
plinire şi afirmare. şi cînta pe aceste plaiuri tele fasciste, şi în primul care este fascismul ger­ comitetele breslelor s-au rînduri la o mobilizare de aur
Ca activist pe tărîm cul­ rînd, de Germania hitle- man... Nori grei se strîng transformat în fapt în a- generală pentru respinge­ folclorit
tural voi contribui şi mai de istorie şi legendă. Voi ristă. Anexarea Austriei, deasupra ţării noastre. E- devărate organe ale fron­ rea cu arma în mînă a gramul
departe la înălţarea miş­ persevera necontenit în accentuarea politicii ex­ tului unic muncitoresc. agresorilor străini. „Vestea modern
cării artistice hunedorene perfecţionarea mea ca ini pansioniste a Germaniei xistenţa ei liberă este a- Realizarea unităţii de unui atac al Germaniei ţilor (o
meninţată. Partidul nostru
la noi cote calitative. Prin terpretă de muzică popu­ hitleriste în sud-estul Eu­ nu va cruţa nici o sforţare, acţiuni muncitoreşti în hitleriste şi al Ungariei venţe
cadrul breslelor a fost ur­
cîntecele mele voi da glas lară, pentru ca sub egida ropei după Conferinţa de nici o jertfă pentru a marea eforturilor depuse horthyste s-a împrăştiat ,C«.-ţi d
bucuriei de a fi părtaş al Festivalului naţional „Cin- la Munchen, cotropirea strînge laolaltă muncito­ de numeroşi militanţi co­ în mod fulgerător peste cj Roi
întreaga ţară — scria zia­
Cehoslovaciei, în urma că­
tarea României" să aduc reia trupele hitleriste au rimea şi a porni în frun­ munişti, vîrstnici şi tineri, rul „Scânteia", în legătură Tclcjun
mişcării artistice hunedo­ ajuns la graniţa României, tea ei la unirea tuturor care, aplicând în' practică cu atitudinea maselor faţă
1 | rene noi lauri, să adaug au creat pericole grave forţelor dornice să apere indicaţiile P.C.R. au ac­ de decretarea mobilizării
j Omenie j noi trofee „Florii din pentru independenţa şi in­ pacea şi independenţa ţionat hotărît în această parţiale în martie 1939 —,
grădină". Pentru ca, îm­ tegritatea sa teritorială. României". direcţie, s-a datorat do­ masele de muncitori, ţă­
ţ Părea că nimic nu-i ^ preună cu toţi slujitorii Animat de un profund Organizarea puternicelor rinţei manifestate a mun­ rani, meşteşugari şi inte­
i poate umbri viaţa şi rod- l patriotism, punînd mai pre­ demonstraţii antifasciste citorilor socialişti şi social- lectuali au răspuns cu un DEV/»
J nicia muncii gospodaru- ! culturii din judeţ, să con­ sus de orice interesele cla­ de la 1 Mai 1939 se înscrie democraţi, care au venit elan admirabil la datoria cil or,
ţ lui Nicolae Simedrea, din 1 tribui la continua îmbo­ sei muncitoare, ale po­ în efortul comuniştilor de în întîmpinarea propune­ de a apăra ţara contra mini -
(rii») ;
i satul Crosuri, comuna ^ găţire a vieţii spirituale porului român, Infruntînd a avertiza asupra perico­ rilor comuniştilor. cotropitorilor fascişti. Statuel
i Blăjeni. Insă primejdia i pe meleagurile noastre, cu curaj condiţiile ilega­ lului fascist, de a mobiliza In această importantă ilern -
Vadul
I s-o abătut cu furie oarbă j /Z.V.V/iW.SV.VV.SV.W/.VWWW/.VV.VAW.W.V.W.’.’.W.VA VWW.V.W.-. acţiune politică s-a evi­ {Va urma) B); Zi
^ asupra omului, Şi asta, \ denţiat militantul comu­ seriile
i Intr-una din extrem de l nist Nicolae Ceauşescu. Prof. IOAN FRATILA PETR
' puţinele nopţi cind nu ) tr
se afla acasă. Un incen■ ) in
diu violent i-a mistuit ^ Do rac
(Unlr
fulgerător aproape in- ■ Apartamente confortabile, talia
treaga avuţie : şura, cu CAN
(l.im
doi boi, două vaci, un Sutle
viţel şi şapte oi, clăile de activitate rodnică predate ia termen Icy i
. fin, uneltele agricole, alte LA :
j bunuri, In fermele A.E.S.C.H. lor, iar prin erbicidare In paralel cu acţiunile (Urmare din pag 1) betonişti, Nicolae Dobran (Mur
i Durerea şi disperarea Deva se acţionează per­ culturile sînt menţinute cu. amintite, legumicultorii se — fierar-belonişti. SA:
mea
! familiei năpăstuite au manent, cu răspundere, rate de buruieni. Perma­ preocupă zilnic de recolta­ bat pe tovarăşul loan Mi- — Pentru a mări rit­ ci tor
) fost imense, insă, intr-un pentru înfăptuirea cerinţe­ nent se urmăreşte evoluţia rea şi valorificarea verde­ huţ, secretarul biroului e- Şapt
13 R A
^ gest de mare nobleţe su- lor formulate de secretarul plantelor, astfel îneît şi ţurilor, pînă acum livrîn- xecutiv al consiliului popu­ mul de lucru, am organi­ roşie
zat de câteva zile şi schim­
i Heteascâ, de generozitate general al partidului, tova­ lucrările de întreţinere du-se mal mult de 370 lar orăşenesc, prezent pe bul II la montajul prefa­ Vage
' şl omenie, mai mulţi ve­ răşul Nicolae Ceauşescu, prin praşile mecanice şi tone spanac, ceapă şi sa­ şantier. bricatelor, la blocurile 88, (Mii)
cini şi prieteni, între care privind obţinerea în acest manuale să fie realizate în lată. — 290 de oameni, vii­ 13 şi D5A —* arăta Pe­ Siî-ţ
Graţian Stingă, Candin an a celor mai mari pro­ cele mai bune condiţiuni. In livezi s-au făcut la tori locatari, au muncit a- tre Marinoiu. In felul a- ne
pese
Simedrea, Candin Stingă, \ ducţii la toate culturile, în La cartofii timpurii, care timp şi de calitate trata­ nul acesta în sprijinul con­ cesta asigurăm front ce­ GIU
^ loan Lazăr, Nicolae Fur- 1 scopul realizării în cele ocupă 20 de hectare, s-a mentele fitosanitare şi ce­ structorilor. Din întreprin­ lorlalţi meseriaşi care vin poli
i dui, Adam Fruja, llie Rus, , mai bune condiţii a pla­ făcut prima lucrare de lelalte lucrări aferente pe­ deri am asigurat 81 de din urmă cu lucrările de tură
I llie Fruja, Gheorghe Cos- ) nului şi sporirii eficienţei rebilonat. rioadei» ceea ce a asigurat meseriaşi în domeniile în finisaje. rea
Leg
) tina, Candin Ciocan, întregii activităţi econo­ o bună încărcătură de rod. care constructorii duc lip­ Ten
i Nicolae Rus, loan Luţ, mice. Legumicultorii şi O atenţie deosebită se Tot aici, pentru folosirea să. Apoi am efectuat trans­ Am consemnat un ritm BR,
I loan Ciocan - le-au ve- pomicultorii depun eforturi acordă producerii legume­ intensivă a terenului s-au portul unor materiale, bun do muncă pe şantie­ LA’
ICO!
} nit in ajutor. Unii le-au i susţinute, sub conducerea lor timpurii, varza fiind însămînţat suprafeţele sta­ le-am repartizat excava­ rul de locuinţe din Uri­ ră
i oferit vite, alţii fin, u- ) organizaţiei de partid, pen­ plantată pe întreaga su­ bilite pentru dovleac şi toare la săparea fundaţii­ cani. Dar şi greutăţi şi ne­ Koi
I nelte agricole şi gospo- \ tru a efectua la un înalt prafaţă destinată culturii dovlecel, urmînd să fie lor şi altele. Membrii bi­ ajunsuri mai sînt, îndeo­ Sui
! dăreşti, ba au demolat | nivel calitativ lucrările ce respective — 10 ha, care plantate varza şi tomatele. roului executiv sîntem re­ sebi legate de lipsa unor Icy
^ chiar o şură mai veche, i hotărăsc soarta producţiei acum se fertilizează şi se In plină desfăşurare se partizaţi şi răspundem de materiale — parchet, car­ Ha:
(n
1 nelolosite, şi au „trans- 1 de legume şi fructe. irigă. La fermele de so­ află, de asemenea, planta­ cîte un bloc, de celelalte bid etc. —, slaba folosire
portat-o" in ograda lui Referindu-se la stadiu] larii s-au plantat toma­ tul celor 170 000 butaşi de obiective ce se construiesc a timpului de lucru, mai
Nicolae Simedrea. acţiunilor de sezon, ingi­ tele pe cele două ha aco­ vie la ferma din Şoimuş, în Uricani.- cu seamă în zilele de luni fi
In scurt timp, viaţa şi nerul şef al asociaţiei, perite cu sticlă şi s-a tre­ unde acţiunea va fi înche­ Prezenţi la datorie, şi sîmbătă. Toate acestea
gospodăria omului lovit Mircea Muzicaş, aprecia că cut la plantatul ardeiului iată în decada a treia a muncind cu randamente sînt cunoscute şi se acţio­
de calamitate, au rein­ s-au asigurat temelii trai­ pe alte două ha. Tot in lunii aprilie a.c. bune i-am găsit la blocul nează pentru a le soluţio­
trat in normal. Graţie f nice recoltei, respectîndu-se solarii se produc circa 12 Echipele de Udători îşi 88 pe zidarii din echipa lui na. De altfel, în comanda­
gestului de solicitudine şi » cu rigurozitate tehnologii­ îndeplinesc cu răspundere Ion Ilanganu şi zugravii mentele ce au loc cu re­ fi
tei
intrajutorare al unor ţ le specifice fiecărei cul­ milioane fire răsaduri, din atribuţiile ce le sînt încre­ coordonaţi de Nicolae Ko- gularitate se stabilesc mă­ lo<
OAMENI, care şi-au pro- 1 turi, cît şi graficele stabi­ care o parte vor fi pre­ dinţate, asigurînd iriga­ vacs. La celelalte blocuri suri şi răspunderi concre­ va
i faof astfel, din plin, caii- / lite pentru încadrarea lu­ luate de gospodăriile popu­ rea culturilor potrivit gra­ aflate în construcţie — te care să ducă la impul­ nc
m
ţ tăţile morale, resursele ţ crărilor în perioada op­ laţiei. De menţionat fap­ ficelor fiecărei ferme. In 13, E, D 5 A — acţionau sionarea ritmului de con­ nJ
sufleteşti de ajutorare a l timă. Interlocutorul ne-a tul că prin repicarea aces­ toate fermele se acordă a- tr
prietenului la nevoie. i tora s-au asigurat premise tenţie deosebită calităţii formaţiile conduse de Pe­ strucţie, pentru ca mine­ C(
precizat că, potrivit pre­ lucrărilor ia întreţinerea tru Ardelean, Dumitru rilor să li se asigure la 1 a
G. DINU ( vederilor planului, cultu­ în vederea sporirii produc­ culturilor şi respectării Ghilase, Tiberiu Negru — termenele stabilite locuin­
ţiei la culturile de to­
(După o corespondenţă 1 rile de rădăcinoase, ceapă densităţilor prevăzute In zidari, Gheorghe Chircu- ţe durabile, confortabile,
de la Niculae Stoica, 1 uscată şi usturoi s au în­ mate, ardei şi vinete. In tehnologii, condiţii esen­ lescu, Stan Ciubotaru, Va- aşa cum a indicat secre­
economist la ^ fiinţat pe o suprafaţă de scopul producerii întregu­ ţiale pentru creşterea sile Vereş — dulgheri, Si- tarul general al partidu­
întreprinderea minieră i peste 160 ha. Pentru a lui necesar de săminţă de producţiei şi eficienţei în­ minic Buzesc, Miron Ciui- lui, tovarăşul Nicolae
Barza) ) asigura o bună răsărire şi ceapă uscată şi mazăre, tregii activităţi. del — zugravi, Toader Ne- Ceauşescu, la întîlnirea cu
dezvoltare a acestora, s-a s-au realizat culturi semin- nişca, Alexandru Ghiţescu minerii Văii Jiului din
trecut la aplicarea udări­ cere pe 35 de ha. _ NICOLAE TlRCOB — mozaicari, loan Hîrb — luna martie a.c. ,