Page 6 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 6
P»?.. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
O permanentă racordare !a 1 Mai — simbol al unităţii de luptă
realităţile şi cerinţele producţiei a muncitorimii de pretutindeni DUMIN
cursanţilor. A fost creat educaţia patriotică, mate- * îl:
ră din acest an a biroului un colectiv din activul de rialist-ştiinţifică, la conşti Anul acesta se împli- ■ luptă. Propunerea a fost au avut loc în majorita lor. T(
comitetului de partid din partid care se ocupă de a- entizarea preţuirii marilor nesc 100 de ani de la de votată cu deosebită însu tea centrelor economice ghiozdat
unitate s-a hotărît ca, pe daptarca tematicilor la sar izbînzi ale poporului nos clararea zilei de 1 Mai ca fleţire, stabili ndu-se drept mai însemnate. Cîrmuilo- Ultimul
baza învăţămintelor des cinile concrete ale fiecărui tru în construcţia socia zi de luptă a clasei mun şi unică pentru această ' rii din acea vreme au Sub trio
prinse, activitatea politico- ccrc, îndeobşte prin plan listă. citoare de pretutindeni acţiune muncitorească in întîmpinat cu ostilitate • 12,40
ideologică şi educativă să şe, grafice, alte materiale — In cuvîntarea secre pentru o viaţă mai bună, ternaţională ziua de pregătirile care se făceau 1,3.00 Tc
fie serios intensificată, per necesare. tarului general al partidu pentru solidaritate inter 1 Mai. „Munciloi'ii dife pentru sărbătorirea zilei dun
fecţionată. Măsurile stabi — Am văzut în între lui la Consfătuirea de lu naţională. Se împlinesc ritelor naţiuni — menţio de 1 Mai. S-a recurs la* de prînx
lite cu acel prilej, sarci prindere noutăţi în propa cru pe probleme economi 100 de ani de cînd prole na hotărîrea Internaţiona presiuni şi ameninţări, filmat pi
nile încredinţate au avut ganda vizuală. Care sînt ce de la C.C. al P.C.R. din tariatul internaţional a lei — vor organiza aceas dar muncitorii nu s-au dc dor
în vedere marile cerinţe preocupările în acest dome 3 martie a.c. se atrage a- dăruit conştiinţei umane tă manifestaţie după felul lăsat intimidaţi. La Bucu ră româi
reieşite din Expunerea se niu ? tenţia asupra necesităţii unul dintre marile şi pe cum i se va părea mai reşti, ziua de 1 Mai a pentru fl
cretarului general al parti — Da, am finalizat re perfecţionării continue şi renele sale simboluri pe potrivit cu împrejurările scos în stradă peste 5 000 • Pagini
dului, . .tovarăşul Nicolae cent înnoirea propagandei intensificării activităţii po- care generaţii trecute şi din ţările lor". de manifestanţi. Cu dra ne artitv
Ceauş o seu; la înaltul forum vizuale din unitate, cău- litico-educative, de forma prezente l-au evocat şi îl Pregătită în asemenea pele roşii, însoţite de instrumei
dem'ocrritic. din noiembrie tînd să dăm acesteia ca re a omului nou cu o înal evocă de atunci, fără în împrejurări istorice ziua pancarte pe care era în mici ai
1980,. din cuvîntarea la lităţile cerute : actualitate, tă conştiinţă şi spirit revo trerupere. scrisă revendicarea celor cununa i
Consfătuirea de lucru pe luţionar. In aceste direcţii, Sărbătoarea de 1 Mai 8 ore de muncă, munci nesc *
tenie economice de la C.C. mari răspunderi revin con s-a născut într-o perioa torimea a demonstrat pe plauzo [.
al P.C.R. din luna martie Activitatea siliului de educaţie politi dă de susţinută luptă a 1 Mai 1989 — străzile Capitalei îridrep- lente •
a acestui an. că şi cultură socialistă din proletariatului mondial 50 de ani de la tîndu-se spre Trocadero, Constant
— Arătaţi concret, tova poiitico-educativă întreprindere. Ce se între pentru recunoaşterea zilei de pe dealul Filaretiilui, antologii
răşă Măria Munteanu, se_- — forţă activă prinde în prezent la nivelul de muncă de 8 ore. Un marea demonstraţie unde a avut loc o mare românes<
erqtar adjurtet al comitetu- în fiecare colectiv acestui organism pentru moment semnificativ l-a antirăzboinică şi întrunire publică. Aici tespectat
)(ţi do partid de la între conducerea şi coordonarea reprezentat cea de-a pa antifascistă conducători socialişti au închidere
prinderea mecanică Orăş- de muncă întregii munci educative ? tra Convenţie a Federa vorbit despre însemnăta lui • P
tt(5y •••care sînt priorităţile — Pentru desfăşurarea ţiei organizaţiilor profe din Capitală ; tea si semnificaţia zilei • 19,20
propagandă în unei activităţi eficien sionale şi a Uniunii mun 100 de ani de de 1 Mai, subliniind ne nici • 2
imiUHea ' dumn ca voastră ? atractivitale, eficienţă. A- te, riguros ordonată şi citoreşti din Statele Uni cesitatea organizării cla tic: Sin
realitatea din vcm o bună experienţă în temeinic racordată la te şi Canada, carcj în sărbătorire a zilei sei muncitoare din Româ rii. Prodi
întreprindere ridică perma acest domeniu, dar va tre sarcinile economice — a- 1884, a hotărît ca organi solidarităţii nia. rilor din
nent noi şi noi probleme, bui să implicăm mai res cordăm o atenţie mare zaţiile profesionale ale Născută din năzuinţă • 21,40
răspunderi de! maxima în ponsabil toţi factorii cu planificării şi organizării proletariatului să acţio internaţionale şi încredere, din lucidita grafic •
semnătate .pentru realiza atribuţii, cu deosebire se acţiunilor, implicării tutu neze pentru legiferarea a celor ce muncesc te istorică şi optimism re nai • 2
rea sarcinilor , care, în a- cretarii adjuncţi cu proble ror membrilor consiliului zilei de muncă de 8 ore, voluţionar, ziua de 1 Mai progranv
1
cest an. sînt mult sporite. mele do propagandă ai or în desfăşurarea unei munci avînd drept reper de fi a concentrat în ea sen
Mă refer'în special la - eeie. ganizaţiilor de partid, or- continue, de calitate. Spun nalizare ziua de 1 Mai de 1 Mai 1890 a cunoscut suri dintre cele mai a- LUN
privind creşterea producti gaaiZaţfiîc de tineret şi acest lucru, întrucît se 1880. în această zi, mun un succes deosebit şi în dînci, pe care cele zece
vităţii muncii, . a 'calităţii ' sindicat.- ivesc mereu probleme, li citorii au încetat lucrul, România, care la îîndul decenii care au trecut '9,(
19,.^‘lnd
producţiei şi eficienţei eco — Aveţi în unitate un nele foarte dificile, pe care organizînd demonstraţii. său participase cu un an le-au îmbogăţit prin ine prio
1
nomice, lă realizarea pro însemnat număr de tineri. trebuie să le rezolvăm o- Succesul a fost de mari în urmă la lucrările Con transformarea atîtor şi a_ Ştiinţa f
gramelor ' de organizare şi De fapt, în unele secţii perativ. Iată de ce căutăm dimensiuni. Peste 200 000 gresului Internaţionalei a tîtor aspiraţii în certitu 20,10 Cti
modernizare etc. Căutările media de vîrstă este puţin să imprimăm spiritul do de muncitori au obţinut Il-a, reflecţînd astfel, dini istorice. Sărbătoare de aur.
şi eforturile noastre vizea peste 23 de ani. S-a avut răspundere faţă de mate rî.ştig de cauză. sentimentele socialiştilor a forţelor creatoare ale bastră i
ză sporirea contribuţiei ac în vedere acest lucru ? rializarea hotărîrilor şi mă Paralel, în Franţa se români, ale proletariatu umanităţii, 1 Mai s-a a- 20,30 Te:
tivităţii politice şi educa — Nu uităm nici un mo surilor, de cunoaşterea do desfăşura o susţinută lui din România, voinţa firmat '. do-a lungul tim 2( 90 p
r(
tive la înfăptuirea acestor ment că avem mari răs cumentelor de partid şi le campanie .pentru recu de luptă a acestuia^ pen pului ; e’â o manifestaţie gonizare
obiective. Acordăm o mare punderi în educarea tine gilor ţării. Căutările noas noaşterea drepturilor tru o lume mai bună şi cil' 'dimensiuni de univer- a localii
atenţie desfăşurării în bu rilor noştri, în formarea tre au în atenţie şi antre fundamentale ale clasei mai dreaptă. ; Şâlitate, aţestînd imensa 21,20 Dir
ne condiţii a învăţămîntu- lor ca adevăraţi revoluţio narea mai fermă şi res muncitoarei La 20 iulie Documentele vremii forţă a solidarităţii oame tului •
lui politico-ideologic, pre nari, constructori conştienţi ponsabilă a membrilor con 1889, în sala „Petrelle" menţionează succesul clei nilor muncii de pretutin resc eu )
gătirii propagandiştilor, in ai noii societăţi. Cei peste siliului în sporirea calităţii din Paris s-au desfăşurat plin al primului 1 Mai deni; în lupta pentru nie • î
sistăm pe cunoaşterea e- 1500 de tineri din între şi eficienţei propagandei lucrările primului Congres în România, sărbătorit demnitate umană şi eclii_
xactă a sarcinilor fizice, a- prindere constituie o pu vizuale, învăţămîntului po al Internaţionalei a Il-a. c entuziasm în 1890, în tate socială, pentru de • 22,00
u
tît la nivel de întreprinde ternică forţă în realizarea litico-ideologic şi activităţii Cu acest prilej, s-a supus condiţiile specifice clasei mocraţie şi independenţă gramului.
re, cil şi la fiecare loc de sarcinilor colectivului, iar materialist-ştiinţifice. A- spre aprobarea Congresu noastre muncitoare, carac socială, pentru socialism.
muncă. Periodic testăm munca educativă în mijlo vem încă mari rezerve în lui o moţiune în care se terizate prin eforturi sus
propagandiştii eu aceste cul lor este complexă şi aceste direcţii pe care tre cerea organizarea simul ţinute pentru organizarea ADRIANA RUSU,
probleme. Am căutat, şi diversă. Trebuie să spunem buie să le valorificăm de- tană în toate ţările a u- politică şi profesională. directorul Muzeului judeţean
în bună jîarte am reuşit, insă că, deşi în ultima vre plin. nor acţiuni identice de Întruniri şi demonstraţii Huncdoara-Dcva d r. v a
să eliminăm formalismul me a căpătat valenţe noi, VALENTIN NEAGU (Patria) ;
riilc r-
şi superficialitatea din ac superioare, este necesar s-o mjxr.DO.
tivitatea celor 49 de cercuri intensificăm şi îmbunătă Ia Hon#
de învăţămînt politieo-idc- ţim. Mă gîndese, în primul - A); V,
tiv- '(Mod,
ologic. De asemenea, am rînd la activitatea celor 37 Cerinţe esenţiale pentru Cu toate forţele la r "iaci
accentuat rolul puncţeloi de cercuri ale învăţămîn-
de documentare în pregă tului politico-ideologic al wj (Pari
timpiă,
tirea propagandiştilor şi organizaţiilor de tineret, la creşterea producţiei de soia SEMĂNATUL PORUMBULUI! iembrie); ci
despre n
(Urmare din pag. 1) sămînţă, agitarea făcîndu- (Urmare din pag. 1) susţinut şi la nivel calita I.UPENI :
Amsterda
se eu lopeţi de lemn, pen tiv superior a acestei acti VULCAN
tone Ia hectar — pe tere tru a evita spargerea boa — Pînă joi scara, am vităţi, iar pe unele tarlale dealuri
nurile destinate cultivării belor de soia. Eficienţa plantat cartofii pe 50 ha a şi început semăna LONKA :
soiei. bactcrizării se verifică Ia din cele 60 destinate aces tul. Se acţionează cu lui Char
însuminţarca se începe 20—25 de zile, cînd planta tei culturi. Patul germina hărnicie şi responsabilitate RF.TR1LA
euscr
tru
de regulă ceva mai repede are 5—7 nodozităţi şi, prin tiv este bine pregătit, iar la realizarea patului ger ANINOAI
decît la porumb, atunci strivire cu unghia, din nod maşina de plantat cu care minativ şi la semă trio — s
cînd în sol temperatura a- iese o substanţă de culoa munceşte mecanizatorul nat. Lucrarea o efec eitorese): ter
tată
junge la 7 grade Celsius, re roşie. Tosif Ponoran a fost regla tuează mecanizatorii Ioan BRAD :
cu tendinţă de stabilizare Lucrările de întreţinere tă în aşa fel îneît să asi Rusu, Nicolae Mărgineanu, tj.ua est
şi creştere. Densitatea nor sînt identice cu cele pen gure o densitate optimă de Traian Rînzar, Dorel Olea, OURABA
mală ce se asigură este de tru cultura porumbului. în cuiburi la unitatea de su Petru Ciorogar, Adam Pal, nent Bu
OR AŞ TU
55—G0 boabe la fiecare me vederea combaterii buru prafaţă, utilizînd peste 4100 Ioan Solnn, Alexandru Ma- grultii C
tru pntrat, distanţa între ienilor, postemergent, o dată kg tuberculi la hectar. erişan, Nicolae Săndules- f.ocotene
rînduri fiind de 50 cm. cu prăşitul se face erbici- căra);
O importanţă deosebită darea cu Mecloran, ulili- La cooperativa agricolă cu, Gheorghe Suciu ş.a. l'apt di'
cultură
prezintă respectarea adîn- zînd 6—7 litri la ha. Erbi- de producţie din Geoagiu, Specialiştii din unităţi co tarea Iii
cimii de semănat, care este cidarea se poate face cu plantarea cartofilor s-a în ordonează şi controlează ŢKG I D
dc 4 cm pe soluri cu tex acelaşi produs şi înainte cheiat pe toate cele 80 ha îndeaproape, atît arăturile, dezlănţu
(Dacia);
tură uşoară şi 2—3 cm pe de semănat, imediat încor- planificate. Aici s-a acţio pregătirea terenului, cit ,.le soa
solurile grele, în acest scop porînd erbicidul în sol cu nat cu două maşini c ca şi semănatul. Solul se Transpo
u
de
fo!osindu-se obligatoriu li- combinatoriii. ro au lucrat Ioan Mihăilă afinează şi se mărun- „Ciuta culţi
milatoarele de adîncime. Maximă atenţie se acor şi Crişan Demian. Lucra ţe.şte foarte bine. Să- SIMEIUy
Asigurarea uniformităţii la dă şi recoltatului, rcglînd rea a fost coordonată în mînţa este asigurată în în ritului
însămînţare este hotărîtor turaţia bătătorului combi deaproape de Rodica Lascu, tregime, iar maşinile au (Mureşul
condiţionată de lucrarea de nei astfel îneît să nu se inginerul şef al cooperati fost verificate cu rigurozi băieţi g
nivelare a terenului, în spargă boabele, iar masa vei şi de Antonie Pera, şe tate şi încercate cu boabe.
care scop se foloseşte o va fi lăsată cit mai jos ful fermei mixte din Cig- Reglarea lor s-a făcut cu
şină urmată de grape, a- posibil (ceea ce obligă la mău, în scopul respectării cea mai mare atenţie, în
eeastă trecere cfeeluîndu- o nivelare perfectă a tere întocmai a densităţii stabi aşa fel îneît să se asigure
se pe direcţia arăturii. nului — n.n.), întrucît pri lite şi a celorlalte cerinţe o densitate optimă de plan Pentri
Un accent aparte este ma inserţie a plantelor tehnologice. te pe unitatea de suprafa ti inst
pus pe bacterizare, opera este aproape de sol. O lucrare foarte impor ţă. Pînă în prezent, la mal mu
dea pic
ţiune ce se face cu 2—5 Succesul deplin în cul tantă a campaniei agrico C.A.P. Geoagiu au fost pre şi carat
ore înainte de semănat, e- tivarea soiei este nemijlo le de primăvară este însă- gătite pentru a primi să- cea mai
vitîndu-se ca razele soa cit condiţionat de prezenţa mînţa de porumb 30 ha, nei. Iz(
nala dc
relui să ajungă chiar şi pe specialiştilor din unităţi în mînţarca porumbului, cul iar ia C.A.P. Aurel Vlaicu Vîntul
sacii cu sămînţă (ei se a- toate fazele şi operaţiile tură ce va ocupa, în cele 20 ha. Măsurile întreprin eu inie
i operă cu folie neagră dc din tehnologia culturii, ob două unităţi agricole din se asigură condiţii pentru vest, a
nordic,
I .;i I.IM.C.t .1*. Deva \«- află in eonsirucţiV carcasa polietilenă sau carton gu ţinerea unor recolte supe comuna Geoagiu, o impor ca şi însămînţarea acestei tenipor;
unui ulrciromolor «l«* puiuru ce urmea/ă a fi* construit la dronat pentru protecţie — rioare la hectar constituind tantă suprafaţă de teren. culturi să se încadreze în •10-60 1
Combinatul «lin Kr*>iţ;i şi care va la«v parte «lintr-o mare n.n.), întrucît acestea o- un motiv în plus de sa La C.A.P. Geoagiu şi la rllo mi
instalaţii* destinata exportului. t a exeiujia acestei pi«*so a programele adoptate — prinse
Iu«*rat ru multă răspundere si sudorul Cornel lingăi rine, moară bacteriile. Bnctcri- tisfacţie profesională pen C.A.P. Aurel Vlaicu se fac factor esenţial pentru ob de, iar
pe raiv d vedem Ifiiisiinl un:» iLintrr suduri. zaroa se realizează folosind tru fiecare lucrător din a- intense pregătiri în vede ţinerea unor producţii su Ir o 10
patru flacoane ia 100 kg giiciiltmă. rea desfăşurării în ritm perioare in acest an.