Page 60 - Drumul_socialismului_1989_04
P. 60
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 771 • MARŢI, 7 zE 1989
r
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU
»
(Urmare clin pag. 2-3) pună modul său de gîndire şi de solu derăm că solidaritatea şi colaborarea aces a culturilor, în vederea obţinerii unor
ţionare a problemelor. O asemenea cale tora au o mare însemnătate în actualele recolte bune în acest an.
' Salutăm cursul spre soluţionarea prin este sortită eşecului şi nu poate duce de- condiţii internaţionale. Să facem astfel îneît şi în industrie, şl
tratative a unor conflicte, încetarea războ cît la încordare în relaţiile dintre state. Sintem pentru o creştere mai puternică în agricultură, şi în celelalte sectoare de
iului dintre Iran şi Irak şi ne exprimăm Numai calea colaborării pe principiile de a rolului şi activităţii partidelor comunis activitate să obţinem în acest an cele mai
speranţa că se va ajunge la un acord co plinei egalităţi în drepturi, neamestecului te, pentru întărirea solidarităţii şi cola bune rezultate şi cele mai bune producţii!
respunzător pentru instaurarea unei păci în treburile interne, întrajutorării şi cola borării lor, pentru a-.şi îndeplini misiu (Aplauze puternice, prelungite).
trainice şi juste. borării economice reciproc avantajoase nea de forţe active în lupta pentru solu Subliniez, din nou, necesitatea înfăp
Salutăm hotărîrea Vietnamului de a-şi corespunde intereselor tuturor popoare ţionarea — împreună cu alte forţe şi tuirii neabătute a programelor de orga
retrage trupele din Kampuchia şi ne ex lor — şi numai aceasta asigură progre partide — a problemelor complexe şi gra nizare, modernizare, de normare econo-
primăm speranţa că se va ajunge la o re sul fiecărei naţiuni ! (Aplauze puternice, ve ale lumii contemporane. mico-financiară, de creştere a rentabili
conciliere naţională, la un guvern de uni îndelungate). Privim cu optimism viitorul omenirii, tăţii şi eficienţei economice, în toate do
tate naţională, care să asigure dezvolta Ne pronunţăm ferm pentru realizarea avînd încredere în forţa clasei munci meniile de activitate I
rea democratică, independentă şi nealinia unei largi colaborări între ţările balca toare, a ţărănimii, intelectualităţii, în for Toate acestea impun perfecţionarea în
tă a Kampuchiei. nice şi pentru transformarea acestei re ţele progresiste, în lupta popoarelor de continuare a stilului şi metodelor de mun
Ne exprimăm speranţa că se va realiza giuni într-o zonă fără arme nucleare şi pretutindeni pentru o viaţă mai bună şi că, lupta hotărîtă împotriva inerţiei, a
hotărîrea Organizaţiei Naţiunilor Unite chimice, fără baze militare străine. Spri mai dreaptă, pentru o lume fără arme, birocratismului.
privind asigurarea, în acest an, a inde jinim realizarea unor asemenea zone în fără războaie. (Aplauze puternice, înde întreaga activitate a organelor de partid
pendenţei Namibiei. Dar aceasta nu tre nordul şi- în centrul Europei, precum şi lungate). şi de stat, a tuturor colectivelor de oa
buie să se facă în detrimentul forţelor pe alte continente. meni ai muncii trebuie să se desfăşoare
progresiste, care se pronunţă pentru ade Stimaţi tovarăşi, în spiritul înaltei răspunderi revoluţiona
vărata independenţă a Namibiei. Stimaţi tovarăşi, re faţă de interesele patriei, de cauza so
Considerăm că este timpul să se ajungă Plenara Comitetului Central a adoptat cialismului, a ridicării generale a nive
la o conferinţă internaţională pentru pro Ca ţară socialistă în curs dc dezvoltare,. în unanimitate hotărîri dc însemnătate lului material şi spiritual al poporului, de
blemele din Orientul Mijlociu, cu parti România acţionează în slrînsă unitate cu deosebită pentru dezvoltarea economieo- întărirea necontenită a independenţei şi
ciparea atît a noului stat palestinian, cît ţările în curs de dezvoltare, pentru socială şi ridicarea nivelului de civiliza suveranităţii României. (Aplauze puter
şi a Israelului, caro să ducă la realiza lichidarea subdezvoltării, pentru noua ţie şi de bunăstare a poporului. nice, prelungite).
rea unei păci trainice şi juste în această ordine economică mondială. Doresc să Stabilirea orientărilor de perspectivă Să acţionăm ferm pentru întărirea or
zonă a lumii. menţionez din nou că, indiferent de ni piuă în anul 2000 şi, în unele domenii, dinii şi disciplinei în toate sectoarele,
în general, nc-ara pronunţat întotdeau velul de dezvoltare al României viitoare, pentru prima parte a celui de-al treilea pentru respectarea legilor ţării în toate
na şi ne pronunţăm pentru renunţarea- la ca va rămîne întotdeauna împreună şi va mileniu deschide mari şi minunate per domeniile de activitate !
forţă şi la ameninţarea cu forţa, pentru conlucra strîns cu ţările în curs de dez spective poporului român, făuririi cu suc In acest an avem multe aniversări ju
soluţionarea problemelor litigioase dintre voltare în realizarea obiectivelor de lichi ces a societăţii socialiste multilateral dez biliare — şi I Mai, şi 23 August şi al
voltate şi creării condiţiilor necesare afir
state numai şi numai, prin tratative. dare a subdezvoltării, de progres econo mării în viaţă a principiilor comuniste. tele. Trebuie să desfăşurăm în aşa fel
Considerăm că este necesar să se înce mic şi social al fiecărei naţiuni, de rea Avem tot ce este necesar pentru aceas activitatea îneît întîmpinarea tuturor a-
teze orice sprijin pentru forţele antigu lizare a unor relaţii noi de colaborare ta ! Dispunem de o puternică bază tehni- cestor evenimente — şi, mai cu seamă,
vernamentale din Afganistan, să se -spri economică pe principiile echităţii şi ega eo-materială şi, mai presus de toate, de necesitatea progresului continuu al pa
jine realizarea unei reconcilieri naţionale, lităţii, a unei noi ordini economice mon un minunat popor, care a demonstrat prin triei noastre — să asigure îndeplinirea în
a unui guvern care să asigure dezvolta diale. Aceasta corespunde intereselor tu munca şi activitatea sa hotărîrea de a-şi cele mai bune condiţii a planului şi pro
rea democratică, independentă .şi neali turor" ţărilor lumii, atît ale ţărilor în curs construi viitorul de aur spre care au vi gramelor de dezvoltare economieo-socială.
niată a Afganistanului. de dezvoltare, cît şi ale celor dezvoltate. sat întotdeauna cei mai înaintaţi fii ai Aşa vom întîmpina şi vom sărbători cum
De asemenea, sprijinim pe deplin hotă- Menţinerea împărţirii lumii în ţări bo naţiunii, de a-şi făuri în mod conştient se cuvine toate aceste evenimente I (A-
rîrile ţărilor din America Centrală pri gate şi sărace nu va face decît să ducă o viaţă demnă, liberă şi independentă. plauze puternice, prelungite).
vind încetarea oricărui amestec din afară la încordarea relaţiilor internaţionale, va (Aplauze puternice, prelungite). îmi exprim convingerea că toţi partici
In treburile din Nicaragua, ca şi ale altor aduce daune grave tuturor statelor lumii. Pregătirea documentelor pentru Congre panţii la Plenara Comitetului Central, în
state. Ne pronunţăm pentru soluţionarea Acordăm, de asemenea, o mare însem sul al XlV-lea al partidului şi a congre tregul activ de partid şi de stat, întregul
politică, pentru asigurarea independenţei nătate mişcării ţărilor nealiniate şi ne sului însuşi trebuie să se desfăşoare o partid, toţi oamenii muncii, fără deose
şi dezvoltarea democratică a Republicii exprimăm speranţa că reuniunea ce ur dată cu intensificarea şi perfecţionarea bire de naţionalitate, întregul nostru po
Nicaragua şi a altor state. mează să aibă loc în acest an va marca activităţii în toate domeniile, în vederea por vor face totul pentru îndeplinirea în
un nou moment în creşterea unităţii şi
cele mai bune condiţii a planului şi pro
Calea spre destindere, spre pace şi co forţei mişcării ţărilor nealiniate pentru înfăptuirii neabătute a planului pe acest gramelor de dezvoltare, pentru ridicarea
laborare este calea renunţării la forţă, la noua politică democratică, ele dezarmare, an şi a întregului cincinal 198G—1990, pu- patriei noastre pe noi culmi de progres şi
amestec in treburile altor state, a respec de pace, de colaborare între toate naţiu nînd prin aceasta o bază trainică pentru civilizaţie.
tării neabătute a dreptului fiecărui popor nile lumii. cel de-al 9-lea plan cincinal, pentru în
dc a-şi alege calea dezvoltării în mod li Ne pronunţăm ferm pentru întărirea făptuirea programelor de dezvoltare în Pornim la un drum, în perspectivă nou,
ber, fără nici un amestec din afară. colaborării tuturor ţărilor mici şi mijlo viitor a patriei noastre. o dată cu noul plan cincinal. Avem un
România s-a pronunţat şi se pronunţă cii, pentru participarea lor activă la so Este necesar ca toate organele şi orga minunat program de viitor. Să facem ast
form pentru realizarea unei Europe unite, luţionarea tuturor problemelor interna nizaţiile de partid, consiliile de condu fel îneît, prin realizările de astăzi, să
în diversitatea orînduirilor sociale, care ţionale. cere, toate organismele democraţiei mun- creăm condiţiile pentru înfăptuirile de
să asigure dezvoltarea economică şi so Aşa cum am subliniat întotdeauna, ne citoresti-revoluţionare, organele de stat, viitor! (Aplauze şi uralc puternice, pre
cială a fiecărei naţiuni, fără amestec din pronunţăm pentru creşterea rolului .Orga-: toţi oamenii muncii să acţioneze într-o lungite; se scandează îndelung „Ceauşescu
afară. Cînd ne pronunţăm pentru o Eu irizaţiei Naţiunilor Unite, al altor orga deplină unitate pentru înfăptuirea ne — l’.C.R...Ceauşescu şi poporul !",
ropă unită înţelegem nu o Europă a blo nisme internaţionale în soluţionarea de abătută, zi de zi, a planurilor şi progra „Ceauşescu, România — stima noastră şi
curilor militare sau a blocurilor econo mocratică — în interesul independenţei melor de dezvoltare economieo-socială, la mîndria !").
mice, deoarece aceasta nu este în intere popoarelor — a tuturor problemelor care toţi indicatorii. Cu această convingere urez tuturor
sul nici unui popor, ci o Europă a cola preocupă astăzi omenirea. membrilor Comitetului Central, întregului
borării naţiunilor libere, independente. In mod deosebit, trebuie să se acorde partid şi întregii noastre naţiuni succese
Aceasta va asigura cu adevărat forţa ri Deşi situaţia mondială sc menţine gra atenţia corespunzătoare realizării în cele tot mai mari, depline în toate domeniile 1
nei Europe a progresului si civilizaţiei! vă, avem convingerea că, aeţionînd unite* mai bune-, condiţii a producţiei de export Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze pu
(Aplauze puternicei- îndelungate). forţele progresiste, antiimperialiste, po şi a expertului. ternice, prelungite; se scandează îndelung
-în dezvoltarea colaborării şi cooperării poarele de pretutindeni pot determina Este necesar, de asemenea, să fie luate „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi
îu Europa, hotărîrile adoptate la reuniu schimbarea cursului evenimentelor, pot toate măsurile în vederea realizării în poporul„Ceauşescu să trăiască, Româ
nea do la Viena, în acest an, nu trebuie, impune.o politică dc dezarmare, de pace, cele mai bune condiţii a investiţiilor, a nia să-nflorească!". Toţi cei prezenţi în
în nici un fel, să fie folosite de unele o politică nouă, de deplină'egalitate între realizării tuturor obiectivelor industriale, sală se ridică în picioare şi ovaţionează
cercuri sau ţări pentru amestec în trebu toate naţiunile lumii. (Aplauze puternice, agrare, sociale, inclusiv a locuinţelor. îndelung, într-o strînsă unitate, pentru
rile altor state. în fiecare din ţările eu prelungite). O atenţie deosebită trebuie să se acorde Partidul Comunist Român — forţa con
ropene, ca de altfel din întreaga lume, Acordăm o mare însemnătate colabo îndeplinirii planului privind producţia a- ducătoare a întregii naţiuni — pentru se
sînt multe probleme economice, sociale, rării cu partidele comuniste şi muncito gricolă. Să se încheie în cel mai scurt cretarul general al partidului, preşedin
inclusiv umanitare, de soluţionat. Nimeni reşti, cu partidele socialiste, sociaî-demo- timp toate lucrările de însămînţări, să tele Republicii, tovarăşul NICOLAE
nu poate pretinde că are dreptul să im cratc, cu alte forţe democratice şi consi fie luate măsurile pentru buna întreţinere CEAUŞESCU).
{Urmare din pag. 1) lui Legii privind îmbună
Sesiunea Marii Adunări Naţionale tăţirea organizării admi
trimestrul II şi întregul nistrative a teritoriului
Republicii Socialiste Româ
an 1909. nia.
2. Raportul privind ana şul Manea Măncscu, vice Întîmpînat cu deosebită plata datoriei externe, la datorii ale cooperativelor Raportul comun al co
liza pe bază de bilanţ a preşedinte al Consiliului însufleţire, a luat cuvîn politica economică, de agricole de producţie şi misiilor permanente ale
rezultatelor obţinute pe de Stat, a prezentat pro tul tovarăşul NICOLAE construcţie socialistă şi asociaţiilor economice in- M.A.N. asupra acestui pro
ansamblul economiei na iectul Hotărîrii Marii Adu CEAUŞESCU, secretar ge de colaborare economică tercooperatiste a fost pre iect de lege a fost pre
ţionale, formarea şi utili nări Naţionale cu privire neral al Partidului Comu internaţională a Republi zentată de tovarăşul Cornel zentat de tovarăşul Ioachim
zarea resurselor financiare la plata datoriei externe, nist Român, preşedintele cii Socialiste România cu Pacoste, viceprira-ministru Moga, preşedintele Comi
în anul 1988. la politica economică, de Republicii Socialiste Româ toate statele lumii. al guvernului. siei pentru consiliile popu
' 3. Proiectul legii privind construcţie socialistă şi de nia. A luat apoi cuvîntul to Raportul comun al co lare şl administraţia de
anularea şi reeşalonarea colaborare economică in Cuvin tarea conducătoru varăşul Constantin Dăs- misiilor permanente de stat.
ternaţională a Republicii
unor datorii ale coopera Socialiste România cu toa lui partidului şi statului călescu, prim-ministru al specialitate ale M.A.N. care In cadrul discuţiilor ge
nostru a fost urmărită cu
tivelor agricole de produc te statele lumii. interes şi satisfacţie, fiind Guvernului Republicii So au examinat şi avizat pro nerale în legătură cu
iectul Legii privind anu
ţie şi asociaţiilor economice subliniată cu vii şi înde cialiste România, care a documentele supuse dez
in tereooperatiste. In continuare, preşedin lungi aplauze, cu puterni prezentat Raportul guver larea şi reeşalonarea unor baterii, au luat cuvîntul
datorii ale cooperativelor
4. Proiectul legii privind tele Marii Adunări Naţio ce uralc şi ovaţii. nului privind realizarea agricole de producţie şi deputaţii Ilie Matei, Paula
nale a spus ; In nutneLe
îmbunătăţirea organizării Biroului Marii Adunări Dînd expresie sentimen planului pe primul tri Prioteasa, Gheorghe Oprea,
administrative a teritoriu Naţionale, al tuturor de telor de profundă dragos mestru şi măsurile pen asociaţiilor economice in- Ion Anastasiu, Gheorghe
tercooperatisfce a fost pre
lui Republicii Socialiste putaţilor, vă rog să-mi te şi preţuire, de aleasă tru înfăptuirea integrală a zentat de tovarăşa Elena Constantinescu, Aurelia
România. permiteţi să adresăm, cu recunoştinţă cu care între planului pe trimestrul II
5. Proiectul legii privind profund respect, rugămin gul popor îl înconjoară pe şl întregul an 1989 şi ana Pugna, vicepreşedinte al Bratu, Dumitru Necşoiu,
u
ă
ş
Comisiei pentru industrie
Nicolae
l
r
o
t
a
v
interzicerea creditelor din tea de a lua cuvîntul marele Ceauşescu, deplinei apro liza pe bază de bilanţ 3 şi activitatea economico- Ferdinand Nagy, Rodlca
străinătate. ctitor al României mo bări faţă de ideile- cu rezultatelor obţinute pe financiairă. Vîlcu, Marcel Dobra, Ioan
6. Proiectele de lege derne, personalitate dc prinse în cuvîntarea pre ansamblul economiei na în continuare, tovarăşul Tolu, Emil Iluidu, Ştefan
privind aprobarea decrete excepţie care întruchipea şedintelui ţării, într-o at ţionale, formarea şi utili Rab, Ştefan Andrei, Ioan
Gheorghe Pană, preşedin
lor cuprinzînd norme cu ză vocaţia creatoare, cele mosferă entuziastă, de vi zarea resurselor financia tele Comitetului pentru Toma, Steluţa Balint, Va-
re în anul 1988.
putere de lege emise de mai înalte virtuţi ale po brant patriotism, deputaţii Expunerea asupra pro Problemele Consiliilor sile Milea.
au adoptat în unanimitate
porului român, primul de
Consiliul de Stat. putat al ţării, -tovarăşul Hotărîrea Marii . Adunări iectului-Legii privind anu Populare, a prezentat Ex Lucrările sesiunii conti
Luînd cuvîntul, tovară Nicolae Ceauşescu. Naţionale cu privire la larea şi reeşalonarea unor punerea asupra proiectu nui. : 1 2 * 4 5 6